METODELE INTERACTIVE

ŞI UTILIZAREA ACESTORA

Prof.înv. primar Zaharioiu Laura

Şcoala primară Buta

Metodele de învăţământ reprezintă căile folosite în şcoala de către dascăl în a-i sprijini pe
elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se
formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra
n a t u r i i , de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare,formându-şi
caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.
Prin" metodă de învăţământ" se înţelege o modalitate comună de acţiune a cadrului didactic şi
a elevilor în vederea realizării obiectivelor pedagogice. Cu alte cuvinte, metoda reprezintă„un mod
de a proceda care tinde să plaseze elevul într-o situaţie de învăţare, mai mult sau mai puţin dirijată.
Sub raportul structurării, metoda este un ansamblu organizat de operaţii, de procedee.
Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi creativitatea
copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe,depăşind optica
tradiţională prin care era un furnizor de informaţii..
Utilizarea metodelor interactive de predare – învăţare în activitatea didactică contribuie la
îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv - educativ, având un caracter activ – participativ şi o
reală valoare activ – formativă asupra personalităţii elevului. Implementarea acestor instrumente
didactice moderne presupune un cumul de calităţi şi disponibilităţi din partea cadrului didactic:
receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorinţă de autoperfecţionare, gândire
reflexivă şi modernă, creativitate,inteligenţa de a accepta noul şi o mare flexibilitate în
concepţ[Link] considerăm educaţia ca o activitate în care continuitatea e mai importantă decât
schimbarea. Devine însă evident că trăim într-un mediu a cărui mişcare este nu numai rapidă ci şi
imprevizibilă, chiar ambiguă. Nu mai ştim dacă ceea ce ni se întâmplă este “bine” sau “rău”. Cu cât
mediul este mai instabil şi mai complex, cu atât creşte gradul de incertitudine.
Prin metodele interactive de grup, copiii îşi exersează capacitatea de a selecta, combina,
învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Efortul copiilor trebuie sa fie
unul intelectual, de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere, de abordare a altor demersuri
intelectuale interdisciplinare decât cele clasice, prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile
elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea, formulează şi verifică soluţii,
elaborează sinteze în activităţi de grup, intergrup, individual, în perechi. Ideile, soluţiile grupului au
încărcătură afectivă şi originalitate, atunci când se respectă principiul flexibilităţii.
Metodele implică mult tact din partea dascălilor, deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul
didactic în funcţie de tipul de copil timid, pesimist, agresiv, acaparator, nerăbdător pentru fiecare
găsind gestul, mimica, interjecţia, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reţinerea, aprecierea,
entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte.
În cadrul activităţii didactice am sesizat ceea ce înseamnă pentru elevi aplicarea metodelor
[Link] îmbină munca individuală cu munca în echipă şi în colectiv,dezvoltă
copiilor o motivaţie intrinsecă,implică întreg colectivul, elevul devine obiect şi subiect al actului de
instruire şi educare,îmbină armonios învăţarea individuală cu învăţarea socială, stabilesc relaţii de
colaborare şi comunicare între membrii unui [Link] factorii ce îngreunează activitatea de grup
se pot aminti opoziţia de scopuri, interese şi obişnuinţe alemembrilor,dificultăţile de comunicare, de
coordonare care cresc pe măsură ce grupurile sunt mai mari, iar dependenţa excesivă de ceilalţi
poate fi favorizată de activitatea în grup.
 Metoda predării/ învăţării reciproce este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor de
studiere a unui text. Elevii sunt puşi să joace rolul profesorilor ,instruindu-şi colegii.
Etapele metodei
♦ explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii
♦ împărţirea rolurilor elevilor
♦ organizarea pe grupe
♦ lucrul pe text
♦ realizarea învăţării reciproce
♦ aprecieri, completări, comentarii
Exemplu : clasa a IV-a / lecţie de consolidare a textului”Pălăria Omului-de-Zăpadă” de Iuliu
Raţ[Link] sunt anunţaţi că vor lucra pe [Link] extrage dintr-un bol un bileţel pe care este
scrisă una din literele R, Î, C, P. Cei care au extras aceeaşi literă vor forma un [Link] precizează ce
simbolizează literele: R (rezumatorii), Î (întrebătorii), C (clarificatorii), P(prezicătorii).Explic
fiecărui grup ce are de făcut:
[Link]: vor rezuma textul. Fiecare membru al grupului are de formulat câte două, trei
propoziţii ce vor fi ordonate într-o sinteză logică.
2.Întrebătorii :formulează întrebări referitoare la conţinutul textului studiat, folosindu-se de
paletele cu întrebări (pe fiecare paletă este scrisă o întrebare Ce? Cine? Când? Cum? Dece?)
[Link]:identifică cuvintele şi expresiile literare din text,comportamentele, atitudinile ce
sunt neclare pentru ceilalţi şi găsesc împreună răspunsul corect pentru a clarifica toate noutăţile
[Link]ătorii:fac predicţii,analizează în grup textul şi prognozează ce se va întâmpla în
continuare exprimând cele mai neaşteptate [Link] de lucru acordat elevilor este de 10 minute
după care fiecare grupă va interpreta rolul asumat în faţa [Link] se face în funcţie de
obiectivele propuse pentru fiecare strategie.
Metoda „Schimbă perechea” are la bază munca elevilor în perechi astfel:
1. Se împarte clasa în două grupe egale,formându-se două cercuri concentrice,elevii fiind faţă în
faţă , pe perechi.
2. Fiecare pereche primeşte o sarcină de lucru sau o întrebare, discută şi apoi comunică ideile.
3. Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de ceasornic,realizându-se astfel
schimbarea partenerilor în [Link] au posibilitatea de a lucra cu fiecare coleg din
clasă.Jocul se continuă până se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină întrebările.
5 .Clasa se regrupează şi se analizează ideile emise.
Cubul este o metodă folosită în condiţiile în care se doreşte să se afle cât mai multe informaţii
în legătură cu un [Link] mijloc de învăţare, cadrul didactic realizează un cub iar pe fiecare
faţă a acestuia notează unul din cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică,argumentează.
Ciorchinele este o tehnică de predare-învăţare care încurajează elevii să gândească liber şi
[Link]:
[Link] scrie un cuvânt sau o propoziţie nucleu în mijlocul tablei sau a unei foi de exemplu: părţi de
vorbire
[Link] vor spune rapid cuvinte legate de tema propusă
3.Învăţătorul va trage linii între cuvintele care derivă unele din altele
[Link] scriu toate cuvintele propuse de elevi fără nicio evaluare a acestora până la expirarea timpului
alocat activităţii sau până la epuizarea ideilor ce apar.
Spre exemplificare, la o oră de matematică clasa este organizată în grupuri de câte cinci elevi cu
sarcini de lucru şi roluri bine definite (secretar, cronometror, încurajator, observator
şiraportor).Pentru a realiza sensul acestei lecţii,fiecare grup primeşte să rezolve exerciţii din cele
patru operaţii matematice.
 Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, se bazează pe formularea de
întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi [Link] necesar pentru aplicarea
metodei: o stea mare,cinci steluţe mici de culoare galbenă,cinci săgeţi roşii, [Link]:
[Link] aşezaţi în semicerc propun problema de [Link] steaua mare se scrie sau se desenează
ideea centrală.
2. Pe cele cinci steluţe se scrie câte o întrebare de tipul CE? CINE? UNDE? DE CE? CÂND?, iar
cinci elevi din clasă extrag câte o întrebare, după care fiecare îşi va alege câte trei, patru colegi
organizându-se astfel în cinci [Link] elaborarea întrebărilor grupurile cooperează.
3. La expirarea timpului, elevii revin în semicerc în jurul steluţei mari iar fiecare grup prezintă
întrebările elaborate adresându-le celorlalţ[Link] din celelalte grupe răspund la întrebări sau
formulează întrebări la întrebă[Link] apreciază efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum
şi modul de cooperare şi interacţiune.
Turul galeriei este o metodă activă în care elevii sunt încurajaţi să înveţe prin
[Link] fi folosită într-un exerciţiu de dezgheţ, combinându-se adeseori cu un exerciţiu de
[Link] exemplu pentru a anunţa subiectul lecţiei noi „Rapsodii de primăvară” de George
Topîrceanu li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care să reprezinte anotimpul primăvara,
cerându-le să scrie pe o foaie o definiţie originală a primăverii, o propoziţie despre acest anotimp
sau doar un cuvânt ce le sugerează primă[Link] sunt expuse în clasă,lipite pe un panou sau
pe tablă, alcătuind o [Link] vizitează galeria ,trecând ,pe rând, prin faţa tuturor
produselor , făcând observaţii, comentând,eventual notând pe o foaie părerile unor colegi.
Clasamentul final se stabileşte prin însumarea punctelor, câştigând produsul care are cel mai
mare punctaj. Am aplicat această metodă şi la matematică, clasa I pentru descompunerea numărului
[Link] au fost împărţiţi în grupuri de câte patru, iar timp de cinci minute au avut de găsit soluţiile
de descompunere a numărului [Link] expirarea timpului de lucru, grupurile au afişat posterele pe
pereţii clasei, după care au trecut de la o lucrare la alta pentru a o [Link] a fost cazul au
completat lucrările celorlalte grupuri cu soluţiile [Link]ă încheierea turului galeriei ,grupurile
au revenit la locul iniţial şi timp de câteva minute au analizat observaţiile făcute de colegi.
Metoda Mozaicului .Prin această metodă se promovează învăţarea prin colaborare şi
cooperare între [Link] elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert.
El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi. Am
aplicat metoda la clasa a II-a la capitolul „Figuri geometrice”. Tema de studiu am împărţit-o în
patru subteme ( 1- pătratul, 2- cercul, 3 – dreptunghiul, 4 – triunghiul).Elevii au fost împărţiţi în
patru echipe şi fiecare a primit câte un număr de la 1 la 4,având ca sarcină studierea în mod
independent a subtemei corespunzătoare numărului.
De exemplu: numărul 1 studiază pătratul, numărul 2 cercul, numărul 3 dreptunghiul şi numărul 4
[Link] elev investighează subtema dată şi fişa [Link]ă ce au parcurs faza de lucru
independent, experţii cu acelaţi număr se reunesc,constituind grupe de experţi pentru a dezbate
problema împreună.Au loc discuţii care lămuresc,clarifică noile cunoţtinţe ce vor fitransmise
echipei de învăţaredin care fac [Link]ă reîntoarcerea elevilor în echipa iniţială de
învăţ[Link]ţi transmitcolegilor cunoştinţele [Link] prezintă rezultatele întregii
[Link] s-a realizat în scris , fiecare primind o fişă de lucru..Elevii înşişi trebuie să
organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. Dacă nu li se oferă
ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi eventual a predării, învăţarea nu are loc.
Diagrama Venn-este o altă metodă de învăţare activă,care se foloseşte pentru a compara,a
observa,a analiza,si se poate utiliza în activităţile de învăţare şi fixare a cunoştinţelor.Învăţătoarea
va desena pe tablă două cercuri mari,suprapuse parţ[Link]şi cercuri sunt desenate şi pe foile
copiilor,care vor lucra individual sau în [Link] copil completează cercurile prin desen.
 Bibliografie

Ioan Cerghit( 2005)-“ Metode de învăţământ”, EDP, Bucureşti.

Ion- Ovidiu Pânişoară( 2006) – “ Comunicarea eficientă”, ediţia a III-a, Editura Polirom, Iaşi
Crenguţa - Lăcrămioara Oprea( 2008) – „ Strategii didactice interactive”, ed. a III-a,
EDP,Bucureşti
Rodica Leonte, Mihai Stanciu( 2004) – “ Strategii activ-participative de predare-învăţare în ciclul primar”,
Editura Casei Corpului Didactic, Bacău
Venera Mihaela Cojocariu( 2004) – “ Teoria şi metodologia instruirii”, EDP, Bucureşti
 REZUMAT

Metodele de învăţământ reprezintă căile folosite în şcoala de către dascăl în a-i sprijini pe
elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Prin" metodă de învăţământ" se înţelege o
modalitate comună de acţiune a cadrului didactic şi a elevilor în vederea realizării obiectivelor
pedagogice.
Prin metodele interactive de grup, copiii îşi exersează capacitatea de a selecta, combina,
învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult.
Metoda predării/ învăţării reciproce Elevii sunt puşi să joace rolul profesorilor ,instruindu-şi
[Link] metodei:
♦ explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii
♦ împărţirea rolurilor elevilor
♦ organizarea pe grupe
♦ lucrul pe text
♦ realizarea învăţării reciproce
♦ aprecieri, completări, comentarii
Metoda „Schimbă perechea” are la bază munca elevilor în perechi astfel:
[Link] împarte clasa în două grupe egale,formându-se două cercuri concentrice,elevii fiind faţă în faţă
, pe perechi.
2. Fiecare pereche primeşte o sarcină de lucru sau o întrebare, discută şi apoi comunică ideile.
[Link] din exterior se roteşte în sensul acelor de ceasornic,realizându-se astfel
schimbarea partenerilor în [Link] au posibilitatea de a lucra cu fiecare coleg din
clasă.Jocul se continuă până se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină întrebările.
5 .Clasa se regrupează şi se analizează ideile emise.
Cubul este o metodă folosită în condiţiile în care se doreşte să se afle cât mai multe informaţii
Cadrul didactic realizează un cub, iar pe fiecare faţă a acestuia notează unul din cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică,argumentează.
Ciorchinele este o tehnică de predare-învăţare care încurajează elevii să gândească liber şi
deschis.
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, se bazează pe formularea de întrebări
pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Materialul necesar pentru aplicarea metodei: o
stea mare,cinci steluţe mici de culoare galbenă,cinci săgeţi roşii, jetoane.
Turul galeriei este o metodă activă în care elevii sunt încurajaţi să înveţe prin [Link]
fi folosită într-un exerciţiu de dezgheţ, combinându-se adeseori cu un exerciţiu de evaluare.
Metoda Mozaicului .Prin această metodă se promovează învăţarea prin colaborare şi
cooperare între [Link] elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert.
Diagrama Venn-este o altă metodă de învăţare activă,care se foloseşte pentru a compara,a
observa,a analiza,si se poate utiliza în activităţile de învăţare şi fixare a cunoştinţelor.