0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări15 pagini

Automat Programabil

Documentul descrie părțile principale ale unui sistem automatizat, inclusiv partea operativă, partea de comandă, și explică modul lor de funcționare.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări15 pagini

Automat Programabil

Documentul descrie părțile principale ale unui sistem automatizat, inclusiv partea operativă, partea de comandă, și explică modul lor de funcționare.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

I) PRINCIPIU AL UNUI SISTEM AUTOMATIZAT

Un sistem automatizat este un mijloc de asigurare a obiectivului primordial al unei întreprinderi ș i la


competitivitatea produselor lor. Permite adăugarea unei valori produselor de intrare.

Informaț ii Energie

Produse
SISTEM Produse + valori
adăugate
Participanț i AUTOMATIZAT
A0

Deș euri Zgomote


II) PĂR ȚILE DIFERITE ALE UNUI SISTEM AUTOMATIZAT Ș I
CONSTITUȚIE
1) Părț ile diferite
Fiecare sistem automatizat are 2 părț i:
- la Parte Operativă ( PO )
la Parte Comandă ( PC )

2) Constituț ia lor
Partea operativă (PO) include actuatoarele (motor electric, cilindri pneumatics)
et/sau hidraulic, ...) care acț ionează direct asupra procesului automatizat

Partea de comandă (PC) coordonează diferitele acț iuni ale părț ii operative. Ea
cuprinde în esenț ă senzori, butoane de comandă, preacț ionatori...

III) LANȚ DE AKȚIUNE


Electric

Sectionneur pentru fuse.......


Element de protecț ie...........
În PC.............................

Contactor motor.................
Element de comutare.......
În PC.............................

Releu termic...................
Element de protecț ie...........
În PC.............................

Motor electric..................
Acț ioner
În PO............................

2) Pneumatic

Verin pneumatic
Actionneur
În PO.............................................

Distribuitor.................................
Preacț ionator
În general în PO, în ciuda
să fie un constituant al
comandă
IV) ARHITECTURA UNUI SISTEM AUTOMATIZAT

Instrucț iuni......... Ordine...

PARTIE PARTIE
......................... ..............................
Mesaje.......... COMANDĂ Rapoarte OPÉRATIVĂ
......................... ..............................

V) STRUCTURA UNUI AUTOMAT PROGRAMABIL


Există mai multe tipuri diferite de API:
- Compactele
Racktables
Modularele

Câteva exemple:

COMPACTELE
SIEMENS CROUZET SCHNEIDER SCHNEIDER MOELLER
LOGO MILENIULUI ZELIO TWIDO PS4

Ș i alte mărci

RACKTABLE-urile Ș I MODULARELE
SIEMENS SCHNEIDER MOELLER SCHNEIDER
S7-300 TSX 37 TSX 57

VI) STRUCTURA UNUI AUTOMAT PROGRAMABIL INDUSTRIAL


Este un dispozitiv care deț ine un microprocesor, acesta conț ine :

1) O alimentare electrică
Ea asigură transformarea tensiunii reț elei în tensiune continuă de 5-12 sau 15 V sau mai mult,
în funcț ie de componentele electronice utilizate.

Vizualizarea stării automate:


Vizualizarea stării RUN, ERR, COM, I/O
intrări ș i ieș iri

Conectarea la
aperitive
Racordarea terminalului
de programare

Trapa de acces la
Alimentarea de reț ea
Racordare a
ieș iri

Structura generală a unui automat programabil TSX Micro.

2) O unitate centrală
Este partea programabilă a automatului.

3) Cărț i interfeț e de intrare sau de ieș ire


Ele asigură transformarea ș i adaptarea semnalelor electrice provenite de la senzori sau
butonuri-puș cătoare (intrări) către auto mate, ș i în sens invers, semnale mergând de
automatul către contactori, indicatoare, electromagneț i, etc.

TSX 37-22 + carti

4) Organe de comandă
Semnalele care provin de la organele de comandă sunt foarte diverse:
- manuels : butoane de apăsare, comutatoare, selectoare...
- automate: capetele de cursă, detectoare de apropiere, celule fotoelectrice, detectare de
presiune, viteză, temperatură pentru cele mai comune.

Natura semnalelor de intrare


Elle peut être très diverse : de type Tout ou Rien (TOR) ou de type numérique ou analogique.
5) Tensiuni
Cele mai frecvente tensiuni întâlnite
pe intrări sunt :
- în curent continuu : 12, 24, 48 V ;
- în curent alternativ : 24, 48, 130, 230 V

În fine, intrările trebuie să fie protejate


împotriva paraziț ilor care sunt adesea de
surtensiuni periculoase pentru automatul
programabil.

Conectarea senzorilor la intrările de 24 V în curent continuu.

6) Ieș iri
Modulele de ieș ire asigură interfaț area între automat ș i organele comandate, adică
adică semnalul de ieș ire este la nivelul solicitat ș i este izolat de electronică
automatul.

- Organele comandate sunt în general niș te


contactoare, distribuitoare pneumatice ou
hidraulic, indicatori de semnalizare.
- Modulele de ieș ire sunt fie pe bază de relais
electromagnetice, fie pe bază de transistoare ou de triacuri
pentru ieș irile statice

Tensiunile aplicabile la ieș ire sunt în general de


24 la 240 V în curent alternativ ș i de 24 sau 48 V en
curent continu (ieș ire statică).

Branș amentul bobinelor contactorilor pe ieș iri


contacte de releu ale automatului programabil.
VI) AUTOMATE PROGRAMABILE INDUSTRIAL TSX 37.
Un automat este constituit dintr-o CPU (din engleză Central Processing Unit, "Unitate centrală de procesare")
tratament ") de mai multe "carț i" sau "module".
Aceste "cartele" sau "module" se încadrează în diferitele "rack-uri".
Anumite automate pot avea carduri de memorie, baterii de rezervă, carduri de
comunicare.

DIFFERITELE Hărț i
Există diferite tipuri de cărț i:
- TOR, Tot sau Nimic
- Ieşiri analogice
- Intrări analogice
Comunicare
Numărare
2) RACK-URILE
API-ul este constituit din mai multe rack-uri în care se pot instala module de diferite tipuri.
tipuri de cărț i.

3) AFFECTARE Ș I SCRIEREA ÎNREGISTRĂRILOR / IESIRI


Atribuirea intrărilor ș i ieș irilor permite realizarea adresării între hardware ș i API.
funcț ia de cablare. Din punct de vedere al programării, vom lucra la adresare
des E/S.
Intrările ș i ieș irile analogice sunt notate printr-un cuvânt în felul următor:
%[Link].z

x: ieș irile analogice vor fi notate cu litera Q (Ieș ire)


Intrările analogice vor fi notate cu litera I (Input)
y: este locaț ia fizică a modulului analogic
z: este numărul căii utilizate

Exemple :
Am conectat un BP numit DCY la intrarea nr. 5 a plăcii de intrare a modulului 3 ș i un indicator
pe ieș irea nr. 0 a plăcii de ieș ire a modulului 2.
Donner l'écriture de l'entrée et de la sortie.

Scrierea intrării: %I3.5 SAU E3.5 (în funcț ie de tipul de automat)

Scrierea ieș irii: %Q2.0 SAU A2.0

VII/ DEFINIȚII
Automatizabil programabil
Constituant care asigură într-o logică programată, desfă ș urarea automată
operaț iuni logice ș i aritmetice referitoare la desfăș urarea unui ciclu.

Interfaț ă de intrare:
Parte a API-ului la care sunt conectate elemente de comandă care oferă
informaț ii despre unitatea de procesare (BP, senzori)

Interfaț ă de ieș ire:


Parte a API-ului la care sunt racordaț i pre-acț ionatorii care primesc ordine de
unitatea de procesare.

Memorie:
Loca ț ia API-ului unde este scrisă ș i păstrată o listă de instruc ț iuni numită program.
programul este modificabil în orice moment de utilizator.

Unitate de procesare:
Ea citeș te programul ș i execută instrucț iunile ț inând cont de informaț iile de intrare.

Instrument de programare:
Este compus dintr-o tastatură ș i un ecran de afiș are, permite scrierea unui program ș i de
citiț i ș i modificaț i un program existent.
VIII) DESCRIERE FIZICĂ A AUTOMATULUI TSX 37
Bloc de
vizualizare Buton Priză terminală
centralizată RESET (TER) &
auxiliar (aux)
Numerotarea
locații
Interfață în rack-ul de
analogic TSX Micro
direct 1 3 5
integrat

0 Modul
Voie intégrée Intrări/ieșiri
de contabilizare
rapide.
2 4 6

Capcană Locație pentru Trapă


de acces la Modulul de comunicare
carte de memorie de acces la autobuzul AS-i nu poate fi poziționat
borne & placă de rețea la pile
de alimentație în poziția 4

Variabilă Repere Denumire Exemple


X : Nr. modul
Intrare (introduc) %Ix.i %I1.4
i : N° de voie
X : N° modul
Ieșire (Q output) %Qx.i %Q2.3
i : N° de cale
Memorie bit %M.i i : N° al bitului intern %M25
Memorie cuvânt %MWi i : N° al cuvântului intern %MW11
Temporizator %TMi N° al temporizatorului %TM3
Contor %Ci i : N° al contorului %C4
X : étape,
Variabila de etapă %Xi %X10
i : N° étape
X/ CABILARE ENTRĂRI Ș I IEȘ IRI TOTUL SAU NIMIC (TOR)

1/ Caracteristici ale hărț ii

Exemple de carte DMZ28DR DE SCHNEIDER

Extras din catalogul SCHNEIDER


În funcț ie de documentaț ia de mai sus, răspundeț i la următoarele întrebări.

De câte intrări TOR dispune această carte?


16 antreuri
Câte ieș iri TOR dispune această placă?
12 misiuni
Care este valoarea ș i tipul de tensiune al intrărilor?
24V CC
Care este tipul ieș irilor?
Ieşiri cu releu

2/ Conectarea intrărilor / ieș irilor plăcii

În funcț ie de documentaț ia de mai jos,


răspundeț i la următoarele întrebări.

Extracț ie din catalogul SCHNEIDER


Dispunem de 16 intrări TOR, daț i-le numărul:
Ele sunt numerotate de la 0 la 15

Avem 12 ieș iri la Relais,


da-le numărul lor:
Ele sunt numerotate de la 0 la 11

Placa trebuie alimentată cu 24vDC.


Oferiț i numărul bornelor de alimentare ș i
donaț i-le corespondenț a
Ele sunt numerotate cu 17 ș i 18.
18 pentru 0V DC (-)
17 pentru 24V DC (+)
Pe ce borne se află ieș irea 0?
Între bornele 20 ș i 21

Pe ce borne se află ieș irea 1?


Între bornes 25 ș i 22

Pe ce borne se situe ieș irea 2?


Între bornele 25 ș i 23

Pe ce borne se află ieș irea 3?


Între bornele 25 ș i 24

Care este bornele comune pentru ieș irile 1, 2 ș i 3?


Este bornele 25

XI/ UNELTELE DE PROGRAMARE

Calculator cu
software PL7 Micro
conectat la priza
TER

XII/ PROGRAMAREA

Automatele SCHNEIDER se programează cu ajutorul software-ului PL7-MICRO


Există mai multe tipuri de limbaj:

- un limbaj grafic, limbajul cu contacte (LD) transcrierea schemelor cu relee, este adecvat
tratamentul combinatoriu.

Oferă simbolurile grafice de bază: contacte, bobine, blocuri. Scrierea calculelor


numerice este posibil în interiorul blocurilor de operaț iuni.

Exemple:
limbajul listei de instrucț iuni (IL) este un limbaj "maș ină" care permite scrierea de
tratamente logice ș i numerice.

Exemple:

- un limbaj literar structurat (ST) care este un limbaj de tip "informatic" care permite
scrierea structurată a tratamentelor logice ș i numerice.

Exemple:
- un limbaj Grafcet care permite reprezentarea grafică ș i structurală a
funcț ionarea unui automat secvenț ial.

Exemple:

Acest limbaj este cel pe care îl vom folosi pentru a programa automate TSX 37.

S-ar putea să vă placă și