LA SÎLABA

I. CONCEPT: Sílaba este pronunț area unuia sau mai multor sunete într-un singur efort sau lovitură de voce,
delimitat de două depresii succesive în perceptibilitatea acustică; adică, două pauze:
anterior ș i posterior. Fiecare silabă implică un efort muscular sau o emisii de voce, al cărei nucleu este
vocalic

II. STRUCTURA SIBILĂ: Sibilă tipică, ideală sau paradigmatică constă din următoarele
elementos:
A. CIMA–NÚCLEO: Este este cea mai importantă ș i esenț ială parte din fiecare silabă a limbii spaniole.
Constă în vocală sau vocale care sunt auzite în interiorul silabei. De exemplu:

vârf vârf vârf Când CIMA este constituită:

AL MU ER ZO –Prin 1 singură vocală, este SIMPLU
nucleu [Link] nucleu
–Pentru 2 sau 3 vocale, este COMPUSĂ
vârf vârf vârf vârf
Nucleul este vocala cea mai intensă
HA L Eu É U  IT CA (deschisă) ș i cealaltă sau celelalte sunt
nucleu [Link]. nucleu v.m arg. nucleu nucleu vocale marginale sau sateliț i.
vârf vârful Ș i la "U" nu sună, nu face parte din
Q U E NAS cima.
nucleu nucleu (la "U" nu sună).

B. MARGINI: Flanchează vârful.

1) CABEZA:Llamada también ataque, es la consonante anterior a la vocal; es decir, es el margen
prenuclear.
2) CODA: Este consonantă posterior vocalului; adică, este marginea postnucleară.
posnuclear prenuclear posnuclear prenuclear
A L  M UE R  Z O
coda cap coda cap Când CAPUL sau CODA sunt
constitute
prenuclear prenuclear prenuclear
–PENTRU 1 singură consoană, sunt SIMPLICE
H A L IÉU T Eu C A
cap cap cap –Prin 2 consoane, sunt COMPUSE
 (La 'H' nu este consoană).

prenuclear prenuclear posnuclear

CE N A S
coda
cap cap
(la “U” este parte din cap, pentru că nu se aude).

ÎN SINTEZĂ:
CAP CIMA CODA
consoană(e) anterioară(e) vocal(e) care sună consoane posterioare
CR ÎI S
În acest caz, capul este Nucleul este „A”, iar ÍES sunt La CODA este simplă, deoarece are
combinată, deoarece are 2 vocale marginale sau sateliț i 1 singură consoană finală
consonante

III. CLASES DE SÍLABAS: Există mai multe criterii pentru a clasifica silabele, vom indica pe cele mai
importante:

 2 1. PRIN ACCENT: Se clasifica în:

Page: a) Átonas: Silabele mai puț in intense, cu o încărcătură de voce mai mică; adică, cele care nu au
accent
b) Tónicas: Cele mai intense, cu o mai mare reîncărcare a vocii; adică, cele care au accent prosodic sau
ortografic.
A  MIS TAD
Sublinierea tonică poate fi în:
síl. aton síl. aton síl. tónica

ZO  RAI DA ultimul
sil. atonă síl. tónica síl. átona
penultimul
CA  RIS  MÁ  TI  CA
síl. átona sil. atona síl. tonică síl. aton síl. átona antepenultimul sau

CUÍ DA ME LA preantepenultimul loc.

s ıl.tónica síl. atonă síl. aton silă. atonă

RA  PI  DA   TE
BĂRBAȚI
s í[Link] síl. aton síl. atonă síl. tónica sil. atonă Adjectivele adverbializate care se termină
în MENTE au două accente ș i din această cauză sunt
CÉ  FA  LO  TÓ  RAX DITONICE.
s tonică síl. aton síl. átona sil. tónica sil. atonă
Câteva dintre cuvintele compuse fără cratimă
au două accente ș i sunt DITONICE.

Cuvintele compuse cu cratimă au

două accentuări ș i sunt DITONICE.
2. PRIN COADĂ:
a) Deschise: Cele care se termină cu o vocală sau în vârful lor; adică, silabele fără coda, de aceea se
denominan de asemenea libere.
b) Închise: Silabele care se termină în consoană sau în codă, de aici că sunt de asemenea
trabadas.

CA  RIS  MÁ  TE  COS
síl. deschis sí[Link] síl. deschis silă. deschisă síl.închisă

A  MIS  TAD
síl. deschis sílî.nchis sílî.nchisă

3. PRIN CONSONANTĂ:
a) Incomplejas: Sunt silabe care sunt formate doar din vocală(e), nu contează prezenț a
de la „H”. Când „Y” se află în poziț ia finală a silabei, sună ca vocala „I”.
E
Incompleja

Incomplet
O  LO
3
AHI DA FA
Incompleja
 Page:

AHU MA A face FAIN

Incompleta Incompleja

b) Complexe: Acestea, în schimb, combină vocale ș i consoane, ț inând cont de ordinea

vocalele ș i consoanele avem:
– INVERSA: Mai întâi vocala(e) ș i apoi consoană(e). Nu contează cantitatea de vocale sau
consonante, doar trebuie să te uiț i la începutul ș i sfârș itul silabei. (C+V).
– MIXTA: La vocală sau vocale se află între consoane. (C+V+C).
– DIRECTA: Se începe mai întâi cu consoană(e), apoi vocală(e). (C+V).

ES TUAR FA
Invers a Mixta Directa

AL MUER ZO
Inverss a Mixt Directă

ABS TRAC CĂTRE

Invers a Mixtă Directa
 IV. GRUPE VOCALICE: Se formează din prezenț a a două sau mai multe vocali contigue.
intrapalablice. Dacă una dintre ele nu are sunet, nu este considerată parte din grupul vocalic. Son2:

A. HOMOSILABICE: Numite ș i tautosilabice sau intrasilabice, deoarece vocalele

aparț in aceleaș i silabe sau sunt în aceeaș i silabă. Diptongii ș i triptongii
sunt grupuri de acest tip.

a) DIPTONG: Este este concurenț a sau UNIA UNIUNEA a DOI VOCALURI într-o aceeaș i silabă. Diptongul
pot fi de trei tipuri:
1. DECRECIENTE o descendente, cuando se inicia convocal abierta(a, e, o) y le sigue lavocal
cerrada fără tilde (i, u).
VA + VC
tónica păcat
tilde

rAI
zo– da
plAU aș a că
a–

 4

Pagina:
rrEI
vi– –nal
–dor
Dumnezeu
eu–aș a– zi -co
2. CRECIENTEo ascendent, se hincan convocal închis fără accent (i, u) ș i îi urmează lavocal
deschis(a, e, o).
VC + VA
păcat tonică
tilde

en– dIA –blar

ro– cUA –drar
es–car– miEn –către
a– cUE duc
i– dIO –ta
a– cUO aș a că

3. HOMOGEN, când ambele vocale sunt închise dar alternate (iu, ui), doar în acest
în cazul în care, a doua vocală poate avea diacritice.
 VC + VC
poate
a duce
tilde

trIUn –fo
des– cUI fă
lin– gÜÍs –ti–ca

– Vocalele din diptong nu se separă niciodată.

Ajută-mă să te

– La „H” nu împiedică formarea diptongului.

Ahu-ma-do

– La „Y” în poziț ie postvocalică sună ca „I” ș i formează diptong.

Convoi
 5

Page:
b) TRIPTONG: Este este conjunctia sau UNIREA a TREI vocale într-o aceeaș i silabă.
Vocalele se combină astfel:

VC + VA + VC
păcat tónica păcat
tilde accent tilde

li– DIÁIs
con– FIÉIs
DIOI –co
MIAU
ha– LIÉU –ti–ca
HUAI nu
BUEY
HUHU –ra
 Vocalele triptongului nu se despart niciodată.
Ha–liéu–ti–ca
La "Y" în poziț ie postvocálică sună ca "I" ș i formează triptongo.
Paraguay
–În triptong:
vocalea închisă anterioară nucleului se numeș te SEMICONSONANTĂ ș i
vocală închisă posterior se numeș te SEMIVOCAL.

B. HETEROSILABICE: Numite ș i intersilabice, deoarece vocalele aparț in silabelor

diferite, dar adiacente.
Hiatusurile sau azeuxi sunt de acest tip de concurenț ă.

a) HIAT: Este separarea vocalelor contigue în silabe distincte, dar adiacente. Hiaturile
son de două tipuri:

 6

Page:
1. ACENTUALES, numite ș i proprii sau diereț ice pentru că poartă diereză pe vocală
închisă.
Atunci când se combină o vocală deschisă (a, e, o) ș i o vocală închisă cu diacritice (i, u), sau
viceversa, dar întotdeauna vocală închisă cu accent diacritic.
VA + VC VC + VA
atona con con atona
tilde tilde

em– bA–Ír sau gÍ–A

a– tA–Úd ga– rÚ–A
fiul rE–Ír por- fÍ–E
SE–Úl ac– tÚ–E
O–Í are– tÍ–O
ro– cI–Í–to ac– tÚ–O
Aclarare. -Dacă se întâlnesc două vocale închise identice, nu întotdeauna au accent.
2. VOCALICE: Nepotrivite sau simple. Când ambele vocale sunt deschise, nu contează dacă au
tilde sau nu.
 VA + VA

con– trA–A –ta–que

rE–Em –pla–zo
al– cO–HOl
cA–Er
tE–A –tro
că-o -ba
ca– nO–A
mor– fE–O
prO–E –za
Vocalele hiatului se separă întotdeauna.
Zo–o–lo–gí–a
Litera „H” nu împiedică formarea hiatului ș i se aș ează cu următoarea vocală.
Be–he–trí–a  7

Pagină:
A–hín–co
Când „X” se află în poziț ie intervocalică, se duce cu următoarea.
Se–xa–ge–na–rio
Oxid
As–fi–xia
Litera „H” nu are sunet, de aceea pentru scopurile silabizării nu se ia în considerare.
A–nhi–dri–do
A–lha–ra–ca
Cuvintele formate din prefixe terminate în consoană se silabează conform criteriului de
frontieră silabică.
De-sor-den
Bi–sa–bue–lo
I–nú–til
I–na–ni–ma–do
 BANC DE ÎNTREBĂRI: SILABA b) Miau, huayno, eucalipt, păduche
1. La separarea vocalelor c) Canoe, ureche, cursuri de apă, Pe ș teră
contigue se numeș te: d) Jucărie, Bonus, quena, chitară
Hiat e) Iguana, ambiguo, ahijada, prohibir
b) Diptong
c) Triptong 6. Când două segmente
d) Coda consecutivii se integrează în
e) Cap silabe diferite, se denumesc:
a) Tautosilábice
2. Las silabe care se termină în b)vocală;
Heterosilabici
adică fără cod, se denumesc: c) Homosilabice
a) Silabe închise d) Intrasilabice
b) Silabe împiedicate e) Rime silabice
c) Silabe deschise
d) Silabe tonice [Link] “Crane, acum,
e) Silabe atone înlocuiț i, tiito
Hiat

 8

Page:
[Link] "lent, b) Diptonguri
„agilmente” sunt ……………….. pentruc)că Triptongos
posed d) Tautosilabice
a) Abiertas – Sílabas directas e) Átonos
b) Ditonice – Două accente
c) Alterna – Sílabe închise 8. Grupul de cuvinte constituit
d) Deschise – Susten ț e identice pe silabe libere sau deschise sunt:
e) Închise – Syllabe închise a) Mascara, Cartuchera, Cuaderno,
Pistol
4. Cuvântul perdiz are silabe: b) Puerta, Celular, Lápiz, Duerme
a) Deschise c) Carte, Rucsac, Silabă, Busolă
b) Închise d) Student, Cântăre ț , primăvară
c) Incomplete e) Discos, silla, Árbol, Partir
d) Mixta
e) Libere 9. Las silabe care lipsesc de
accent, se denumesc:
5. La secven ț a de cuvinte care a) Átonas
prezintă doar diptonguri b) Tonice
es: c) Deschise
a) Leu, bufni ț ă, poet, mahon d) Închise
e) Diptongos 14. Cuvântul care nu prezintă niciun
tip de diptong, este:
10. Cuvântul care prezintă diftong a) Aten ț ie
es: b) Avion
a) Rehúye c) Vioară
b) Geografie d) Liliac
c) Bloc e) Querubín
d) Lingvistica
e) Azahar 15. Alternativa corectă în ceea ce prive ș te
un diptong, adică:
11. Cuvântul a gândi prezintă a) Un Triptongo poate avea două
sílabas: vocale puternice
a) Închise b) Un diptong omogen este
b) Deschise format dintr-o vocal slabă ș i apoi
c) Libere o puternică
d) Incomplete c) Un hiat se formează doar din
e) Ascendente două vocale puternice

12. Grupul de cuvinte care prezintă separat

Pagina:

d) O vocale puternică ș i una slabă nu 9se vor încadra niciodată.

singurul hiat acentual este: e) N.A

a) Distruge, rece, încă
b) Sicriu, bufni ț ă, Maria 16. La cuvântul care prezintă
c) Dios, Cueva, viuda principiul de ordonare CVC se
d) Acum, peisaj, tablou apreciază în:
e) Día, Puente, hueco a) Optică
b) Caiet
13.În enun ț ul „ Oraș ul de c) Eu sunt
Ayacucho se transformă într-un d) Soare
spaț iu religios sensibil în timpul e) Corn
săptămâna sfântă”, câț i
diptongurile există: 17. Este un constituient silabic:
a) 5 a) Diptongul
b) 8 b) La coda
c) 3 c) Hiatul
d) 6 d) Triptongul
e) 4 e) La silaba
 18. Silabele care au coda se d) Deschis – deschis–închis
denominan: e) Cerrada – cerrada–abierta
a) Închise
b) Tautosilabice 23. Recunoa ș te expresia falsă,
c) Heterosilabice despre silabă:
d) Crecătoare a) Este cea mai mică unitate de impuls.
e) Decreciente respirator
b) Este un sunet emis dintr-o singură lovitură
19. Cuvintele tablou, pe ș teră ș i de voce
piojo; prezintă diptonguri: c) Este o unitate imediat superioară la
a) Descenden ț i fonem
b) Acentuale d) Este este ansamblul de sunete articulate
c) Homogéneos în mai multe emisii de voce
d) Crecinte e) Este un segment al lan ț ului vorbit
e) Decreciente
24. Nucleul silabic este constituit
20. Fiecare nucleu de maximă sonoritate, întotdeauna de

 10

Page:
identifică una:
a) Silabă
o consoană
b) Două vocale
b) Început c) Consonantă ș i vocală
c) Atac d) O vocală
d) Coda e) O vocală ș i o consoană
e) Rima silabică
25. Rima silábică se prezintă în:
21. INDUSTRIAL, la silaba subliniată cama
prezintă: b) Mită
a) CCVSC c) Porumb
b) CCVVC d) Coda
c) CCSVC e) Poli ț ia
d) CSVC
e) NIMIC 26. La cuvântul care prezintă trei
codas este:
22. Cuvântul APLAUSE prezintă a) Panteon
clasele silabice: b) Brutarilor
a) Închis – închis–închis c) Pantalonetas
b) Deschis – deschis–deschis d) Barcarii
c) Închis – deschis–închis e) Controverse
27. Sila este baza structurala 32. Cuvântul care prezintă două
de: sílabe deschise sau libere este:
a) La propozi ț ie a) Cântărea ț ă
b) La frază b) Iubitori
c) Cuvântul c) Zidar
d) Grafemele d) Studen ț i
e) Fonemele e) Inimioară

28. Componen ț ii silabici ai 33. La secven ț a de cuvinte

cuvântul ADIO este: adecvata separat în
a) I – SNCC silupele sunt:
b) I – ISNC a) Ab – sol–ver/ur–zue–lo/coy–o
c) N – ISNC -te
d) N – ISNC b) E – lu–cu–brar/neu–tral/mons–
e) N – INC tru–o
c) A – cei–tu–na/des–cui–
29. Silabărea rela ț ia de cuvinte: dais/gui–ón
a) Poseidori: ……………………………………….
b) Arqueado: …………………………………………..
d) Ex – plo–rar/boi–na/lim–piés 11
e) Des – cui - do/pers - pi Page:

–caz/fu–i
c) Proza: ……………………………………………….
d)Garabetear: ……………………………………….. 34. Recunoa ș te expresia care are
e) Poemarie: ………………………………………….. patru silabe atone:
a) Reactiv
30. Recunoa ș te expresia cu silabă b) Empatie
incorect c) Temperament
a) Ruidoso: Rui –do–so d) Transversal
b) Casuistică: Ca –su–í–stică e) Contraproducente
c) Destruído: Des –tru–í–do
d) Disciplina: Dis –ci–pli–na 35. Cuvântul ÎNDEMNATIV.
prezentă:
31. De la rela ț ie de cuvinte a) Trei silabe închise sau legate
Silabeadas semnalează incorectă b) Patru silabe deschise sau libere
fanta –si–a c) Trei tautosilabe
b) A – jí–es d) Cinci silabe
c) Vahí – do e) Două silabe atone
d) Pa – ra–i–so
e) Ba – úl
 36. Constituentele silabice 40. Din cauza numărului de grafii, umple ț i-l
Începere-Nucleu-Codă; se prezintă spatiu cu cuvantul indicat
en: a) Monolitară: ______________________
a) Patriota b) Triliteră: ________________________
b) Clausula c) Pentalítera: ______________________
c) Moarte d) Bilítera: _________________________
d) Mări
e) Soare 41. Cuvântul PINGUINI prezintă:
a) Două silabe deschise sau libere
37. CV-CNC-CSVC, se prezintă în: b) Două tautosilabe
talismăn c) O silabă atonă
b) Industrial d) Două silabe închise sau blocate
c) Caiet e) Două heterosilabe
d) Demen ț ial
e) Comisar 42. Nucleul silabic în limbă
spaniolă este:
38. Estea care are un grad de a) Segmentul marginal prenuclear sau

 12

Page:
intensitate ș i sonoritate mai mici decât
la silaba tonică b)
postnuclear
Segmentul vocalic marginal
a) Átona c) La explozie a silabei
b) Tonică d) La implozia silabei
c) Heterosilabă e) Segmentul de maximă sonoritate
d) Tautosilabă
e) Deschisă 43. Consoanele cuvântului SOARE
fiul
39. Scrie fals sau adevărat, după a) Segmente marginale
coresponda b) Segmente de explozie ș i implozie
a) Marginile silabice sunt de c) Segmente de deschidere maximă
natura consoantică (____) bucal
b) La silaba tonică este numită de d)asemenea
Segment de implozie sau coda
sílaba accentuată (____) e) Segment de explozie sau început
c) Cima este de natură vocalică
(___) 44. Constituien ț ii silabei
d) La silaba trabada sau închisă întotdeauna
subrayada: CUER–PO este:
termină în vocală (____) a) Început – margine–nucleu–coda
b) Început – satelit–nucleu–codă
c) Începere – marginal–nucleu
d) Implozie – satelit–nucleu–coda 48. Indica ț i care alternativă este
e) Explozie – vârf ș i nu prezintă incorrectă
rimă
a) Silaba este o unitate structurala
Este o afirma ț ie incorectă, în de la limbă
relaț ia cu silaba b) Hiatusul acentual necesită o
a) Este studiată de fonetică tilde obligatorie
b) La coda compusă poate avea c)maiLamult y, cu sunet de i, poate forma
de o consonantă diptong sau hiatus
c) Întotdeauna are un nucleu d) Cuvântul guión formează un triptong
vocalic e) A ș a-numitul triptong omogen, nu
d) Cuvântul lidiéis prezintă un grup există pentru că, de fapt, este o
homosilabic forma de diptongo crescând
e) Silaba este o materializare a
limbă 49. Unde se aprecia doar
hiatus?
46. Ce cuvânt lipse ș te de a) Fluido, Ahuecar, Construí
triptong? b) Ai grijă, Oi, Credincios
Aprecia ț i
b) Huayco
c) Preinca, Iruhan, Aéreo
d) Coetaneu, Ahito, Alcoholism
 13

Page:
c) A ț i vinde e) Rehúsas, Craniu, Alungare
d) Woof
e) Huaura 50. Ce cuvânt are o importan ț ă mai mare
cantitate de silabe?
47. În text: „ Furnizorul nostru a) A ș teptare
a sosit cu acea comandă în ziua b) Desvergüenza
joi. Se schimbase puț in. c) Reapareceríais
aparitenț ă, acum purta o vestă d) Audiovisuale
cireș e) Deznădăjduit
Am găsit ………. Diptongi ș i
………. Hiatus 51. Ce alternativă prezintă
a) 4 – 6 diptong crescător ș i descrescător,
b) 5 – 5 respectiv
c) 6 – 5 a) Eduardo, Caían
d) 6 – 6 b) Cautela, Vivienda
e) 5 – 6 c) Creencia, Distracción
D) Ș aisprezece, Raudo
e) Queque, Autentic
 52. Solo prezintă silabe libere 57. Există hiaturi în:
Paraguay a) Aire – cielo
b) Busuioc b) Embaír – aedo
c) Energumen c) Buey – guau
d) Menesteros d) Truhán – pío
e) Encegueci ț i e) Trio – huayno

53. Son silabeos corecte exceptând: 58. Indica ț i acea propozi ț ie care
a) O – blí–cuo corespunde conceptului de silabă
b) Hu – és–ped a) La pronun ț ia a două sau trei
c) A – ve–ri–guéis vocale într-un singur impuls
d) Con –cluí–a b) La cea mai mare inflexiune cu care se
e) E – xa–brup–to pronunț ă o anumită cuvânt
c) Realizarea a două foneme vocale
54. Ce cuvânt are o silabă cu Heterosilabice
Cap ș i codă compusă? d) La emiterea unuia sau mai multor sunete în
a) Craniu un singur impuls expirator

 14

Pagina:
b) Constipat
c) Transporturi
muscular
e) La dizolvare a unui diptong în
d) Criminal silabeo
e) Psihologie
59. Elementele unei silabe tipice
55. Indică ce este incorect despre sunt următoarele:
sílaba a) Atac, Vârf –Nucleu, Codă
a) Poate fi format doar din vocale b) Margine postnuclear, Cima, Coda
b) Nucleul său este o vocală c) Cap, Vârf, Atac
c) Se emite dintr-o singură suflared) Margen vocálico protónico, Núcleo,
d) Este deschis dacă nu are codă Marginea vocalică postonică
e) Ș i dacă are accent, este aton. e) Mărgină protonică, postonică, vocală
marginal
56. Reconoce alternativa care
conț ine diptong 60. Diptongul este:
Aedo a) Pronun ț ă trei vocale într-una singură
b) Dioic sílaba
c) Buey b) Distruge hiatusul simplu
d) Hediondo c) Restar una vocal al triptongo
e) Clovn
 65. Indica
d) Pronun ț aț i două vocale contigue în ț i cuvintele în care
o silabă structurale silabele prezintă
e) Más de una es correcta cabeza, cima, y coda
a) Contempla, lumină, mare, pe ș te
61. Sublinia ț i grupul de exemple carePaís, problema, prefiero
b)
contine silabe tetralitere: c) La revedere, femeie, strălucitoare
a) Cine – const–prons–crins d) Efort, ș tiinț ific, problemă
b) Cracs-frag-fe-dos e) Viitor, universal, tandru
c) Crin – mal–feo–luz
d) Al – de–câl–cine 66. Determina ț i seria de cuvinte
e) Miel – prom–cons–crin care conț ine numai
diptonguri
62. La seria de cuvinte cu silabe a) Garúa, disminuir, cianuro
trabadas sau închise este: b) Buitre, diurético, ahijada
a) Nardos, plates, riding c) Neurona, porumb, astăzi
b) Pato, tropa, libro d) Quena, lingvistică, diurn
c) Capcană, capcane, bra ț e e) Ruido, Ataúd, cuidado
d) Scrisori, plăci, brânză
e) Cartel, mandil, pistón 67. Marchează grupul de cuvinte cu
Pagina:
 15

hiato
63. La alternativa care con ț ine a) Zi, bufni ț ă, sârguin ț ă
numai silabe mixte, este: b) Expediere, pruden ț ă, porumb
a) Ciclops, abil, librărie c) Raíz, país, ciudad
b) Închise, interdental, slabe d) Buey, critiquéis, Raúl
c) Cautiveriu, concuren ț ă, uni ț i e) Mía, huaco, baluarte
d) Începere, limbi, a se forma
e) Dinte, rând, lentile 68. Indica ț i propozi ț ia care con ț ine
două diptonguri
64. În expresia „ Un leu pe insulă” a) Au cumpărat căr ț ile pe bulevard
se prezintă silabe: Uruguay
a) Trabadas – inverses b) Peisajul aceluiVale încântă pe
b) Complexe – Incomplete sat
c) Directe – directe c) Noi aducem un pian francez
d) Indirecte – libere d) Călătoria pe care o vom face este obositoare
e) N.A e) Profesorul Chaparro este foarte
inteligente
 69. În ce alternativă găsim c) Golful
diptongo: d) Fluid
a) Chitară mică e) Campion
b) Ajutor
c) Yungay [Link], „ La început, credin ț a mi ș ca
d) Coerente munț i doar când eram
Tiíta necesar, cu ceea ce peisajul
permânea la fel cu sine
70. Schema unui triptongo este: mismo timp de milenii...
a) VC + VA + VC Am găsit _____
b) VA + VC + VA diptonguri ș i _____hiaturi.
c) VC + VC + VA a) 6 -1
d) VA + VA + VC b) 5 -2
e) VA + VC + VC c) 6 -2
d) 5 -1
71. Câte concuren ț e vocale e) 6 -3
am găsit în:

 16

Page:
Elías a văzut niș te umbre în râu ș i s-a 75. Ce cuvânt con ț ine doar un
se sperie: strigă; dar când a văzut greș elile sale diptongo:
a râs nervos. orice
5 b) Evaluare
b) 4 c) Europeană
c) 3 d) Continuare
d) 2 e) Vanguardia
e) 1
76. În ce alternativă nu
72. Reprezintă fono în scriere: am găsit diphtong?
a) Grafie Sunt
b) Fonemă b) Lege
Sílaba c) Quena
cuvânt d) Cuy
e) Monema e) Agüita

73. Ce cuvânt nu prezintă niciun

tip de hiat
a) Gemul
b) Vaho