UNIVERSITATEA “1 D
FACULTATEA
[Date]
DE DREPT SI
STIINTE
SOCIALE
ASISTENTA
MEDICALA
MOLDOVAN DELIA MONICA
AN 1
GRUPA 3
[Link]
Impactul comunicarii eficiente asupra satisfactiei pacientului si a
calitatii ingrijirii
Prin intermedius comunicarii este realizat un proces complex prin care
informatiile sunt transmise ,receptionate,stocate,prelucrate si utilizate intre
doua sau mai multi [Link] este,din acest motiv,una dintre
caracteristicile societatii umane in evolutia ei istorica,privita atat din pct de
vedere individual,cat si global.(Scripcaru Gh.,Ciuca A., Astarastoaie V.,et
Al.,1998).
Comunicarea este caracterizata de elemente specifice in orice
domeniul,astfel incat si in medicina se poate pune in evidenta un tip
caracteristic de comunicare.
Specificitatea comunicarii in medicina este determinata de faptul ca
relatia dintre cele doua parti (personalul medical, pacient)este mult mai
complexa,implicand,pe langa nivelul bazal al palierului terapeutica,si un nivel
superior de comunicare de tip [Link] din urma este implicata in
comunicarea medicala,deoarece actual medical interfereaza cu destinul
pacientului,legat, la randul sau,de elemente de incertitudine si/sau
instabilitate individual(Cosman D.,2010).
In domeniul medical,”comunicarea reprezinta abilitatea
fundamental,medicii si asistentele comunicarii cu pacientii si familiile
acestora mult mai frecvent decat indeplinesc orice alta procedura medicala
sau de nursing”(Mosoiu D.,2009)
Pentru crearea unei adevarate aliante terapeutica,subiectele care ar
trebui abordate in comunicarea dintre personalul medical si pacient sunt
legate de diagnostic si prognosticul bolii,de planul si obiectivele de
ingrijire,de evaluarea psihosociala si suportul emotional Al pacientului,de
valorile acestuia si factorii importanti pentru El si
families(Medinfoconsulting.).
Efectele legate de discutiile interprofesionale asupra pacientului purtate
in prezenta acestuia reprezinta ,de asemenea ,un subiect extrem de
important.
Este dovedit ca o buna comunicare are ca principal efect faptul
ca,succesiv sau concomitent,creeaza relatia,acorda valoarea celeilalte
persoane,reduce izolarea,permite colectarea cu acuratete a
informatiilor,permite informarea adecvata a pacientului si exprimarea
sentimentelor,reduce incertitudinea si poate oferi satisfactiei celor
implicati(Mosoiu D.,2009).
Comunicarea este deosebit de importanta in asistenta medicala in
conditiile in care pacientii sunt vulnerabili din punct de vedere emotional,se
simt singuri si,de cele mai multe ori,speriati de ceea ce ii poate astepta. In
acest proces de acomodare este esentiala o buna comunicare pentru ca ea
contribuie la asigurarea in conditii de siguranta si eficienta,a ingrijirii
medicale de care pacientii au nevoie,atat prin prestarea unor servicii de
calitate,dar si prin efectuarea procedurilor corespunzatoare(Valceanu
C.,2016).
Se stie ca persoanele care au nevoie de asistenta medicala sau de
servicii medicale de urgenta devin ingrijorate,anxioase,panicate ori se
[Link] lucru poate conduce la stari de nesiguranta,uneori
agresivitate(in functie de urgenta medicala).
O buna comunicare reduce factorii de stress enumerate anterior,ajuta
pacientul capete incredere in staff-ul medical cu care intra in contact si il
face sa se simta in largul lui(Valceanu C.,2016)
Multitudinea elementelor componente ale relatiei pacient-personal
medical determina ca aceasta relatie sa fie una speciala si complexa.
Aceasta relatie ,initial,este una inegala,pentru ca are punct de plecare
cerinta unei persoanae suferinde asupra altei personae,bazata pe faptul ca
aceasta din urma stie cum sa-l vindece sau sa-i aline [Link] tip de
conexiune ofera o reala putere echipei medicale asupra fizicului si psihicului
omului aflat in [Link] aceasta relatie se imbogateste din punct de
vedere emotional ,tranformand-o si umanizand-o(Cosman D.,2010).
De cele mai multe ori tranferul este pozitiv rezultand sentimente de
simpatie,securitate ,incredere nu doar in aceasta ,ci si in actul medical si
echipa terapeutica(Cosman D.,2010).
Capacitatea de empatizare a personalului medical este necesara in
toate situatiile medicale cu care acesta se [Link] la acest nivel
presupune nu doar o simpla simpatie sau initiere a emotiilor pacientului ,ci si
o identificare cu trairile lui,starile biologice si psihologice pe care acesta le
traieste.(Larson E. B.,Yao X,2005).
Buna comunicare ajuta pacientii sa simta ca detin controlul. Pierderea
controlului si a independentei ii face pe pacienti sa se simta neajutorati lucru
ce influenteaza negativ sansele de recuperare.O buna comunicare ajuta la
evitarea acestor stari ,putandu-se reda controlul si increderea asupra
situatiei cu care se confrunta(Valceanu C.,2016).
Posibilitatea de a comunica mai bine,mai eficient,mai mult ne ajuta sa
construim o relatie directa cu pacientul nostru si ne ajuta sa-l evaluam cat
mai corect din punct de Vedere psihologic si medical.
Comunicarea inseamna mult mai mult decat ceea ce transmitem prin
[Link] vocii noastre atunci cand vorbim,atentia pe care ne-o acorda
interlocuitorul,mesajele pe care ni le transmite nonverbal,modul in care
mutam si ne pozitionam corpul,dar mai ales precizia si claritatea a ceea ce
transmitem sunt,de asemenea ,elemente cheie ale unei bune comunicari.
(Stewart M.,Brown J.,Domer A.,et al.,2000).
Conform literaturii de specialitate exista 5 metode importante de
comunicare:
[Link] nonverbala
[Link]/interviul
[Link] si participarea (inclusive reclamatii din partea
pacientului,familiei sau apartinatorilor)
[Link] in scris
[Link] este o metoda foarte importanta de comunicare
In domeniul asistentei medicale este deosebit de important sa se
participle activ de catre personalul medical in procesul de comunicare.
O comunicare eficienta implica maim ult decat un schimb de informatii.
Cand procesul de comunicare este executat corect acesta favorizeaza
increderea, sudand si imbunatatind relatiile interpersonale dintre membrii
echipei.
Comunicarea este un vehicul care nu permite sa gandim in present
pentru a organiza viitorul(Valceanu C., 2016).
Cercetarile au evidentiat faptul ca buna comunicare dintre
medic/asistent si pacient a fost legata de o scadere a actiunilor in justitie
pentru mallpraxis(Beckman H.B.,Markakis K.M.,Suchman A.L.,ET AL., 2005),
fiind generate o imbunatatire a satisfactiei pacientului,o crestere a
compliantei la tratament si de o mai buna ingrijire a acestuia(Boykins
A.D.,2014).
Dezvoltarea abilitatilor de comunicare au fost asociate cu :
a)cresterea abilitatii pacientului de a face fata bolii(mecanismul de
copyng)
b)sporirea increderii in furnizorii de sanitate
c)complianta la tratament
d)reducerea distresului emotional si a poverii profesionale
(Thorne S.,Oliffe J.L.,2013)
In acest sens ,lipsa acestor abilitati va conduce la o comunicare
deficitara ,generand asupra pacientului efecte negative:erori
medicale,rezultate negative de sanatate,scaderea compliantei la tratament
Comunicarea este importanta nu doar in interactiunea profesionisti-pacient
ci si in cadrul echipei terapeutice.
Comunicarea deficitara in cadrul echipei medicale este asociata cu erori
medicale si rezultate de sanatate .
Un act medical nu poate fi complet fara o ralatie terapeutica bazata pe
incredere,iar increderea se construieste prin ascultare active ,respectsi
empatie,claritate in [Link] are nevoie sa fie informat,implicat si
tratat cu demnitate.
O comunicare deficitara poate genera neintelegeri,frustrari,lipsa de
aderenta la tratament si chiar complicatii medicale ce pot fi prevenite.
In contextual actual,in care sistemele de sanitate sunt supuse unei
presiuni continue,iar pacientii sunt tot mai informati si preocupati de
drepturile lor,rolul comunicarii devine cu atat mai important.
Este nevoie de o abordare centrata pe pacient,care sa imbine competenta
profesionala cu inteligenta emotionala si abilitatile de comunicare
interpersonala.
O buna comunicare contribuie la eficienta intregului sistem sanitar.
Comunicarea eficienta nu este un “extra” in ingrijirea pacientului,ci o
componenta fundamentala care influenteaza direct succesul interventiilor
medicale.
Investitia in formarea si dezvoltarea acestor abilitati trebuie sa fie o
prioritate strategica pentru orice investitie medicala care isi propune sa ofere
ingrijiri de calitate si centrate pe nevoile reale ale pacientului.
Instruirea continua a personalului medical in abilitati de
comunicare(cursuri periodice,laboratoare si simulari cu pacienti
standardizati),crearea unui mediu clinic care favorizeaza dialogul(asigurarea
intimitatii,evitarea presiunii de timo,reducerea factorilor de stress in timpul
consultatiei),implementarea de ghiduri si protocoale de comunicare,utilizarea
materialelor scrise sau vizuale pentru pacienti(brosuri,imagini
explicative,videoclipuri educative),evaluarea satisfactiei pacientului prin
chestionare specific sunt cateva recomandari pentru imbunatatirea calitatii
comunicarii in institutiile medicale.
Comunicare deficitara este una din principalele cause ale erorilor in
ingrijirea medicala. Fie ca este vorba de transmiterea incorecta a
informatiilor intre cadrele medicale sau de o lipsa de claritatein discutia cu
pacientul,astfel de deficient pot conduce la consecinte grave:administrarea
gresita a medicamentelor,interventii intarziate,diagnostic incorrect sau lipsa
monitorizarii adecvate.
Potrivit OMS,erorile de comunicare sunt implicate in peste 60% dintre
incidentele raportate in spitale.
Un exemplu frecvent este lipsa unei comunicari structurate in tranzitiile de
ingrijire-de exemplu,cand un pacient este transferat de la o sectie la alta.
Daca informatiile despre tratament ,alergii sau starea clinica nu sunt
transmise correct si complet,creste riscul de erori.
Pentru a preveni aceste situatii ,spitalele implementeaza protocoale
precum
SBAR(SITUATION,BACKGROUND,ASSESMENT,RECOMMENDATION),care
standardizeaza schimbul de informatii.
Totodata,promovarea unei culture a comunicarii deschise ,in care
personalul se simte in siguranta sa semnaleze greseli sau riscuri,este
esentiala pentru reducerea erorilor si cresterea calitatii.
BIBLIOGRAFIE:
[Link] C. -Implicatii psihologice ale anxietatii [Link].
Psihomedia,Sibiu,2009
[Link] V.,Communication as a part of the supportive treatment in cancer
care, Klin Onkol.2013;26(3):195-200
[Link] A.D.-Core communication competenciesin patient-centered
[Link] J 2014;25(2);40-5.
[Link] P.G.-Improving medical communication with patients and
families:Skills for a complex(and multilingual)clinical [Link] Respir
J.,2014 21(2):89.
[Link] D.- Interproffesional education in team communication:working
together to improve patient [Link] Med j.2013.89(1057):642-51.
[Link] p.,Sharpe L.- The impact of communication on adherence in pain
management. Pain.,2013.
[Link] D.-Psihologie medicala,Editura Polirom,Iasi,2010.
[Link] B.,Khun N.-Communication gaffes:A root cause of malpractice
claims. Baylor University Medical Center Proceedings,(2003).
[Link] E.B.,Yao X.-Clinical empathy as emotional labor in the patient -
physician relationship, Journal of American Medical
Association,2005,293(9),100-1106.
[Link] D.-Teza de doctorat-Comunicarea diagnosticului si a prognosticului
in cancer,Universitatea de Medicina si Farmacie”Iuliu Hatieganu”, Cluj
Napoca,2009.
10. Thorne S.,Oliffe J.L.-Poor communication in cancer care:patient
perspectives on whatit is and what to do about [Link] Nurs.,2013.
[Link] C.-Comunicarea in asistenta medicala,2016.
[Link]