0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări2 pagini

Cerinte Proiect APOO

Documentul detaliază cerințele pentru realizarea unui proiect în cadrul disciplinei Analiza și proiectarea orientate obiect. Proiectul trebuie să includă descrierea cerințelor funcționale, structura aplicației, interacțiunile între clase, comportamentul obiectelor și aplicarea șabloanelor de proiectare. Este destinat studenților din anul I, zi, și poate fi realizat în echipe de maxim 3 membri, cu tema din domeniul economic.

Încărcat de

Marius Paun
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări2 pagini

Cerinte Proiect APOO

Documentul detaliază cerințele pentru realizarea unui proiect în cadrul disciplinei Analiza și proiectarea orientate obiect. Proiectul trebuie să includă descrierea cerințelor funcționale, structura aplicației, interacțiunile între clase, comportamentul obiectelor și aplicarea șabloanelor de proiectare. Este destinat studenților din anul I, zi, și poate fi realizat în echipe de maxim 3 membri, cu tema din domeniul economic.

Încărcat de

Marius Paun
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Master SIA, 2025 – 2026, anul I, zi

Disciplina Analiza şi proiectarea orientate obiect

A. Cerinţe privind realizarea proiectului

(Vezi şi notele de mai jos!!!)

Capitolul I Scurtă descriere a cerinţelor funcţionale ale aplicaţiei (sub formă


narativă, aprox. 2 pagini).
Capitolul II Structurarea si detalierea cerinţelor funcţionale ale aplicaţiei
• Structurarea domeniului problemei in subdomenii – crearea unei diagrame
de pachete, cate un pachet pentru fiecare subdomeniu a sistemului
(descrise in cap. 1).
• redarea principalelor logicii de business cu ajutorul diagramelor de
activităţi. Se vor include activităţi concurente şi partiţii. Se poate construi
câte o diagrama pentru fiecare subdomeniu al aplicaţiei sau o singură
diagramă pentru intregul sistem.
• construirea diagramelor cazurilor de utilizare. Se vor utiliza relaţii de
incluziune şi extensie între cazurile de utilizare. Se va construi cel puţin
câte o diagramă pentru fiecare student.
• descrierea cazurilor de utilizare. Se vor identifica scenariul principal, cele
alternative şi cele de excepţie. Pentru descrierea unui caz de utilizare se
vor utiliza, limbajul Gherkin şi şablonul de descriere. Trebuie descrise
minim 2 cazuri de utilizare/membru al echipei.
Capitolul III Proiectarea structurii aplicaţiei
• definirea modelului domeniului. Se va utiliza Domain Driven Design.
Modelul redat cu diagrama de clase sa contina clase entitati, value object,
agregat, business service.
• proiectarea structurii aplicatiei conform arhitecturii propuse in studiul de
caz discutat la laborator sau un alt model arhitectural la libera alegere. Se
va construi cate o diagrama de clase pentru fiecare subdomeniu.
• proiectarea solutiei de integrare a subdomeniilor. Se va descrie solutia de
integrare pentru cel putin un caz de utilizare care sa solicite integrarea a 2
subdomenii.
Capitolul IV Descrierea interacţiunilor între clase
• construirea diagramei de secvenţe. Pentru construirea diagramelor se va
alege cel putin 1 caz de utilizare/scenariu de lucru pentru fiecare membru
al echipei.
Capitolul V Descrierea comportamentului obiectelor unei clase
• construirea diagramei de stare. Se va construi câte o diagramă pentru
fiecare membru al echipei (daca nu se stabileste altfel cu titularul orelor de
laborator). În diagramă se vor include evenimentele declanşatoare,
condiţiile de tranziţie, actiuni atasate tranzitiilor si starilor.
Capitolul VI Aplicarea şabloanelor de proiectare (design patterns)
• punerea in practica a cel putin 2 principii GRASP
• utilizarea unui şablon creaţional,
• utilizarea unui şablon structural,
• utilizarea unui şablon comportamental.

Notă 1 – Diagramele UML vor fi construite cu ajutorul unui software de tip CASE
(Entreprise Architect, Visual Paradigm etc.). De preferat, se va alege un instrument care
să genereze automat cod, indiferent de limbajul utilizat. În acelaşi limbaj vor fi puse în
aplicare şabloanele de proiectare alese. Se recomandă evidenţierea facilităţilor de
„reverse engineering”.
Notă 2 – Studenţii se vor prezenta la evaluare cu proiectul listat şi în format electronic.
Partea listată nu va conţine codul pentru implementarea sabloanelor de proiectare. În
format electronic se va prezenta codul pentru aplicarea şabloanelor de proiectare.
Notă 3 - Proiectul poate fi realizat de o echipă formată din maxim 3 studenţi (mai mult
de 3 doar cu aprobarea titularului de la laborator).
Notă 4 - Tema proiectului trebuie să fie din domeniul economic.

Titulari,
Prof. univ. dr. Dumitriu Florin
Ec. Anton Razvan

S-ar putea să vă placă și