Subiectul 4

4. RELEVANȚA CUNOȘ TINȚELOR DE LIMBI STRĂINE

CA UN INSTRUMENT DE COMUNICARE ÎNTRE OAMENI Ș I
ȚĂRI. INTERES ÎN DIVERSITATEA LINGVISTICĂ PRIN OBȚINEREA
A CUNOSCU O LIMBA STRĂINĂ Ș I CULTURA ACESTEIA.

1. RELEVANȚ A CUNOȘ TINȚ ELOR DE LIMBI STRĂINE CA

UN INSTRUMENT DE COMUNICARE ÎNTRE OAMENI Ș I

COUNTRIES

1.1. DE CE SĂ ÎNVEȚ I LIMBI STRĂINE LA Ș COALĂ?

1.2. CURRENT LANGUAGES

1.3. CREAREA UNEI LIMBI INTERNAȚ IONALE

a. Engleza ca limbă francă

1.4. ÎNVĂȚ ÂND SĂ COMUNICĂM ÎN ENGLEZĂ

2. INTERES PENTRU DIVERSITATEA LINGVISTICĂ PRIN CUNO Ș TINȚ A UNEI

LIMBA STRĂINĂ Ș I CULTURA ACESTEIA

2.1. ÎNVĂȚ AREA LIMBII PRIMARE Ș I A LIMBII SECUNDAR

2.2. ASPECTE SOCIO-CULTURALE ALE LIMBAI ENGLEZE

a. Aspecte sociale
b. Aspecte culturale
c. Aspecte geografice

1
 Tema 4

O limbă este expresia unei întregi culturi; este o modalitate de a înț elege lumea
ș i organizarea rela ț iilor între oameni. Prin urmare, învă ț area unei limbi străine
înseamnă învăț area atât a unui cod lingvistic, cât ș i a elementelor culturale. Predarea limbilor străine
trebuie să introducă studenț ii în cele mai remarcabile aspecte sociale ș i culturale ale unei ț ări
ș i să-i ajute să dezvolte atitudini de toleran ț ă ș i respect deoarece, după cum afirmă
Cristal, dacă un student percepe o ț ară sau o cultură ca fiind neplăcută din orice motiv,
atitudinea negativă este probabil să influenț eze realizările în învăț area limbii.

Pe baza acestei perspective, ne vom concentra pe analiza principalelor motive pentru a învăț a limbi străine.
limbile la ș coală. După aceea vom vorbi despre limbile actuale care există,
considerând avantajele ș i dezavantajele utilizării unei limbi franca. Pentru a termina, noi
se va concentra pe limba engleză, acordând atenț ie predării acesteia ș i relaț iei sale cu
limba maternă, fără a uita aspectele culturale principale care pot fi lucrate în
clasa de engleză.

Ne ocupăm de un subiect esenț ial, deoarece comunicarea eficientă într-o limbă străină este
mai mult decât elaborarea unor propoziț ii gramatical corecte; implică de asemenea aprecierea
ș i respectul pentru vorbitorii săi ș i cultura lor. Curriculumul de Limbă Străină pentru
Educa ț ia Primară subliniază semnifica ț ia acestui subiect prin includerea în
obiectivele valoarea limbii straine ca vehicul de comunicare si
înț elegere între oameni cu origini ș i culturi diverse.

1. RELEVAN Ț A CUNO Ș TINȚ ELOR DE LIMBI STRĂINE

CA UN INSTRUMENT DE COMUNICARE ÎNTRE OAMENI
Ș I Ț ĂRI

DE CE SĂ ÎNVĂȚĂM LIMBI STRĂINE LA Ș COALĂ?

Învăț area unei limbi străine este necesară în zilele noastre. Conform Comitetului de
Miniș trii Consiliului Europei, predarea limbilor străine trebuie să fie îmbunătăț ită ș i
diversificat. Dacă este posibil, copiii trebuie să înveț e mai mult de o limbă. Există mai multe
motive pentru care limbile străine trebuie promovate în ș coală:

1. Motive sociologice: Învă ț area limbilor străine le va permite elevilor să acceseze o

wider range or professions, to improve their channels of information and to
comunicaț i cu oameni din diferite ț ări.
2. Motive educa ț ionale: Învă ț area limbilor străine va aprofunda cuno ș tinț ele despre
limba maternă ș i îmbunătă ț irea comunicării generale a studen ț ilor
competenț ă.
3. Motive cognitive: Copiii descoperă că ceea ce au învă ț at în limba lor maternă
limba poate fi exprimată similar în alte limbi. Acest lucru le dezvoltă
capacitate cognitivă.
4. Motive lingvistice: Copiii sunt mai bine pregăti ț i să înve ț e o limbă decât adul ț ii
la un nivel auditiv ș i fonologic; în ț elegerea lor orală ș i
pronunț ia este mai bună.
5. Motive afective: Spontaneitatea copiilor este foarte utilă atunci când înva ț ă o
limbă străină.

2
 Tema 4

CURRENT LANGUAGES

LIMBILE INDO-EUROPEENE

Limbi germanice, latine, slave sau baltice par a descinde dintr-o comună
trunchi lingvistic al cărui influenț ă s-a extins din India în Europa. Ei sunt cunoscuț i ca
Limbi indo-europene. Familia indo-europeană este împărț ită în douăsprezece ramuri;
fiind cel mai important:
1. Ramura germanică: Include limbi precum engleza, germana sau olandeza.
2. Ramura italic: Aceste limbi derivă toate din latină. După
fragmentarea Imperiului Roman, dialectele limbii latine au urmat diferite
limbile romane s-au născut.

Existenț a unui trunchi lingvistic comun facilitează învăț area limbilor străine pentru copii.
limbi, deoarece îș i pot aplica cunoș tinț ele din limba maternă la învăț area
limbile care au caracteristici similare.

ALTE TRUNCI LINGVISTICE

Există alte ramuri lingvistice în prezent, cum ar fi cea caucaziană sau semitică.

ALTRE LIMBI

Limbi precum japoneză, coreeană sau malaeziană nu au asemănări cu altele.

limbi.

CREAREA UNEI LIMBI INTERNAȚIONALE

Limba este principalul mijloc de comunicare umană, deș i aceasta constituie de asemenea
principalul obstacol. Existenț a atâtor limbi împiedică oamenii să înț eleagă
fiecare altuia. Cu toate acestea, o limbă comună este necesară într-o lume globală ca a noastră.
Au fost sugerate trei solu ț ii posibile pentru crearea unui interna ț ional
limbă.
1. Adoptarea unei limbi moarte, de exemplu latina.
2. Crearea unei limbi artificiale, cum ar fi Esperanto.
3. Utilizarea unei limbi existente ca lingua franca.

ENGLEZA CA LINGUA FRANCA

O limbă francă este utilizarea unei limbi comune de către vorbitorii unor limbi diferite.
Istoria demonstrează că au existat precedent în ideea de a folosi o limbă străină
pentru a schimba idei. În Evul Mediu ș i în timpul Rena ș terii, latina era
limbaj utilizat. Din 18thsecolului încolo, franceza a fost folosită în interna ț ional
diplomaț ie, ș i la începutul anilor 20thsecoul german a fost limba în care
oamenii de ș tiinț ă au scris.

De la 19thlimba engleză a câ ș tigat progresiv statutul de limbă interna ț ională

limbajul ș i în prezent hegemonia sa este indiscutabilă. Mai mul ț i factori au
a contribuit la acesta:

3
 Subiectul 4

1. Factori demografici: Cre ș terea rapidă a vorbitorilor nativi de engleză în timpul

19thsecol în Regatul Unit ș i Statele Unite.
2. Factori politici ș i militari: Dezvoltarea coloniilor engleze în timpul
19thcentury in Canada, Africa and Australia, and the political and military
hegemonia Statelor Unite în anii 20thsecol.
3. Factori economici: Marea dezvoltare economică a SUA în anii '20thsecolul.
4. Factori tehnologici: Dezvoltarea mijloacelor de comunicare în SUA
ș i Regatul Unit.
5. Factori lingvistici: Gradul de simplificare morfologică ș i sintactică a
Engleză.

Importanț a limbii engleze ca lingua franca este demonstrată în multe domenii: politică,
economia, cultura, sport, educaț ie, tehnologie...
1. UNESCO estimează că limba engleză este vorbită în mai mult de 60 de ț ări ș i că
este bine stabilit în toate cele cinci continente.
Peste 750 de milioane de oameni vorbesc engleza.
3. Engleza este limba celor mai importante institu ț ii mondiale: UNESCO,
NATO, ONU...
Engleza este limba afacerilor.
5. Engleza este utilizată pe scară largă în literatură, cinema, muzică, televiziune ș i radio.
6. După Al Doilea Război Mondial, engleza a devenit limba ș tiinț ifică
ș i progrese tehnologice.
7. Milioane de copii din lume studiază engleza în educa ț ia primară.
8. Comitetul Interna ț ional Olimpic folose ș te de asemenea limba engleză ca mijloc de
comunicare.
9. S-a estimat că aproximativ 20.000 de cuvinte în engleză s-au răspândit în alte limbi
în fiecare an.

A language spoken in different parts of the world by people of diverse backgrounds can
suferă de variaț ii lingvistice care pot ajunge să fie neinteligibile. Alte probleme
utilizarea unei limbi franca este că unii oameni nu vorbesc acea limbă ș i că ea
ar putea afecta statutul limbilor minoritare ș i identitatea acestor naț iuni.

Cu toate acestea, există multe motive pentru a susț ine existenț a unei limbi franca:
1. Facilitează rela ț iile interna ț ionale în domeniile social, economic, cultural ș i politic.
niveluri.
2. Favorizează toleran ț a ș i respectul fa ț ă de o cultură diferită. Învă ț area unei limbi
lărgeș te mintea ș i ajută copiii să depăș ească egocentrismul lor înnăscut.
3. Cre ș te încrederea în sine.
4. Cre ș te respectul pentru limba maternă.

ÎNVĂȚAREA DE A COMUNICA ÎN ENGLEZĂ

To realize the value of language as communication, learners must have the experience
de a comunica în acea limbă. Abordarea Comunică este o metodă care
subliniază comunicarea ș i situa ț iile din via ț a reală. Scopul este ca studen ț ii să
comunice nevoile ș i gândurile lor, fără a se îngrijora de gramatica perfectă.

4
 Subiectul 4

Activită ț ile comunicative sunt sarcini ș i exerci ț ii pe care elevii le desfă ș oară în mod real.
comunicare. Ei se concentrează mai mult pe mesaj decât pe caracteristicile lingvistice ale
limbă. Potrivit Abordării Comunicaț ionale, practica comunicativă
activităț ile vor produce o învăț are inconș tientă a structurilor limbii. Unele
exemple de activită ț i de comunicare orală sunt activită ț ile cu gap de informa ț ii, jocul de rol,
jocuri de rezolvare a problemelor sau jocuri comunicative. Pentru a practica comunicarea scrisă, putem
cereț i elevilor noș tri să scrie scrisori, felicitări, note, reț ete, e-mailuri, să completeze formulare...

Comunicarea într-o limbă este o activitate complexă care implică utilizarea următoarelor
abilităț i adecvate: ascultare, vorbire, citire ș i scriere. Educaț ia noastră actuală
sistemul stabile ș te că învă ț area unei limbi în educa ț ia primară are un caracter practic
obiectiv: a fi capabil să comunice. Prin urmare, cele patru abilităț i trebuie să fie predate dintr-o
din punct de vedere comunicativ, studen ț ii trebuie să aibă un motiv pentru a asculta, a vorbi,
lectură sau scriere. Cea mai bună modalitate de a face acest lucru este să foloseș ti limba ca instrument de
comunicare încă din începuturi ș i predarea limbii într-un mod natural. Pentru
următoarele principii trebuie luate în considerare: a nu vorbi înainte de a asculta,
nu citi înainte de a vorbi ș i nu scrie înainte de a citi.

2. INTERESUL ÎN DIVERSITATEA LINGVISTICĂ PRIN CUNOA Ș TEREA UNUI

LIMBA STRĂINĂ Ș I CULTURA ACESTEIA

Prin intermediul limbilor străine, copiii descoperă că există alte coduri lingvistice ș i
alte moduri de viaț ă în lume. Profesorul de limbi trebuie să-i facă pe studenț i conș tienț i de acest lucru
diversitatea lingvistică ș i socio-culturală. Cu pu ț in timp în urmă, multilingualismul era considerat că
ameninț ă integritatea fiecărei limbi. În zilele noastre, influenț ele altor limbi asupra
limba maternă (interferenț e lingvistice) nu este atât de temută ș i multilingvismul este
considerat ca fiind pozitiv.

ÎNVĂȚAREA PRIMULUI Ș I AL DOI LEA LIMBI

The mother tongue and the second language must be taught at school in an interrelated
Aceasta înseamnă că învă ț area unei noi limbi trebuie să se bazeze pe precedent.
cuno ș tinț e lingvistice. Profesorii de limbi străine trebuie să î ș i bazeze metodele de predare pe
principiile lingvistice care sunt comune ambelor limbi ș i profită de
cunoș tinț ele copiilor despre limba maternă. Prin a avea o idee clară despre propria lor
sistemul de limbaj, copiii vor internaliza orice utilizare sau structură particulară într-o altă
limbă mai uș or.

Cu toate acestea, elevii trebuie, de asemenea, să înveț e că limbile au cuvinte ș i sisteme diferite.
Ei de obicei cred că limba pe care o învaț ă are aceleaș i reguli ca ș i limba lor maternă.
limbă ș i fac greș eli din cauza erorilor de interferenț ă. De exemplu, ei spun că am
am nouă ani

Unele dintre cele mai semnificative diferenț e între limba engleză ș i limba spaniolă sunt:
1. Utilizarea obligatorie a subiectului în engleză.
2. Utilizarea verbelor auxiliare pentru a întreba ș i a nega.
3. O ordine a elementelor mai rigidă decât în spaniolă.
4. Adjectivul este plasat înaintea substantivului; de asemenea, îi lipse ș te genul ș i pluralul.
5. Utilizarea contrac ț iilor.
6. Omiterea articolului în generalizări.
5
 Subiectul 4

7. Reguli de scriere diferite.

8. Semne de punctua ț ie diferite.

ASPECTE SOCIO-CULTURALE ALE LIMBII ENGLEZE

Scopul predării limbilor este ca elevii să dobândească competenț a comunicativă.

Una dintre competenț ele derivate din aceasta este competenț a socio-culturală. Studenț ii trebuie să
fii con ș tient de fundalul cultural al limbii pe care o înve ț i pentru a
comunice în mod corespunzător. De fapt, studenț ii nu pot să stăpânească cu adevărat limba până când nu
de asemenea, au stăpânit contexturile culturale în care apare limba.

Cultura ș i comunicaț ia sunt inseparabile deoarece cultura nu doar că dictează cine vorbeș te
cărei persoane, despre ce ș i cum progresează comunicarea, de asemenea ajută să se determine
cum oamenii codifică mesaje ș i condiț iile ș i circumstanț ele în care diverse
mesajele pot fi sau nu trimise sau interpretate. Cultura este baza comunicării.

Pe lângă îmbogăț irea competenț ei comunicative, competenț a socio-culturală poate, de asemenea,

duce la empatie ș i respect faț ă de diferite culturi. Scopul predării culturii este să
dezvoltarea curiozită ț ii elevilor fa ț ă de limba ș i cultura ț intă ș i cea proprie,
ajutându-i să facă comparaț ii între culturi.

În învăț ământul primar, profesorul va oferi informaț ii care sunt apropiate de copii.
lume astfel încât să devină interesaț i de noua cultură. Elevii vor învăț a adesea o gamă
despre detalii despre cultura ț intă, în special via ț a de zi cu zi, cântece, rime, pove ș ti,
festivaluri ș i sărbători speciale. În plus fa ț ă de aceste aspecte ale vie ț ii de zi cu zi, anumite
aspectele geografice sau istorice pot apărea în mod natural în manuale ș i altele
materiale. Acestea sunt câteva dintre aspectele pe care putem lucra în clasă:

ASPECTE GEOGRAFICE

Învă ț area aspectelor geografice include cunoa ș terea principalelor limbi engleze ș ti
ț ări vorbitoare, capitale ș i oraș e, vreme, populaț ie... Aceste resurse pot fi
a fost folosit pentru a preda aspecte geografice:
- Hăr ț i: Elevii pot localiza principalele ț ări în care engleza este limbă oficială,
la fel ca oraș ele importante.
- Steaguri: Studen ț ii pot asocia na ț ionalităț ile ș i ț ările cu steagul lor.
- Puzzlee: Putem face un puzzle al Marii Britanii sau al SUA tăind păr ț ile sale
în bucăț i, astfel încât studenț ii să le poată alătura mai târziu.
- Ascultări: O activitate interesantă ar fi să asculti o prognoză meteo în timp ce
completând o hartă.

ASPECTE ISTORICE

În învăț ământul primar, copiii pot învăț a despre personaje sau evenimente istorice, cum ar fi Henric al VIII-lea ș i
so ț iile sale, Regina Victoria ș i Imperialismul Britanic, marele scriitor William
Shakespeare, Războiul de Independenț ă American... Putem folosi benzi desenate, texte, cântece,
videoclipuri ș i filme cu un background istoric...

6
 Subiectul 4

ASPECTE CULTURALE

Aspectele culturale în educaț ia primară includ o varietate de subiecte:

1. Formule de polite ț e ș i utilizarea lor în fiecare situa ț ie.

2. Educa ț ie: Tipuri de ș coli, uniforme, materii, săli de clasă...
3. Mâncare ș i băutură: Putem vorbi despre mic dejun englezesc, clătite, ceai...
4. Case: Copiii pot învă ț a despre diferitele tipuri de case (independente, semi-
case detaș ate ș i case înș iruite), caracteristicile ș i distribuț ia acestora.
5. Bani: Copiii trebuie să fie familiariza ț i cu banii britanici ș i americani, ș i cu
valoarea în Euro.
6. Nume: Este important să cunoască o varietate de nume anglo-saxone, nu doar
cel mai frecvent.
7. Festivaluri: Copiii trebuie să cunoască festivalurile tradi ț ionale precum Halloween-ul,
Noaptea focului, Ziua Recunoș tinț ei, Crăciunul, Paș tele, Ziua Sfântului Valentin...
well as vocabulary related to them: cracker, Christmas card, candle, Easter egg...
8. Muzică: Studen ț ii î ș i vor da seama în curând de cantitatea de melodii în engleză pe care le ascultă.
În clasă putem folosi diferite tipuri de muzică: melodii personalizate (care vin împreună
cu manuale), melodii populare ș i tradiț ionale sau hituri internaț ionale.
9. Monumente: Studen ț ii au văzut în filme multe monumente ale Marii
Britania sau SUA. Putem întări ș i extinde această cunoa ș tere prin
imagini, cărț i poș tale, casete video...

Din prima zi, profesorii sunt aș teptaț i să aducă în clasă postere, imagini ș i alte
realia pentru a ajuta elevii să dezvolte o 'imagine mentală' a culturii ț intă (Peck,
1998). Activităț ile principale ș i materialele pentru predarea culturii includ:
1. Realia: Dacă elevii sunt foarte tineri, profesorul poate încerca să adune realia, cum ar fi
alimente, jucării sau haine tipice. Folosirea obiectelor reale din ț ară cre ș te
motivaț ia studenț ilor ș i ajută la implicarea lor în experienț e culturale autentice.
Filme, emisiuni de televiziune, site-uri web, fotografii, reviste, ziare,
Meniuri de restaurant, pliante, bilete, bani sau etichete pot fi folosite de asemenea.
2. Cântece, rime ș i pove ș ti: Ele sunt o modalitate foarte potrivită de a introduce
elemente istorice, tradiț ionale sau sociale prin intermediul lor.
3. Proverbe: Ele reflectă fundalul istoric ș i cultural.
4. Joc de rol: Fiecare student joacă un rol într-o situa ț ie specifică. Acestea sunt utile pentru
practica convenț iile sociale, cum ar fi salutările, cererea de ceva, mulț umirile...
o activitate interesantă ar fi să jucăm o neînț elegere bazată pe
diferenț e culturale, de exemplu o situaț ie în care un salut inadecvat este
utilizat. Alț i studenț i observă jocul de rol ș i încearcă să identifice motivul pentru care
comunicare greș ită.
5. Proiecte: Studen ț ii lucrează la un subiect, utilizând cuno ș tinț ele pe care le au deja ș i
cautând mai multe informa ț ii despre acesta. De exemplu, studen ț ii pot compara
Ș colile britanice ș i spaniole (cum sunt, uniforme, orare, materii...)
sau mâncarea britanică ș i spaniolă (mic dejun, prânz, cină, brunch, orele de masă...)
Chestionarele despre cultura anglo-saxonă pot fi utile ș i distractive de făcut.
7. Re ț ete: Ele sunt utile pentru a practica mâncarea ș i băutura ș i sunt de asemenea conectate cu
sărbători. Copiii pot nota ingredientele ș i paș ii de urmat.
8. Sărbători în clasă: Sărbătorind festivaluri britanice sau americane, cum ar fi Halloween-ul,
Crăciunul, Ziua Sfântului Valentin sau Paș tele vor fi foarte amuzante. Profesorul poate de asemenea
introduce vocabularul legat de festival.
7
 Subiectul 4

9. Stabilirea contactului cu oameni reali: Elevii mai mari pot fi încuraja ț i să facă interviuri
vorbitori nativi, scrierea cererilor de informaț ii, scrierea către prieteni pe hârtie...

Studen ț ii începători la o limbă străină doresc să simtă, să atingă, să miros ș i să vadă străinul.
oameni ș i nu doar să audă limba lor (Peck, 1998). Accentul în limbă
clasa trebuie să se bazeze pe experienț a culturală mai degrabă decât pe conș tientizarea culturală.

3. CONCLUZIE

În acest subiect am explicat de ce copiii trebuie să înveț e limbi străine la ș coală.

Apoi ne-am concentrat asupra limbilor principale care există astăzi, având în vedere
posibilitatea de a crea o lingua franca pentru a îmbunătă ț i în ț elegerea despre oamenii din
diferenț e între ț ări. Apoi ne-am concentrat asupra predării limbii engleze
într-un mod care contribuie la aprecierea caracteristicilor sale culturale.

4. BIBLIOGRAFIE
BREWSTER, J. et al. (2003): Ghidul profesorului de limba engleză pentru începători. Penguin English.
HARMER, J. (2003): Practica predării limbii engleze. Longman.
LARSEN-FREEMAN, D. (2003): Tehnici ș i principii în predarea limbilor.
Editura Universităț ii Oxford.
VARELA, R. et al. (2003): Totul despre predarea limbii engleze. Centrul de Studii Ramón
Areces.