UNIVERSITATEA AMITY, MUMBAI AIBAS

Title:Eysenck’s Personality Inventory

Practical No.:02 Date:2.11.20

Clasă: BSc CP Raluca Nr.:

PSYBSC18038

Semnul profesorului:

Index-

Dl.
Subiect
Nu.

01
OBIECTIV

02 INTRODUCERE

03 REFERIN Ț E

PRACTICĂ 3
 OBIECTIV

Pentru a măsura cele trei dimensiuni ale personalităț ii, ș i anume extraversiunea, neuroticismul

ș i psihoticismul folosind EPQ.

INTRODUCERE

Ce este personalitatea?

McClelland (1951) a definit personalitatea ca „cea mai adecvată conceptualizare

comportamentul unei persoane în toate detaliile sale.

Menninger (1953) l-a definit ca "individul ca întreg, înălț imea ș i greutatea sa"
ș i dragoste ș i ură ș i tensiune arterială ș i reflexe; zâmbetele ș i speranț ele lui ș i picioarele înclinate

ș i amigdalele mărite. Înseamnă tot ce este cineva ș i că încearcă să devină.

Cohen ș i Swerdlik (2017) definesc personalitatea ca fiind unicitatea unui individ

constelaț ia trăsăturilor psihologice care este relativ stabilă în timp.

Hall ș i Lindzey (1970) au scris: „Este convingerea noastră că nicio definiț ie substanț ială
of personality can be applied with any generality” and “Personality is defined by the
concepte empirice particulare care fac parte din teoria personalităț ii utilizată de
observatorul.

Abordări ale personalităț ii

Abordarea trăsăturilor în personalitate. Conform abordării trăsăturilor, comportamentul este

formate din trăsături comparativ stabile care sunt unităț ile elementare ale personalităț ii cuiva.

Trăsăturile îi înclină pe oameni să acț ioneze într-un mod foarte particular, indiferent de situaț ie.

implică faptul că trăsăturile ar trebui să rămână consistente în diferite situaț ii ș i de-a lungul timpului, totuș i ar putea

variază între diferite persoane. De asemenea, este posibil ca indivizii să differe în opinia lor privind

trăsături din cauza variaț iilor lor genetice.

Aceste teorii sunt de obicei formulate ca teorii psihometrice, datorită...

stres pe măsurarea personalităț ii prin utilizarea testelor psihometrice. O persoană primeș te o
scor numeric pentru a indica ce proporț ie dintr-o trăsătură o deț in.
 Abordarea pe tipuri în personalitate. Termenul tip este folosit pentru a identifica un explicit

assortment of traits that compose a broad, general personality classification. Type theory
întreț ine caracteristicile indivizilor ca clase distincte.

Tipul de abordări încearcă să înț eleagă personalitatea umană prin examinarea unor
tipare largi în cadrul caracteristicilor comportamentale stabilite ale oamenilor.

Type theory has its roots in personality scales like the Myers-Briggs Type
Indicator, care propune paisprezece tipuri de personalitate derivând dintr-o colecț ie de 4 elemente de bază

dihotomiile: extroversiune vs. introversiune, gândire vs. simț ire, percepț ie vs. intuitivă, ș i
percepere vs. judecare. Susț inătorii acestei teorii cred că, chiar ș i când o persoană se orientează
înspre stânga sau dreapta, cineva se orientează spre unul în toate cele ș aisprezece posibile
combinaț ii ale acestor dihotomii care devin mai târziu „tipul” lor.

Abordarea statului asupra personalităț ii. Personalitatea poate fi considerată ca un sortiment

de gânduri, sentimente ș i comportamente caracteristice care sunt legate de un individ.

Trăsăturile de personalitate pot fi definite ca comportamente ș i sentimente caracteristice care vor
probabil să fie consistent ș i, de asemenea, de lungă durată.

Spre deosebire de trăsături, care sunt menț ionate ca fiind caracteristici stabile, stările sunt considerate a fi

comportamente sau sentimente temporare care depind de scenariul ș i motivele unei persoane la o

timp specific. Distincț ia între trăsături ș i stări este analogică cu distincț ia

între climă ș i vreme. De exemplu, L. A. cuprinde o climă caldă; totuș i,
some days it tends to have cool weather. Accordingly, an individual who has the attribute
calmness ar putea întâlni o stare de disconfort sau nervozitate în unele zile dacă el sau
se confruntă cu o provocare dificilo.

Abordări ale personalităț ii

Personalitatea este un domeniu în studiul psihologiei care studiază gândurile,

sentimente, comportamente, obiective ș i interese ale diferitelor persoane. De aceea, acoperă un domeniu foarte larg

secț iunea caracteristicilor psihologice necesare. În plus, teoretic complet diferite

modelele au generat diverse modalităț i de a măsura aceste caracteristici.

Objective [Link] tests (Loevinger, 1957; Meyer & Kurtz, 2006)

reprezintă abordarea foarte cunoscută ș i utilizată pe scară largă pentru evaluarea personalităț ii.
Testele obiective implică administrarea unui set obiș nuit de articole, unde fiecare dintre ele este
răspuns prin utilizarea unui set limitat de opț iuni de răspuns (de exemplu, adevărat sau fals; complet

disagree, slightly disagree, slightly agree, completely agree).

 Răspunsurile la acele articole sunt apoi punctate într-o metodă foarte standardizată, predefinită.

De exemplu, auto-evaluările pe elemente care evaluează comunicativitatea, auto-încrederea,

amiability, adventuresome, and energy may be brought up together to make an overall
score on the personality attribute of extraversion.

Trebuie subliniat faptul că termenul „obiectiv” se referă la strategia care este folosită
pentru a evalua răspunsurile unei persoane, în loc de răspunsurile în sine.

Projective [Link] approaches to personality inventory are supporting

ideea că gândurile, sentimentele ș i motivele vitale operează în afara răspunsului sau
conș tientizare reactivă. Testele proiective reprezintă exemple timpurii semnificative ale acestei abordări.

Projective tests are based on the projective hypothesis (Frank, 1939; Lilienfeld,
Wood ș i Garb, 2000): Dacă unei persoane individuale i se cere să explice sau să clarifice

stimuli neordonate—adică, lucruri care pot fi înț elese pe parcursul unei game variate de
moduri - răspunsurile lor sunt influen ț ate de dorin ț e, sentimente ș i
experienț e (observaț i, totuș i, că principiul teoretic care stă la baza acestor măsuri a
evoluat în timp) (vezi, ca exemplu, Spangler, 1992).

Two prestigious examples of projective tests are the projective test Inkblot
projective test (Rorschach, 1921) and also the Thematic Apperception Test (TAT)
(Morgan & Murray, 1935).

Teoria personalităț ii lui Eysenck

Hans Eysenck a fost în principal un teoretician al personalită ț ii care s-a concentrat pe

temperament—innate and genetically based personality dimensions. He believed

temperamentul este în esenț ă dictat de biologie, ș i el obiș nuia să considere că indivizii au
doar două tipuri specifice de dimensiuni ale temperamentului (sau personalităț ii), care sunt, anume,

extroversiune vs. introversiune ș i neuroticism vs. stabilitate.

După ce a colaborat împreună cu so ț ia sa ș i cu colega de breaslă

teoreticianul Sybil Eysenck, el a adăugat o altă dimensiune modelului actual:
psihoticism vs. socializare.

Extravertire vs. introverire. Luând în considerare teoria personalităț ii lui Eysenck

teorie, indivizii care au un scor ridicat pe atributul extraversiunii sunt găsiț i a fi
more socially able, outgoing and have less issue in connecting with other individuals
placed in their vicinity, whereas on the other hand, individuals who have high value on
atributul de introversie are o nevoie majoră de a fi izolat, a lansa în
 comportamente nesociale (sau singuratice) ș i îș i limitează implicarea când se confruntă cu
other individuals.

Neurotism vs. stabilitate. Conform celei de-a doua dimensiuni a neurotismului vs.

stabilitate, indivizii care arată un nivel ridicat de neurotism pot fi mai anxioș i; ei
se constată că au de asemenea un răspuns hiperactiv de zbor sau luptă care este activat de SNS
(sistemul nervos simpatic) împreună cu niveluri scăzute de stres, ceea ce face ca individul să...
corpurile intră într-o stare emo ț ională. În polaritate, persoanele care de ț in niveluri ridicate de

stabilitatea va necesita mai multă excitaț ie pentru a activa sistemul nervos simpatic
eliberează reacț ia de luptă sau fugi ș i, prin urmare, se constată că se află într-o stare emoț ională stabilă.

Psychoticism vs. [Link] the last dimension consisting of

psihotism/socializare, individul care prezintă niveluri ridicate de psihotism va fi mai
îndreptat spre trăsătura gânditorilor independen ț i, rece, individualist, impromptu
misanthropic ș i neprietenoș i. În timp ce, indivizii care au trăsături de socializare ridicată pot
î ș i controlează impulsurile ridicate - sunt mai lipsi ț i de egoism, altrui ș ti, au camaraderie cu

empatie, arată armonie ș i sunt tradiț ional convenț ionale.

Cercetare asupra personalităț ii folosind EPI

Studiu 01: Influen ț a trăsăturilor de personalitate eysenckiene în alegerea

specializarea tinerilor medici omani.

Scop. Rolul pe care îl joacă personalitatea în crearea unei specializări bazate pe ocupaț ie

deciziile au fost explorate în mai multe locuri de pe Pământ. Conform

informa ț ii, există o lipsă de astfel de studii în rândul popula ț iei arabe/islame ș i
Sultanatul Oman nu face excepț ie. Acest studiu de cercetare a fost destinat să descopere mai multe
despre legătura dintre trăsăturile de temperament (personalitate) ș i deciziile speciale luate
printre rezidenț ii Consiliului de Specialitate Medicală din Sultanatul Oman (OMSB).

Metodă. Un studiu transversal a fost realizat printre medicii rezidenț i omani.

operând sub OMSB. Inventarul EPQ - R al lui Hans Eysenck a fost folosit pentru a cuantifica
temperament sub types (e.g., psychoticism, socialness, and neuroticism). Specialties were
clasificat ca chirurgical, medical ș i nosologie conform obiceiului nord-american
specialită ț i medicale. Un total de două sute cincizeci ș i cinci de reziden ț i găsi ț i în
seventeen medical specialties participated within the study (m = forty.4%; f = 59.6%) out
din trei sute de subiecț i eligibili, având o rată de răspuns de optzeci ș i cinci la sută.
 Rezultatul. Respondentii care au ales specialită ț i chirurgicale au ob ț inut scoruri considerabil mai mari

mai sus pe subscala psihoticismului decât cei care au optat pentru medical ș i diagnostic
specialităț i. În ceea ce priveș te alegerile individuale de specialitate, respondentul rezident de ortopedie a avut

au arătat statistici importante cu scoruri medii mai mari pe psihotism ș i neuroticism când
comparativ cu radiologii ș i psihiatrii care au avut cele mai scăzute scoruri din toate timpurile în cadrul celor două

trăsături de personalitate (temperament).

Concluzie. Acest studiu a ajutat cercetătorii să găsească legături statistic importante.

între trăsăturile de personalitate ș i alegerea specialită ț ii de către tinerii omani

medici rezidenț i. De asemenea, tind să sugereze studii suplimentare elaborate care examinează
variabile psihologice ș i culturale suplimentare care au cu siguranț ă un efect asupra
alternative de specializări ale tinerilor profesioni ș ti omani în fiecare domeniu medical ș i

domeniu nonmedical.

Study 02:The psychological status of volunteers in a Phase I Clinical Trial

assessed by Symptom Checklist 90 (SCL-90) and Eysenck Personality Questionnaire
(EPQ).

Obiectiv. Cercetătorii au avut ca scop investigarea stării psihologice a voluntarilor.

astfel încât să ofere o metodă teoretică pentru gestionarea studiilor clinice de faza I ș i să deducă o
analiza rezultatelor.

Materiale/Metode. Lista de simptome 90 (SCL-90) ș i Personalitatea lui Eysenck

Chestionarul (EPQ) a fost principalul instrument psihologic utilizat pentru a evalua
psychological status of 200 healthy Chinese volunteers who became the subject for the
studiu.

Rezultatul. Rezultatele SCL-90 au indicat că cea mai medie valoare a

positive factors was shown to be 10.32±14.26 with the method of self-assessment of all
subiecț i sănătoș i, factorul de somatizare a fost găsit a fi 1.13±0.13, simptom obsesiv
factorul a fost de 1,29±0,27, factorul de sensibilitate interpersonală a fost descoperit ca
1.31±0.21, factorul de depresie a fost găsit la 1.26±0.33, factorul de anxietate a fost de 1.21±0.21,
factorul de ostilitate a fost de 1.08±0.26, factorul de fobie a fost de 1.05±0.18, factorul paranoid a fost

observat la 1.12±0.23, iar ultimul factor al simptomului psihotic a rezultat la 1.17±0.26.

[Link] compared to the norm found in China, the score of each and
fiecare factor al subiecț ilor sănătoș i din studiu a fost, în mod neaș teptat, relativ scăzut, cu un
diferen ț ă statistică semnificativă (P<0.001). Chestionarul de Personalitate Eysenck
inventarul a arătat rezultatul că scorul P a fost găsit la 4.59±2.33, scorul E la 13.13±4.32,
Scorul N este de 6,89±5,26, iar scorul L a fost cunoscut la 13,21±4,25 pentru toate cele 200 de persoane sănătoase.

voluntari (sau subiecț i). Comparativ cu norma găsită în China, scorul P ș i

N score was relatively lower, and the E score and the L score was significantly higher,
cu o diferenț ă statistic semnificativă (P<0.001).
 REFERINȚE

McLeod, S. A. (2017). Teorii ale personalităț ii. Simply Psychology. Preluat pe 12 noiembrie

2020, de la [Link]

Perspectiva trăsăturilor ș i tipurilor. (2020). Recuperat pe 12 noiembrie 2020, de la

[Link]
ghiduri/psihologie/psihologie/personalitatepsihologica/perspective-privind-trăsăturile-ș i-tipurile

Ford, M. (2020). Trăsături psihologice vs. Teoria tipului de personalitate. Recuperat pe 12 noiembrie

2020, de la [Link]

Teorie

Singh, S. (2020, 24 iunie). Teoriile tipului ș i trăsăturilor de personalitate. Rajas - Rajasthan RAS.

[Link]
%20abordările%20încercă%20să,%20în%20moduri%20inconsistente%20ș i%20stabile.

Personalitate: Trăsături de personalitate | SparkNotes. (n.d.). SparkNotes. Recuperat pe 13 noiembrie 2020.

de pe [Link]

Watson, D. (2020). Evaluarea personalită ț ii. În R. Biswas-Diener & E. Diener (Eds), Noba
textbook series: [Link], IL: DEF publishers. Retrieved November 13,
2020 de la[Link]

B. (n.d.). Perspectivele trăsăturilor asupra personalităț ii | Psihologia fără limite. Lumen Learning. Recuperat

13 noiembrie 2020, de la
[Link]
personalitate/

Al-Alawi, M., Al-Sinawi, H., Al-Husseini, S., Al-Adawi, S., Panchatcharam, S. M., Khan, S., &

Jeyaseelan, L. (2017). Influenț a trăsăturilor de personalitate eysenckiene în alegerea

Specializarea medicilor tineri omani. Revista Medicală din Oman, 32(4), 291–296.
[Link]
Wei, Y., Li, H., Wang, H., Zhang, S., & Sun, Y. (2018). Statutul psihologic al voluntarilor într-un
Studiu clinic de fază I evaluat prin Lista de verificare a simptomelor 90 (SCL-90) ș i Eysenck

Personality Questionnaire (EPQ).Medical Science Monitor,24, 4968–4973.

[Link]