LP : Management bancar ș i finanț e participative

Théme : E-learning

1
 Sumar

Introducere............................................................................................................................................. 3
Capitolul 1 definiț ii ș i concepte........................................................................................................ 4

I. Defini ț ieE-learning-ul............................................................................................................ 4
II. Lec ț iatipologii ale cursurilor e-learning:.......................................................................................... 5
III. Avantajele ș i dezavantajele învăț ării online: .................................................................. 5
Capitolul 2: De la e-learning la blended learning....................................................................................... 7
I. Defini ț ieînvăț are combinată.................................................................................................. 7
II. Diferen ț ăîntre e-learning ș i blended learning :................................................................ 7
1- Defini ț ie: ...................................................................................................................................... 8
3-Dispozitiv:.................................................................................................................................... 8
4- Parcurs de formare: ............................................................................................................... 9
5- Contenus – Suportă medii: ..................................................................................................... 9
6- Interactivitate :............................................................................................................................... 9
7- Rolul formatorului :................................................................................................................... 10
III. Avantajele învăț ării mixte learning : .......................................................................................... 10
Capitolul 3: Metode ș i strategii de e-learning....................................................................................... 12
I. Diversification metode ș i strategii de învăț are: ..................................................... 12
II. Flexibilitate ș i accesibilitate: ........................................................................................................ 12

III. Sistemele diferite de evaluare a formărilor prin e-învăț are :................................... 13

Concluzie............................................................................................................................................. 14
Bibliografiee ......................................................................................................................................... 15

2
 Introducere

Tehnologiile progresează, meseriile evoluează, organiza ț ia se schimbă,

metodele de management se transformă. Nevoile cresc atât pentru formare
iniț iale doar pentru formarea continuă. Odată cu această emergenț ă tehnologică, noi
trebuie să ne schimbăm învă ț area cu „genera ț ia internet” „gândi ț i-vă la învă ț are
rapid ș i eficient
mai ales pierdere de timp. Acest nou mod de învă ț are este e-learningul. Este o
fază importantă a introducerii TIC în formare. Este o evoluț ie rapidă
tehnologii pentru învăț are, posibilitate datorată dezvoltării globale a
Internetul.

Ce mod de învăț are este bazat pe accesul la cursuri online, interactive

ș i uneori personalizate, difuzate prin intermediul unei re ț ele (Internet sau Intranet) sau
un alt mediu electronic. Acest acces permite dezvoltarea competenț elor elevilor,
în acelaș i timp, făcând procesul de învăț are independent de timp ș i loc.

Modalităț ile de învăț are evoluează. Această evoluț ie corespunde unei nevoi induse
prin transformarea societăț ilor noastre ș i a unei aș teptări noi din partea concetăț enilor noș tri. Se bazează
de asemenea despre noi locuri ș i noi instrumente de învăț are. De mai multe
ani, tehnologiile informa ț iei ș i comunica ț iei (TIC) nu constituie
doar un nou instrument, o nouă medie, dar ș i un mijloc de deschidere către
resurse din întreaga lume.

Într-adevăr, tehnologiile informaț iei ș i comunicaț iilor TIC devin un

mijloc de deschidere spre lume, într-o economie globalizată, ș i pentru a face fa ț ă acestor
schimbări, instituț iile de învăț ământ ș i formare trebuie să procedeze la implementarea
locul tehnologiilor sale care facilitează căutarea informaț iilor ș i cunoaș terii.

Schematic descris ca fiind căsătoria multimedia (sunet, imagine, text) ș i

internetul (difuzarea online, interactivitatea) e-Learning-ul apare pentru mulț i ca
a doua suflare a pieț ei acestor tehnologii.

3
 Capitolul 1: defini ț ii ș i concepte

I. Defini ț ia E-learning-ului:
E-learning este un termen englezesc care înseamnă „învăț are prin intermediul
electronice ». Se referă la utilizarea web-ului ș i a noilor aplica ț ii
tehnologii de învăț are distribuită pentru a îmbunătăț i procesul de dobândire a unui
noua cunoaș tere sau actualizarea cunoș tinț elor noi.

E-learning-ul este utilizat în programele de educaț ie naț ională, programele

de învă ț ământul superior, programele de formare ale întreprinderii, ș i
programe de formare continuă.

În timp ce învă ț area online poate lua forma unor cursuri complet
online, sau curs hibrid, cu o parte a predării online ș i o parte de
învăț ământul în clasă, e-learningul nu necesită întotdeauna acces la Internet, deoarece
poate fi practicată ș i în site-urile ș i reț elele locale ale companiei sau universităț ii, sau
prin utilizarea de instrumente media portabile.1

E-learning-ul, sau învăț area online, este o metodă de învăț are care se bazează pe
punerea la dispoziț ie a conț inuturilor pedagogice printr-un suport electronic (CD-ROM,
internet, intranet, extranet, televiziune interactivă, etc.).
E-learningul include atât instrumente ș i aplicaț ii pedagogice, cât ș i
conț inuturi pedagogice.
E-learning-ul îi vizează la fel de mult pe tineri care folosesc aceste suporturi electronice 'a
fins pedagogice ca adulț ii care îș i perfecț ionează formarea sau îș i actualizează
cunoș tinț e.
Învăț area online (online learning), constituind una dintre faț etele e-learningului, se
diferenț iate prin utilizarea tehnologiei Web. Aceste aplicaț ii ș i aceste conț inuturi sunt
disponibile printr-un computer conectat la un intranet, la un extranet sau chiar la internet ș i
constituie o etapă mai avansată decât utilizarea Cédérom-ului. Învăț area online
oferă posibilităț i de colaborare ș i interactivitate.2

1Ghid practic pentru e-learning, Strategie, pedagogie ș i concepț ie cu software-ul Moodle, autor: Sid Ahmed
BENRAOUANE, Editia 2011, pagina 4.
2[Link] /demarque/francais/acceuil/[Link]

4
 II. Tipologiile cursurilor e-learning 3:

Cursurile online sincrone cu formator/tutor;

Aceste cursuri sunt furnizate în timp real. Instrumentele utilizate sunt camerele de chat ș i
videoconferinț e. Învăț area ș i interactivitatea între participanț i se desfăș oară în timp real ș i
sans décalage temporel.
Cursurile online asincrone fără formator/tutor;
Aceste cursuri sunt susț inute în timp flexibil. Activităț ile pedagogice nu se desfăș oară în
timp real ș i învă ț area este adesea ghidată de software didactic. Acest tip
învăț ământul este mai bine adaptat pentru formările tehnice.
Cursuri online asincrone cu formator/tutore;
În aceste cursuri, predarea este condusă de un profesor care concepe activită ț ile.
pedagogice, structurează învăț area ș i evaluează performanț a învăț ăcelului. Interactivitatea
între studenț i ș i profesor nu este în timp real, ci este diferenț iat. Profesorul
planifică activităț ile pedagogice ș i concepe site-ul din timp; apoi, le oferă elevilor
o perioadă de timp pentru a-ș i îndeplini îndatoririle ș i sarcinile pedagogice. Le
Învăț ăceii înscriș i la curs formează o cohortă de clasă virtuală ș i avansează în grup.
majoritatea cursurilor online, în special în universităț i, sunt cursuri online asincrone
cu formator.

III. Avantajele ș i dezavantajele învă ț ământului online4:

Din partea elevului:

Les avantages Dezavantajele

Apprenant actor al formării sale e-learning Aprehensiunea instrumentului informatic,
reț icente faț ă de noile tehnologii
Interactivitate ș i atractivitate a con ț inutului e- Gestionarea autonomiei sale deoarece nu există un cadru de

învăț are muncă impusă

Flexibilitate ș i adaptabilitate în func ț ie de gestionarea motiva ț iei sale ș i a sa
disponibilités (heures, lieu) implica ț ie în formarea sa e-learning,
efort de concentrare

3Ghid practic pentru e-learning, Strategie, pedagogie ș i concepț ie cu software-ul Moodle, autor: Sid Ahmed
BENRAOUANE, Editia 2011, pagina 6 si 7.
4[Link]

5
Formare à fiul propriu ritm Fără contacte directe cu formatorul
independent de ceilalț i învăț ăcei (cu excepț ia cazului în care se face o formare blended learning)

Autoevaluare în timpul ș i la sfârș itul cursului

Urmărirea personală a avansării sale în
formare e-learning ș i evaluarea rezultatelor
obț inuț i graț ie urmării

Din partea companiei:

Avantajele Dezavantajele
Formare „de masă“ Întreprinderi uneori prost informate ș i temătoare
în faț a noilor tehnologii
Economii la costurile indirecte legate de investi ț iile în echipamente informatice ș i în
formatori în persoană (deplasare, software
cazare...)
Individualizări ș i ajustări ale Conducerii schimbării de implementat
parcurs de formare în cadrul serviciului de formare
competen ț e ș i obiectivele pedagogice
predefinite
Contrainte logistique redusă (fără
închiriere de sală, de deplasare a angajaț ilor,
de logement…)
Raportare precisă a formărilor ș i analiză
rezultate automatizate datorită urmăriri
Suport de formare durabil ș i actualizabil

Din partea formatorului :

Avantajele Dezavantajele
Prerquisites for assessing the level of No direct contact with the learner
cursanț i

6
 Formare pe instrumente interactive ș i Transformarea rolului de « ș tiutor » în rol
atractivi pentru el ș i pentru învăț ăcei de „dirijor”
Flexibilitate ș i adaptabilitate în func ț ie de trecerea unei comunicare
disponibilită ț i majoritar oral la scris

Capitolul 2: De la e-learning la învăț area mixtă

I. Defini ț ia învă ț ării combinate :

Învăț area mixtă este o metodă de învăț are combinată în care predarea se face în
parte online ș i parț ial în persoană. Cele două modalităț i de curs sunt complementare ș i
gânduri pentru a oferi o experienț ă integrată5

Învăț area mixtă sau formarea mixtă poate fi definită ca „aranjamentul diverselor
modalităț i de formare, în vederea atingerii unui obiectiv de formare într-un mod eficient ș i optimizat
« Anumite termeni merită în această definiț ie să fie precizaț i pentru a stabili un cadru clar. Le
termenul „agencement” presupune deci un ordin, o direcț ie ș i nu ar putea fi o simplă
juxtapunerea modalităț ilor. Termenul „obiectiv de formare” defineș te scopul de atins. Nu se
nu face Blended Learning doar pentru a face Blended Learning, ci cu adevărat pentru a atinge
un ou mai multe scopuri, obiective de formare.6

II. Diferen ț a dintre e-learning ș i blended learning:

Învăț area mixtă beneficiază deja de toate avantajele învăț ării online, spre deosebire de
prezenț ial va permite să răspundă mai precis la anumite nevoi, cum ar fi să ghideze mai bine
şi consiliarea elevului, în timp ce asigură un follow-up pedagogic şi oferă completări
informaț ie.

De asemenea, învă ț area mixtă creează mai multă valoare în formare? Integrarea
numeric în conț inuturile de formare, în sală (cu prezenț ă fizică) sau online (e-learning), în
creând mai multă valoare. Să încercăm să dissectăm acest lucru în următoarele puncte pentru a în ț elege mai bine

a înț elege, la nivelul:

5Manual de învăț are mixtă ediț ia 2014 pagina 4

6[Link]

7
1- Defini ț ie :
E-learning-ul se înț elege în special ca formare la distanț ă, adesea prin intermediul unui
calculator. Se opune formei de învăț are faț ă în faț ă. Învăț area mixtă este ansamblul
instrumente digitale de formare ș i sprijin pentru dezvoltarea competen ț elor
indivizi, cei doi sunt deci complementari

2-Strategie :

Strategia de e-learning trece prin restituirea dimensiunii umane a

învăț area la distanț ă. Planificarea formării în organizarea timpului de
muncă, cu plaje prevăzute. În paralel, avem implementarea de
ac ț iuni de sprijin ș i evaluare în legătură cu învă ț ăceii ș i formatorii.
„învăț area combinată”, care mixează prezenț a fizică ș i e-learningul, este strategia câș tigătoare a e-
învăț are.

Strategia învăț ării mixte este:

-A determina implica ț iile transformării formării (a evalua ceea ce există ș i

estima transformarea sa digitală. Conț inuturile existente ale formării pot-
pot fi transformate uș or în conț inuturi digitale? Este greu de pus în aplicare?
- Analiza ț i ț inta: Structura ț i Învă ț area Mixă (con ț inuturi, parcursuri, servicii pentru
utilizatori) ș i Securizarea alegerii ș i exploatării suporturilor. Pe scurt? Parcursurile de
formările devin mixte (digitale ș i faț ă în faț ă).

3-Dispozitiv :
E-learningul se bazează enorm pe videouri de formare pentru a învă ț a sau
dezvoltarea abilităț ilor oriunde te-ai afla, în ritmul tău; printr-o platformă LMS (Learning
Sistem de Management) regroupând toate instrumentele informatice destinate formării
în linie.
Ce LMS permite organizarea ș i planificarea cursurilor online, organizarea muncii colaborative.
(în grup), evaluaț i elevii, gestionaț i conț inuturi de formare, deduceț i statistici
rezultând din aceste activităț i.

8
 Învăț area mixtă readuce plăcerea în centrul unui sistem mixt. Videoclipurile de
formările sunt întotdeauna pe ordinea de zi, dar în plus cu jocuri, quiz-uri, activităț i serioase
joc, etc. Sparge ritmul formării, favorizând o învăț are mai bună. Este mai
ludic ș i favorizează un învăț ământ mai bun. Ideea este întotdeauna de a învăț a în propriul ritm ș i
oriunde ne aflăm!

4- Parcurs de formare :
E-learningul impune învăț ăcelului un parcurs de formare, este formatorul care
ia majoritatea deciziilor. Dispoziț iile modulului, succesiunea acestora…suportul pe care
va utiliza învăț ăcelul …..Calculator (specific pentru e-learning până la un anumit moment.)

Învăț area combinată este mai degrabă angajatul sau cursantul care ia decizii.
relevante ș i va alege modulul său; decide să folosească telefonul, PC-ul sau tableta,
reț ea socială pentru a produce, a împărtăș i ș i a difuza cunoaș tere sau o informaț ie care se adaptează la
context. Miza este mare pentru formatori sau Concepători care au avut prioritatea de
difuzarea informaț iei.

5- Contenus–Supports medias :
E-learningul a apărut esenț ial cu apariț ia internetului pe calculatoare,
dar în ultimii ani, cu e-learningul, avem deja o revoluț ie digitală.

Învă ț area mixtă este o evolu ț ie globală a învă ț ării electronice, deoarece profită de
numeric în mod global pentru a oferi cursuri complete ș i a dezvolta
practica învăț ării atât în mod la distanț ă cât ș i în mod fizic.
Învăț area mixtă se impune deoarece permite construirea unei biblioteci de conț inuturi.
flexibile, reutilizabile ș i modificabile.
6- Interactivitate :
E-learning-ul lipseste adesea de interactivitate, cu exceptia celor care au optat pentru...

învăț are mixtă (e-learning ș i faț ă în faț ă). Anumiț i concepători de conț inuturi de formare spun
că dezbaterea nu este neapărat acolo, deoarece la fel de bine se poate spune că anumite module trebuie
suficient de stimulante ș i pertinente pentru a capta atenț ia învăț ăceilor – fie că este vorba de
pentru cursuri faț ă în faț ă sau la distanț ă.

9
 Învăț area combinată modernizează învăț ământul faț ă în faț ă, aducându-i interactivitate ș i
l’outillant prin formate de formare digitală (instrumente pentru autori, videoclipuri, quiz-uri, jocuri serioase, ș i

mai multe alte instrumente tehnologice provenite din lumea digitală. MOOC, COOC, social
învăț are, unelte pentru autori.), deoarece acestea combină flexibilitatea digitalului, completată de bogăț ia
interacț iuni în sală rezultate din schimburile cu ceilalț i participanț i ș i cu formatorul.
7- Rôle du formateur :
Dans L’e-learning, le formateur est souvent :

Concepător de conț inuturi educaț ionale: scenarizarea sau desfăș urarea formării;
Autor al conț inutului ș i îl validează pentru publicare;
Responsabil de formare… ș i Îndrumător atunci când are timp rămas pentru
asista cursanț ii în timpul urmăririi ș i sprijinirii în parcurs.
Uneori se organizează cu alte persoane sau cu cursanț i pentru a-l sprijini.
Rolurile sunt uneoricumuleș ti.

. La nivelul învăț ării mixte, rolul formatorului evoluează ș i devine esenț ial:
. Consilier în formare: pentru companii, privind procesele de învăț are
. Îndrumător: a asista învăț ăceii în timpul monitorizării ș i acompaniamentului
parcursul. Stăpânirea noilor instrumente ș i practici legate de digital.
. Responsabil formare. Consilierea ofertelor, în ceea ce priveș te noile instrumente disponibile,

tipuri de formări e-learning, gestionarea ș i coordonarea actorilor cheie ai formării ș i

identificarea indicatorilor care au adus valoare adăugată, etc.
Rolurile aici sunt uneori cumulate. Dar, datorită instrumentelor digitale, sesiunile în sala
poate să se concentreze doar pe practică. Acest lucru lasă timp Formatorului pentru o
meilleur accompagnement. Ceci à n’importe quel moment, sur n’importe quel support, au
momentul în care se decide.7

III. Avantajele învă ț ării mixte :

La nivelul învăț ăceilor adulț i

Adoptarea unei abordări de învă ț are profundă

Formarea consilierilor, constrângerile profesionale ș i via ț a personală
A învă ț a în propriul ritm

7[Link]

10
 Dezvoltarea autonomiei ș i auto-direc ț iei
Îmbunătă ț irea angajamentului ș i motiva ț iei

La nivelul cadrelor didactice

•Îmbunătăț irea pedagogiei: evoluț ia practicii

Adoptarea unei abordări centrate pe învă ț ăcel
Promovarea unui învă ț ământ profund
Diversificarea modurilor de evaluare
Dezvoltarea diferitelor modalită ț i de învă ț are variate ș i
îmbogă ț irea con ț inutului digital (text, audio, video,
ilustraț ie, animaț ie, interactivitate
Personalizaț i învăț area
Diversificarea strategiilor de învă ț are, pentru a se adapta la varietate
stilurile cognitive ale învăț ăceilor
Atenuarea efectelor de heterogenitate ale elevilor
Exploata ț i ș i dezvolta ț i interac ț iuni de calitate: oferi ț i
feedback ș i favorizarea partajării ș i schimburilor
Permite ț i urmărirea progreselor individuale
La nivelul dispozitivului

Răspunde nevoilor participan ț ilor

Îmbunătă ț irea flexibilită ț ii
Atingerea unui public mai larg, chiar interna ț ional
Stăpânirea cerin ț elor prealabile înainte de zilele de formare în persoană
Reducerea ș edinț elor fa ț ă în fa ț ă sau propunerea de ș edinț e mai scurte,
completate cu module de e-learning conform formărilor
Îmbunătă ț iț i raportul cost-eficacitate:
Reducerea costurilor prin partea online ș i de la distanț ă
- Reducerea deplasărilor (cadre didactice/participanț i)
- Mutualizarea resurselor online reutilizabile în cadrul diferitelor cursuri8

8[Link]

content/uploads/2017/02/Învăț areCombinată_byFCUE_201606.pdf

11
 Capitolul 3: Metode ș i strategii e-learning

I. Diversificarea metodelor ș i strategiilor de învă ț are:

În comparaț ie cu cursurile tradiț ionale faț ă în faț ă, învăț area online facilitează diversificarea
metode ș i strategii de învă ț are. Aceasta nu înseamnă că nu există
diversificare în persoană, dar că aceasta este complicată ș i necesită din partea celor
encadrants motivation et organisation. Diversifier les méthodes est tout simplement plus facile
cu uneltele tehnologice folosite în e-learning.

Diversificarea abordărilor pedagogice permite să răspundă mai bine diversităț ii

stiluri cognitive (vizual sau auditiv), nevoi, aşteptări şi preferinţe (stabile sau
punctuale) ale elevilor în ceea ce priveș te învăț area. Diversele metode permit menț inerea,
de a multiplica motiva ț ia elevilor ș i, prin urmare, perseveren ț a ș i
performanț e.

Unele dispozitive de e-learning permit elevului să aleagă singur, pentru

atingerea unui obiectiv, între mai multe metode, trasee sau scenarii de învăț are, ceea ce
favorizează ș i mai mult autonomia, implicarea ș i performanț ele. În acest caz, dispozitivul
se adaptează cu adevărat la învăț ăcel ș i la modul său de învăț are ș i propune, prin urmare, un
cadru adaptat care integrează elemente metacognitive.

II. Flexibilitate ș i accesibilitate :

E-learningul este considerat un mod de formare deschis, adică favorizând

accesibilitatea diverselor publicuri la formare. Flexibilitatea ș i accesibilitatea sunt două concepte
phares qui permettent de synthétiser l'ensemble des avantages de l'e-learning, tant
organizatorice ș i pedagogice.

Identificăm două tipuri mari de flexibilitate:

Organizational: în timp ș i în spaț iu ("unde vreau ș i când vreau");

Cognitiv ș i pedagogic: "ceea ce am nevoie, aș a cum am nevoie ș i când am nevoie"
necesitate" (personalizare, modularizare, just-in-time, polivalenț ă didactică, etc.).

12
 De asemenea, noț iunea de accesibilitate acoperă diverse probleme ș i permite rezumarea avantajelor de
l'e-learning:

Accesibilitate temporală ș i geografică: a permite persoanelor supuse la

constrângeri diverse, distan ț ate geografic, trăind în fusuri orare
diferi ț i sau pur ș i simplu având agende încărcate sau o libertate
variabilă organizaț ională (de exemplu angajaț i care pot părăsi cu greu
poste de lucru sau, dimpotrivă, în deplasare perpetuă) de a accesa formarea;
Accesibilitate socio-culturală: se adaptează uș or la realităț ile culturale ș i sociale
variat
Accesibilitate intelectuală: prelungeș te accesibilitatea culturală adaptându-se la diverse
stiluri cognitive sau abilităț i de dezvoltat (de la simple la complexe, teoretice sau
practici, etc.). E-learningul este continuarea, a permis pe de o parte, să facă
accesibile la formare a persoanelor care au fost excluse (persoane cu mobilitate
reducere, persoane încarcerate, persoane distante geografic de locurile de
formare, etc.), ș i, pe de altă parte, să creeze forme de învăț ământ profesional care vizează
competenț e care până acum nu erau predate (ex: zidăria);
Accesibilitate socio-economică: este accesibil unui număr mare de utilizatori, la un
cost scăzut, chiar gratuit, deș i la nivelul gestionării ș i conceperii, eforturile
trebuie să fie urmărite (democratizare);
Accesibilitate tehnică: este accesibilă prin competen ț e tehnice
în plus, eforturile sunt continuate în scopul îmbunătăț irii accesului la nivel
ergonomic ș i competenț ele de stăpânit pentru a recurge la acest mod de formare.

Toate aceste elemente atestă centrul formării pe învăț ăcel mai mult decât
pe conț inut ș i pe luarea în considerare a nevoilor ș i caracteristicilor sale socio-cognitive
proprii, dar ș i constrângeri profesionale, organiza ț ionale ș i financiare
la care se confruntă.

[Link] diferite de evaluare a formărilor prin e-learning:

E-learning-ul facilitează diversificarea modurilor de evaluare (autoevaluare,

evaluarea cerinț elor preliminare, formativă, sumativă sau certificativă, etc.), precum ș i introducerea
d'innovations. Una dintre consecinț ele pozitive ale acestei facilităț i este de a favoriza abordarea
formativă ș i autoevaluare.

13
 E-learningul permite antrenarea tuturor tipurilor de competenț e, de la cele simple la cele complexe

(profesionale, transversale, multiplicatoare, etc.), cuno ș tinț e teoretice la

savoir-faire practici. Singurele limitări în această privinț ă sunt inventivitatea creatorilor,
obstacole tehnice eventuale ș i mai ales costul de dezvoltare.

Kirkpatrick9propune patru niveluri crescătoare de evaluare a formării pe care le putem

poate fi rezumat prin: satisfacț ie, aport de cunoș tinț e, schimbare de practică ș i rezultat.

4. Rezultate
beneficii pentru
pacienț i

3. Comportamente
impact asupra practicii

2. Cunoș tinț e/abilităț i

2.1. măsurate
2.2. auto-evaluate

1. Reacț ii
satisfacț ii

Figura 1: Niveluri de evaluare a impactului unei formări, conform lui Kirkpatrick

Concluzie

Piaț a e-learning-ului este în plin avans. E-learning-ul îș i ia avânt ș i

bouscule obiceiurile pedagogice ale profesorilor care devin «integratori de

9Kirkpatrick DL, Kirkpatrick JD. Evaluarea programelor de formare: cele patru niveluri. San Francisco: Berrett-Koehler
Edituri; 1998.

14
cunoș tinț e» puse la dispoziț ia tuturor prin intermediul reț elelor ș i trebuie să gestioneze noi comunităț i
virtuelles de connaissance.

E-learningul nu îș i găseș te încă locul în domeniul educaț iei, în faț a

formatii mai traditionale. Această frică de schimbare se datorează necunoaș terii e-
învăț are, precum ș i din lipsa instrumentelor informatice.

Poten ț ialul pedagogic ș i economic al învă ț ării online nu este contestat.

Cu toate acestea, ritmul de dezvoltare al pieț ei va fi mult mai lent decât se preconiza.
În altă parte, e-learningul ar trebui să fie mai mult un complement al dispozitivelor de formare.
tradiț ionale decât un substitut. Condiț iile de dezvoltare sunt următoarele:

- Educaț ie realistă a pieț ei, vânzarea e-learning-ului creează aș teptări nesatisfăcute ș i

riscul de a-ș i compromite viitorul.

- Simplificarea ofertei pentru a-i îmbunătăț i vizibilitatea.

- Standardizare, pentru a reduce preț urile ș i a facilita arbitrajul bugetar al

întreprinderi.

Adaptarea dispozitivelor de evaluare pentru a măsura eficacitatea acestora.

Îmbogăț irea suporturilor, ceea ce depinde de generalizarea accesului la Internet

la viteză mare.

E-learning-ul trebuie să reuș ească să convingă de raportul său eficienț ă/preț ș i să cucerească
o adevărată legitimitate, ceea ce ridică întrebarea despre recunoaș terea profesională a
diplome online.

Bibliografie

- Ghid practic pentru e-learning, Strategie, pedagogie ș i design cu software-ul

Moodle, autor: Sid Ahmed BENRAOUANE, Editie 2011, pagina 4.

15
- [Link] /demarque/francais/acceuil/[Link]

- [Link]

inconveniente

- [Link]

- Manual de învă ț are combinată edi ț ia 2014 pagina 4

- [Link]

[Link]

[Link]

content/uploads/2017/02/Învăț areMixtă_byFCUE_201606.pdf

E-learning, Ghid de concep ț ie pentru formarea deschisă ș i la distan ț ă (FOAD) în

lumea sănătăț ii, Autoritatea Naț ională de Sănătate, aprilie 2015, pagina 13 ș i 14.

Forum francez al formării deschise ș i la distan ț ă. Termeni ai formării deschise ș i

la distanț ă propuse de FFFOD (Forumul francez pentru formarea deschisă ș i la distanț ă)

au groupe Afnor X50SFGT6 - Terminologie [online] 2014.

-Gilbert D. Conceperea unui site web educativ. Ghid. Québec: universitatea Laval; 2002.

- E-learning, Ghid de concep ț ie pentru formarea deschisă ș i la distan ț ă (FOAD) în cadrul

lumea sănătăț ii, Înaltă Autoritate de sănătate, Aprilie 2015, pagina 28.

- Kirkpatrick DL, Kirkpatrick JD. Evaluarea programelor de formare: cele patru niveluri. San

Francisco: Berrett-Koehler Publishers; 1998.

16