Introducere

•În prezent aproape toate aplica ț iile

industriale de automatizări sunt controlate de un sau
mai multe automate programabile.
•Oferta fabrican ț ilor este astfel încât este posibil, cu un
automatiza, de a gestiona aplicaț ii "simple" (câteva
intrări/ieș iri) sau aplicaț ii "foarte complexe" (niș te
mii de intrări/ieș iri.
Câteva abrevieri :
•APIAutomatizare Programabil Industrial
PLCControler Llogic Programabil
PCControler programabil (nu se confunda cu)
Calculator personal
2
 Definiț ie
Automatele programabile sunt ma ș ini
electronicele ocupă în general partea
comenzi ale sistemelor automatizate.

Deci, putem spune că automatul programabil este un

un instrument de comandă bazat pe tehnologia programată.

Un automat programabil este o ma ș ină

electronică programabilă. Limbajul de
programarea acestei maș ini este variată în funcț ie
de concepători
3

Rolul ș i avantajele
API înlocuie ș te sutele de relee care asigurau
automatizarea în tablourile electrice.
¾ Avantajele :
•Mai puț in spaț iu utilizat în sertar (pentru logică)
•Mai puț in cablaj intern,
Realizarea modificărilor facilităț i,
Recuperarea modificărilor efectuate este uș oară, trebuie doar să
citeș te programul pentru a vedea modificările.
•Cost mai mic (în comparaț ie cu releele). Acest lucru este adevărat chiar ș i pentru
aplicaț ii simple (câteva zeci de relee).
Realizare simplă ș i puț in costisitoare a aplicaț iilor similare.
suficient să "recopiezi" programul.
•Întreț inere facilitată: API-ul în sine este relativ
fiabil ș i poate ajuta omul în căutarea defectelor
(Indicatori, biț i, mesaje, ecrane de dialog, …). 4
 Rol ș i avantaje
¾ Avantajele (continuare):
•Posibilitatea de a previziona o întreț inere de la distanț ă (Modem
telefonic, Internet, …).
•Posibilităț i de comunicare cu exteriorul (computer, altceva
API) care nu au relaye.
Evoluț ia meseriei de automatist,
¾ Dezavantajele :
•Necesitate de formare (este un dezavantaj sau o evoluț ie a
mestere?
•"Cutie neagră" nu putem vedea direct ce se întâmplă în
interiorul
•Diversitatea brandurilor ș i a modelelor care duce la o diversitate
limbajelor ș i al reperele variabilelor, în ciuda existenț ei
dintr-o normă CEI 1131 (care, ca toate normele, lasă
multe posibilită ț i de divergen ț e, deci de alegeri
diferite) 5

¾ SIEMENS
•Soft: STEP5, STEP7, MicroWin
- Serii S7: S7-200 S7-300 S7-400
- Serii S5: S5-95U S5-100U S5-115U
- Reț ea Profibus/Profinet (filar sau Wifi)
- Logo
¾ SCHNEIDER ELECTRIQUE
•Soft: PL7-3, PL7-PRO
- Séries: Telemecanique: TSX37, TSX57
- Serii: SMC25, SMC35, SMC50 SMC600
- Séries: MODICON
Reț ea Jbus/Modbus/Unitelway
¾ ROCKWELL-AUTOMATIZARE
•Soft: RSlogix 5000, RSView Studio
- Serii SLC: SLC500
- Reț ea DeviceNet, Ethernet/IP 6
 Istoric
•La sfâr ș itul anilor '60, GENERAL MOTORS a făcut un apel
ofertă pentru conceperea unui sistem pentru înlocuirea dulapurilor
la relais ș i a-i permite să facă modificări de ciclu de
fabricare la costuri mai mici, mai rapid ș i păstrând o
posibilitate de evoluț ie.
Este compania BEDFORD ASSOCIATES, ș i mai ales
Richard E. MORLEY care, prin crearea conceptului de automat
programabil, emportat pe piaț ă.
Richard MORLEY ș i echipa sa, au creat
societatea MODICON (Digital Modular)
CONtrol).
Primul automat a fost botezat Modicon
084 car îl concretiza pe 84émaproiect de
societatea, ș i a fost prezentat la sfârș itul anului 1969.

Modicon 084: 255 E/S, memorie 4 Ko, programare

SCARĂ, dimensiune L 500 x H 1200 x P 340, greutate 46 Kg 7

Funcț ie
Informaț ii
(senzori, dialog)
Antreuri
Prelucrarea informaț iilor
întreprinderi pentru a emite
ordini de ieș ire în funcț ie de
Program
un program.

Ieşiri
Ordine
(preacț ionari, dialog)

8
 Funcț ionare
Ciclul de funcț ionare este organizat în 4 sarcini.

Bus Entrées / Sorties

Unitate de
Tratament Modul Modul
des des
Intrări Ieşiri
RAM
Tâche 1 : Gestionul sistemului (auto-controlul automatului)
Tâche 2 :Achiziț ia datelor de intrare (memorare)
Tâche 3 : Tratarea datelor (executarea programului)
Tâche 4 :Afectarea ieș irilor (emisia comenzilor) 9

Caracteristici
Concepț ie (compactă sau modulară)
Tensiune de alimentare
Dimensiune ș i tipul memoriilor (RAM, EPROM,
EEPROM, baterii, …
Procesor (Timp de scrutare)
Număr de intrări / ieș iri
Module complementare (analogic,
comunicare, …
Limbaj de programare

10
 Concepț ia unui automat poate fi:
Automat Compact (monobloc / non-modular)
Automatizaț i SIEMENS S5-95U
Intrări DC
Entrées
Ieşiri
Interface de
Digitale programare
comunicare

Ieşire DC Memorie
EEPROM

11

Automat modular (Rack + plăci)

În toate cazurile, elementele care compun aceste API

sunt de acelaș i tip.
12
 Tensiune de alimentare
Alimentaț ia transformă tensiunea de reț ea (110/230V~ sau
24,48V=) în tensiune continuă (5, 12, 24 … V).
Modul de alimentare pentru un API tip PS 305; 2A
Disjonctor
Source 110 V CC, 10A;
de alimentaț ie Tip de declanș are
Entrée

13

Amintiri

¾ Memorandum de program :
Conț ine programul de executat.
De tip RAM, EPROM, EEPROM, Flash, …,
(în funcț ie de marcă, model, alegerea utilizatorului, …).
Uneori compus dintr-o zonă de RAM salvată prin
pile ș i dintr-o altă zonă de EEPROM, removabilă sau nu, care
sertar de salvare fără acumulator.
14
 Amintiri
¾ Memorie de date :
Conț ine informaț iile de care API-ul are nevoie pentru a executa
programul (Valorile intrărilor, instrucț iunile) sau că APi
pilote (valoarea ieș irilor, temporizările, contoarele, …).
Uneori există o zonă de biț i ș i o zonă de cuvinte
independente una de cealaltă.
O parte din această memorie de tip RAM (cuvinte, valoare
des temporizări ș i contoare) este salvat în caz de
tăierea alimentării.

Cele 2 tipuri de memorie pot coexista pe aceea ș i

carte electronică sau a fi situate pe hărț i diferite

15

Procesor
CPU S7-400
Este inima API-ului
De asemenea, numit:
•Unitate de procesare (UP)
Unitatea centrală de procesare (CPU)
Unitate Centrală (UC).
LED-uri
Cartuș de memorie
Port MPI/DP
Port Profibus DP

¾ aplicaț iile dorite

necesită un timp foarte precis,
Viteza de procesare este asigurată
în general de către procesor. 16
 Interfeț ele de intrare/ieș ire

•Interfa ț a de intrare con ț ine adrese de intrare.

Fiecare senzor este conectat la una dintre aceste adrese.
Interfa ț a de ie ș ire con ț ine de asemenea
adrese de ieș ire.
Fiecare preac ț ionator este legat de una dintre aceste adrese.
Numărul acestor intrări ș i ie ș iri variază în func ț ie de
tip de automate.
•Hăr ț ile E/S au o modularitate de 8, 16 sau 32
voinț e.
Tensiunile disponibile sunt normalizate (24, 48, 110
ou 230V continu sau alternativ ...).

17

Interfeț ele de intrare/ieș ire

18
 Cartelile de intrare TOR
sunt destinate să primească informaț ii de la senzori ș i
adapter semnalul punându-l în formă, eliminând paraziț ii ș i
izolând electric unitatea de control a părț ii operative.
Modul de intrare TOR SM 321; DI 32 x

19

Racordarea intrărilor

Logica pozitivă Logică negativă

Alimentaț ie Alimentaț ie
Senzori Senzori

Ov 24v Ov 24v

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Entrées Intrări

AUTOMATIZABIL PROGRAMABIL AUTOMATIZABIL PROGRAMABIL

Intrarea comună este legată Comunul intrărilor este legat

au 0V au 24V
pentru a introduce o intrare automat pentru a pune o intrare automat
au 1 logică, trebuie să i se impună au 1 logică, trebuie să i se impună
un potenț ial de +24Volț i. un potentiel de -0Volts.
EX : l'API TSX 17 EX : l'API PB15 20
 Listele de ieș ire TOR
sunt destinate să comande pre-acț ionatorii ș i elementele de
semnalizările sistemului ș i adaptarea nivelurilor de tensiune ale unităț ii
de comandă la cea a părț ii operative a sistemului, garantând
o izolaț ie galvánica între acestea

21

Conectarea ieș irilor

¾ Tip 2 fils
¾ Tip 3 fils

Détecteur PNP Detector NPN

Automation pentru logică pozitivă Pentru automat cu logică negativă

Când se detectează, Când se detectează,

+
transistorul este în trecere (contact închis).
El va impune, aș adar, potenț ialul pe
-
transistorul este activ (contact închis).
Prin urmare, va impune potenț ialul pe
ieș irea S. ieș irea S.
22
 Module analogice

Modulul analogic este un modul special de intrări-ieș iri, ș i

printre modulele speciale cele mai frecvent conectate la
automate programabile noi citim:
•Modulele orientate pentru comanda axelor,
Modulele de reglare PID,
Module de numărare ș i temporizare,
Module pentru procesarea codurilor de bare.
•Plăcile de intrări / ie ș iri analogice: Acestea permit
realizarea achiziț iei unui semnal analogic ș i conversia sa digitală
(CAN) indispensabil pentru a asigura un tratament de către CPU.
Funcț ia inversă (ieș ire analogică) este de asemenea realizată.
Mărimile analogice sunt normalizate: 0-10V sau 4-20mA.
23

Modul de intrări analogice SM 336; AI 6 X 13Bit

24
 Module de comunicare

Sunt prize pentru conectare:

•La consola de programare, (programare, depanare,
întreț inere)
•O consolă de test, (dezvoltare, între ț inere)
•Alte API (Re ț ea Locală Industrială)
•Un PC (Supraveghere, Re ț ea Locală Industrială)

Această preț poate fi:

•O conexiune simplă în serie,
•Un Port USB
•Un Port Ethernet
•O legătură în serie cu un protocol de comunica ț ie specific:
Re ț ea locală industrială (Modbus, Profibus, ...), Autobuz de câmp
(CAN, FIP, Profibus, ...)
25

Limbaje de programare
Console de programare: aceasta este prin intermediul căreia utilizatorul poate
programaț i ș i configuraț i automatul conform aplicaț iei dorite.
Cu toate acestea, consola de programare poate fi o unitate
integrant în automat sau o unitate separată care necesită un bus
pentru a stabili comunicarea cu automatul.

26
 Limbaje de programare
Fiecare automat are propriul său set de instrucț iuni. Dar prin
contra, constructorii oferă cu toț ii o interfaț ă software de
programare conformă cu norma CEI1131-3. Această normă defineș te
cinci limbaje de programare utilizabile, care sunt :

Limbajele grafice :
LD : LadderDiagram (Diagrammes échelle)
FBD : DiagramaBlocFuncț ional (Logigramme)
SFC : GraficFuncț ionalSecvenț ial (Grafcet)
Limbajele textuale :
IL : ListaDeInstruț iuni.
ST : StructuredText (Texte structuré).

27

Diagramă de bloc funcț ional (FBD)

Diagrama de flux secvenţial (SFC)
AUTO CALC1
DI CALC POMPA
ÎNCEPE PAȘ I
V IN1 IEȘ IRE >=1 FA
T1
BĂRBAT_ACTIV V
ACT IN2 N ACTION D1 D1_READY
PASUL A
D ACTION D2 D2_READY
T2

Diagrama de scară (LD) PASUL B

N ACȚIUNE D3 D3_READY

D ACț iUNE D4 D4_READY

T3
CALC1

AUTO CALC POMPĂ

IN1 IEȘ IRE
ACT
IN2
Text Structurat (ST)
BĂRBAT_ON
VAR CONSTANT X : REAL := 53.8 ;
Z : REAL; END_VAR
VAR aFB, bFB : FB_type; END_VAR
Lista de instrucț iuni (IL)
bFB(A:=1, B:=‘OK’);
LD %IX1 (* BUTON DE ÎMPINGERE *) Z := X - INT_PENTRU_REAL (bFB.OUT1);
DACA Z>57.0 ATUNCI aFB(A:=0, B:=„ERR”);
ANDN %MX5 (* NU INHIBIT *)
ST %QX2 (* VENTILATOR PORNIT *)
ALTCEVA aFB(A:=1, B:= „Z este OK”);
END_IF
28