PH
1.1. DEFINI ȚIE
pH-ul este o măsură a acidităț ii sau alcalinităț ii unei soluț ii. În 1909, p
chimistul danez Sorensen a definit poten ț ialul hidrogenului (pH) ca
logaritmul negativ al concentra ț iei molare (mai exact de
activitatea molară) a ionilor de hidrogen. Asta este:
pH = - log [H+]
De atunci, termenul pH a fost folosit universal de către
facilitatea utilizării sale, evitând astfel gestionarea cifrelor lungi ș i complexe. Pentru
-8
exemplu, o concentra ț ie de [H+] = 1x10 M (0.00000001) este
pur ș i simplu un pH de 8 deoarece: pH= - log [10 ] = 8 Relaț ia între pH ș i
-8
concentrarea ionilor H poate fi văzută în următorul tabel, în care se
includ valori tipice pentru unele substanț e cunoscute:
Relaț ia dintre pH, pOH ș i concentraț ia de H+ y OH-
1.2. MEDIDA DEL PH
Valoarea pH-ului poate fi măsurată cu precizie printr-un potenț iometru,
cunoscut ș i sub denumirea de pH-metru, un instrument care măsoară diferenț a de
potenț ial între doi electrozi: un electrodo de referinț ă (în general de
plata/clorură de argint) ș i un electrod de sticlă care este sensibil la ion
hidrogen. De asemenea, se poate măsura aproximativ pH-ul unei
dizolvare utilizând indicatori, acizi sau baze slabe care prezintă
diferenț e de culoare în funcț ie de pH. În general, se foloseș te hârtie indicator, care se
tratament de hârtie impregnate cu un amestec de indicatori calitativi pentru
determinarea pH-ului. Hârtia de litmus sau hârtia tornasol este indicatorul
mai bine cunoscut. Alte indicatori obiș nuiț i sunt fenolftaleina ș i portocaliul
de metilo.
Cu toate că mulț i potentiometri au scale cu valori
care variază de la 1 la 14, valorile pH-ului pot fi de asemenea
mai mari decât 1 sau chiar mai mici decât 14. De exemplu, acidul de
bateriile de automobile au valori de pH apropiate mai mici decât
uno, în timp ce hidroxidul de sodiu 1 M variază de la 13,5 la 14.
Un pH egal cu 7 este neutru, mai mic de 7 este acid ș i mai mare de 7 este alcalin.
bazic la 25 °C. La diferite temperaturi, valoarea pH-ului neutru
poate varia din cauza constantei de echilibru a apei (Kw).
Determinarea pH-ului este unul dintre cele mai analitice proceduri.
importante ș i cele mai folosite în ș tiinț e precum chimia, biochimia ș i
chimica solurilor. pH-ul determină multe caracteristici notabile ale
structura ș i activitatea biomacromoleculelor ș i, prin urmare, a
comportamentul celulelor ș i organismelor.
1.3. INDICADORES DE PH
Se poate determina o valoare aproximativă într-un mod simplu ș i rapid
prin utilizarea substanț elor indicatoare. Acestea sunt compuș i ale căror
culoare, în dizolvare, se schimbă odată cu concentraț ia ionilor de hidrogen. El
intervalul de pH în care are loc schimbarea de culoare variază semnificativ
de un indicator la altul.
În general, este vorba despre compu ș i care sunt acizi sau baze organice
slabi, al căror echilibru este mutat atunci când sunt introduș i în soluț ii acide
o de bază, schimbând astfel culoarea lor; fiind cele mai importante cele care în
următoarea tabelă este exprimată împreună cu intervalul de întoarcere ș i culorile care
dobândesc