Planetele
Tradus de
ScribdTranslationsPlanetele
Tradus de
ScribdTranslationsPlanetele Mercur, Venus, Pământ ș i Marte sunt numite terestre deoarece au un corp compact, stâncos.
suprafaț ă ca terra firma a Pământului. Planetele terestre sunt cele patru planete cele mai interioare din sistemul solar.
Niciuna dintre planetele terestre nu are inele, deș i Pământul are benzi de radiaț ie capturată, aș a cum
discutat mai jos. Printre terestre, doar Pământul are un câmp magnetic planetary substanț ial. Marte ș i
Luna Pământului are câmpuri magnetice regionale localizate în diferite locuri de pe suprafaț a sa, dar nu există
câmp global.
Dintre planetele terestre, Venus, Pământul ș i Marte au atmosfere semnificative. Gazele prezente într-o
atmosfera planetară este legată de dimensiunea, masa, temperatura unei planete, modul în care a fost formată planeta,
ș i dacă viaț a este prezentă.
Temperatura gazelor poate provoca moleculele sau atomii lor să atingă viteze care scapă de
câmpul gravitaț ional al planetei. Acest lucru contribuie la lipsa unei atmosfere permanente pe Mercur, la fel cum o face ș i
proximitatea faț ă de sursa vântului solar necruț ător.
Prezenț a vieț ii pe Pământ face ca oxigenul să fie abundent în atmosferă, iar în acest Pământ este
unic în sistemul nostru solar. Fără viaț ă, cea mai mare parte a oxigenului ar deveni rapid parte din compuș i
pe suprafaț a planetei. Astfel, descoperirea semnăturii oxigenului în atmosfera unei exoplanete
planeta ar fi semnificativă.
Mercurul nu are o atmosferă de care să vorbim. Chiar dacă cea mai mare parte a suprafeț ei sale este foarte caldă, există o puternică
dovezi că gheaț a de apă există în locaț ii near poli săi nordic ș i sudic care sunt menț inute permanent
umbrit de pereț ii craterului. Această dovadă provine din observaț iile radar de pe Pământ ale celei mai interioare
planeta. Descoperirea gheț ii permanent umbrite la poli lunii Pământului întăreș te argumentele
că indicaț iile de gheaț ă pe Mercur ar putea fi reale.
Mercur a fost vizitat de Mariner 10, care a trecut pe lângă el de două ori în 1974 ș i o dată în 1975, capturând imagini de
o hemisferă. Sonda spaț ială Messenger, care a fost lansată în 2004, a efectuat o serie de zboruri în apropierea planetei în 2008 ș i
2009 înainte de a se stabili în orbită pe 18 martie 2011.
Atmosfera de dioxid de carbon a lui Venus este densă, caldă ș i în mod permanent înnorată, făcând planeta
suprafaț ă invizibilă. Cele mai bune studii ale suprafeț ei au venit de la sonde ș i radar de imagistică din orbita
nava spaț ială.
Venus a fost vizitată de mai mult de 40 de nave spaț iale. Misiunea Magellan a folosit radar de apertură sintetică
imaginile ș i altimetria pentru a cartografia suprafaț a sa la o rezoluț ie înaltă între 1990 ș i 1994. Venus Europeană
Express, lansat în 2005, orbitează Venus din aprilie 2006.