Introducere:

Laspectrometria infraroș u este unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru caracterizare ș i
identificarea moleculelor organice.

Spectrometria IR este o metodă de caracterizare rapidă ș i sensibilă a celei mai mari părț i a
molecule existente.

Utilizarea sa este simplă, iar costul instrumentării sale îl face un instrument accesibil pentru
majoritatea laboratoarelor.

Energia radiaț iei IR este suficientă pentru a produce schimbări în energia de

vibrarea moleculelor, dar nu poate provoca tranziț ii electrice.

La specificaț ietrometria
infraroș u este măsurarea diminuării intensităț ii radiaț iei care
traverseun un eș antion în funcț ie de lungimea de undă.

Radiaț ia infraroș ie dispune de suficientă energie pentru a stimula vibraț iile

moleculare la niveluri de energie superioare, Spectrometria infraroș ie este utilizată
în principal pentru analiza calitativă a unei molecule, evidenț iind prezenț a
de liaisons între atomi (funcț ii ș i grupări).

Eș antionul este supus unui radiaț ii electromagnetice în intervalul de lungime

de la centrul infraroș u (2,5 μm <λ< 50 μm).

Câmpul electric indus de unda electromagnetică poate interacț iona cu un moment

dipolar al unei entităț i moleculare prezentă în material.

Când frecvenț a câmpului coincide cu frecvenț a de vibraț ie a unui mod propriu de

molecula, interacț iunea creată generează vibraț ia unor anumite legături ș i absorbț ia de
energia undei excitatoare corespunzătoare. Frecvenț a la care este absorbită
radiaț ia depinde de natura legăturilor, de masa atomilor implicaț i ș i de
mediul apropiat al grupării considerate.

Prin convenț ie, spectrele infraroș ii obț inute experimental nu sunt indexate în
longueur d’onde ou en fréquence mais en nombre d’onde expriméen cm-1.

PARTIE THEORIQUE:

Domeniul infraroș u:

Gama de numere de undă utilizată în general este de 200 la 4000 cm-1aș adar lungimi
de unde se încadrează între 2,5 la 50 (IR mediu).

Observăm tranziț ii între nivelurile de energie vibraț ională: spectre de benzi

 Radiaț ia infraroș ie:

Radiaț ia infraroș ie (IR) este o radiaț ie invizibilă pentru ochiul uman care permite
transport de căldură către suprafeț ele expuse.
Fotonii care compun această lumină infraroș ie îș i transmit energia obiectelor expuse
prin radiaț ie, provocând agitaț ia atomilor lor (căldură).

Radiaț ia infraroș ie eeste un răspuns electromagnetica unuilungime de undă

superioară celeispectrul vizibildar mai scurtă decât cea decuptor cu microunde.
 Principiul spectroscopiei infraroș ii :

Un fascicul de lumină infraroș ie este produs ș i separat în două fascicole. Unul trece prin
de eș antion, celălalt printr-o referinț ă care este uneori compusul în care
Mostra a fost dizolvată. Fasciculele sunt apoi reflectate către un detector, după ce au fost
trecut printr-un separator care alternează rapid fasciculele care intră în detector. Les
două semnale sunt comparate ș i spectrul obț inut este trasat.

Spectrometria în infraroș u este măsurarea scăderii intensităț ii radiaț iei care

traverse un echantillon în funcț ie de lungimea de undă.

Radia ț ia infraro ș ie răspânde ș te

suficientă energie pentru a stimula
vibra ț ii moleculare la niveluri
de energii superioare.
Spectroscopia în infraro ș u se folose ș te
în principal pentru analiza calitativă
a unei molecule evidenț iind
prezen ț a legăturilor între atomi
(funcț ii ș i grupuri).
Majoritatea aplicaț iilor se află
între 2,5 ș i 15 μm adică în număr de ondă
de 4000 cm-1 la 670 cm-1 (IR mediu).

Mod de vibraț ie :
Când o moleculă absoarbe energie sub formă de radiaț ie IR, amplitudinea
vibraț iile legăturilor moleculare cresc, întoarcerea la starea normală eliberează
caldură. Mai multe moduri de vibra ț ie sunt posibile pentru un grup dat de atomi. A
fiecare corespunde unei frecvenț e caracteristice.
Ces modes fondamentaux sont responsables des principales bandes d'absorption.

Moleculele sub efectul razelor IR pot suferi miș cări de vibraț ie; astfel
ele pot fi sediul oscilaț iilor lungimii de legătură (vibrarea de elongare)

vibraț ie de elongare
 de l’angle de liaison (molecule sub efectul razelor IR pot suferi miș cări
de vibraț ii; astfel ele pot fi sediul vibraț iilor de deformare

vibraț ie de deformare

cele care acț ionează în direcț ia fiecărei legături ce dă naș tere vibraț iilor de valenț ă

de elongare (sau stretching) notate .

* cele care se opun deformaț iei unghiului format de două legături contigue
locaț ia vibraț iilor de deformare în plan (sau uneori r) ș i la vibraț iile de
deformaț ie în afara planului .

a)- vibrarea de elongare:

O vibraț ie de valenț ă (de alungire sau de extindere) este o miș care a atomilor pe lungime
de axa legăturii. Această miș care implică o variaț ie a distanț ei interatomice.

Aceste vibraț ii se află în regiunea spectrului cuprinsă între 4000 ș i 1000 cm-1

Există două tipuri de vibraț ie de alungire:

vibraț iesimetric (νs): vibraț ie cu conservarea simetriei moleculare

*vibration asymétrique(νas) : vibration avec perte d'un ou plusieurs éléments de

simetria moleculei necesită mai multă energie.

Cu: σ(νas ) > σ(νs )

b)_vibraț ie de deformare:

O vibraț ie de deformare este o miș care a atomilor în afara axei legăturii.

În timpul acestei miș cări, distanț a interatomică rămâne constantă. Ele pot fi realizate în
planul sau perpendicular pe plan.

Aceste vibraț ii constituie regiunea spectrului numită „amprentă digitală” (1000 până la 600 cm-1).
 OBSERVAȚIE :
Vibraț iile de deformare au o intensitate mai mică decât cea a vibraț iilor de valenț ă.
Ele sunt numeroase ș i mult mai sensibile la mediu deoarece au nevoie pentru a se
producerea unui volum mai mare ș i riscă, prin urmare, să fie împiedicată de prezenț a atomilor
vecini.

Identificarea legăturilor printr-un spectru infraroș u:

Este posibil să se facă distincț ia între două zone diferite pe un spectru infraroș u:

[Link] numerelor de undă cuprins între 400 ș i 1400cm-1comportă vârfuri ș i

benzi de absorbț ie caracteristice ale speciei chimice analizate. Această zonă
corespondenț a cu „amprenta digitală” a speciei chimice ș i permite identificarea acesteia
partind de la spectre infraroș ii cunoscuț i.
Intervalul numerelor de undă cuprinse între 1400 ș i 4000 cm-1comportă benzile
d’absorbț ie a diferitelor tipuri de legătură (însă cu câteva excepț ii pentru
des liaisons dont les bandes se situent en dessous de 1400 cm-1).

Pajiș tile de absorbț ie ale principalelor legături:

Legătură Plajă de absorbție (în cm) -1

Între un hidrogen și un carbon care conține
2850–2960
numai legături simple
Între un hidrogen și un carbon comportând o
3010–3100
legătură dublă
Între un hidrogen și un carbon care conține un triplu
vers 3300
legătură
Între două carbonuri legate triplu 2100–2260
Între un carbon și un oxigen legați printr-o legătură
1000–1300
simplu
Între un carbon și un oxigen legați printr-o dublă
1700–1750
legătură
Între un oxigen și un hidrogen 3590–3650

Analiza atribuirii benzilor aduce 2 niveluri de informaț ii:

Natura funcț iilor prezente în moleculă.

Natură structurală.

Bandele vor fi analizate în funcț ie de:

Forme (large,fine)
Position
Intensité (faible,moyenne,large )
 Zonele principale:

Se poate împărț i spectrul IR în trei zone:

De la 4000 la 1500 cm-1, se observă benzile de alungire ale

grupări principale : O-H, N-H, C-H, C=O, C=C
De la 1500 la 1000 cm-1, pe o parte mai complexă, calificată
de amprente digitale a compusului. Aici găsim benzile de
deformaț ie, dar ș i benzile de lungire C-O ș i O-H.
În sfârș it, de la 100 la 600 cm-1, găsim benzile caracteristice
structuri etilenice sau aromatice

Spectrul IR al unui compus în soluț ie:

Spectrul IR al unui compus în fază gazosa :

 Echipament:

Spectrofotometrie :
Spectrofotometrul I.R dispune de o sursă de radiaț ii infraroș ii, de o reț ea ș i
un sistem permite împărț irea fasciculului în două: unul servind ca referinț ă, celălalt
utilizat pentru substanț a studiată, ș i în final un fotometru transformă energia primită în
energie electrică.
Fotometrul este cuplat la un înregistrator (computer).

Poziț iile bondelor de adsorț ie ale unui

spectre I.R. sunt repere în lungimea de undă
(mm), adică în număr de undă ῦ în cm-1

Spectrofotometrie:

Spectrofotometria este o metodă de analiză care permite determinarea absorbț iei

d'unesubstanț ă chimicăîn soluț ie, adică capacitatea sa de a absorbiluminăcine aici
traversa.
Absorbț ia unei substanț e chimice depinde de natura ș i concentraț ia acesteia.
substanț ă precum ș i alungime de undăla care este studiat.

Spectrometru cu transformare Fourier (FTIR):

Elementele principale ale unui spectrometru IR cu transformate Fourier sunt o sursă de

raze infraro ș ii, un sistem interferometric, un compartiment de probă, un
detectoare, un sistem de achiziț ie ș i prelucrare a datelor.
 În general, pentru cele două tipuri de spectrometre, sursele ș i detectoarele pot fi
aceleaș i.

Interferometrul:

Toate aparatele folosesc acum un interferometru Michelson. Acesta este format din
două oglinzi perpendiculare una faț ă de cealaltă. Una dintre oglinzi este mobilă în timp ce
celălalt rămâne fix. Cele două oglinzi sunt separate de o separator (lamă semi-reflectorizantă)
înclinată la 45°. Când radiaț ia ajunge la separator, 50% din radiaț ie este reflectată pe
oglinda este fixă ș i 50% este transmisă. Cele două fascicule sunt apoi reflectate de oglinzi ș i
se repart înspre separator unde se recombină ș i interferează. Avem un fenomen
de interferenț ă pentru că avem o diferenț ă de drum optic, deci o diferenț ă de fază între
două fascicule. Ansamblul interferenț elor produce un interferogram. Interferometrul de
referinț a permite determinarea cu o mare precizie a poziț iei oglinzii mobile.

Fasciculul rezultat traversează eș antionul ș i ajunge în cele din urmă la detector.

Detectorul:

Cel mai frecvent utilizat detector este detectorul DTGS (Sulfatul de Deuteriu Tryglină). Acesta
détecteur transforme les variations de températureen variation d’intensité.L’interférogramme obtenu
este apoi convertit într-un spectru infraroș u în urma unei operaț ii matematice numită transformare de
Fourier.
 OBSERVAȚ IE: Avantajul acestei tehnici este că întregul spectru de lungimi de undă este studiat
simultan, ceea ce duce la o economisire importantă de timp ș i permite achiziț ia mai multor
spectre care creș te raportul semnal/zgomot al acestuia. Rezoluț ia este de asemenea mai bună.

Remarcă: Studiu în reflecț ie

În cazul spectroscopiei FTIR prin reflec ț ie, filmul este depus pe o suprafa ț ă
reflectorizant. Fasciculul de lumină pătrunde în film, o parte se reflectă (I1) pe suprafaț ă,
o altă este absorbită. La suprafaț a oglinzii, lumina este parț ial reflectată spre
material ș i o parte din această lumină iese (I2) ș i aș a mai departe. Întregul proces
duce la o intensitate de absorbț ie foarte mare ș i, prin urmare, la o definiț ie a spectrului IR mai
important.

2 - Spectrul de absorbț ie în infraroș u

Un spectru IR este prezentat în mod tradiț ional în transmitanț ă (fracción de intensitatea transmisă
în raport cu intensitatea incidentă exprimată în procente); axa absciselor este dată în funcț ie
du număr de undă (se foloseș te adesea în mod necorespunzător denumirea „frecvenț ă”), pe un ax orientat
vers stânga.

Un compartiment eș antion :
Care permite primirea mai multor tipuri de accesorii (support de mostre) în funcț ie de
tehnica spectroscopică utilizată ș i modul de măsurare folosit (reflecț ie sau
transmisie).
 Software-ul:
În cadrul lucrării noastre practica folosim spectrometrul Shimadzu FT-IR 8400s

Shimadzu propune o gamă de spectrofotometre infraroș u dotate cu interferometru

Transformata Fourier (FTIR sau IRTF) combinând o înaltă rezolu ț ie ș i o mare
sensibilitate cu o varietate de configurări ș i accesorii, cum ar fi un microscop infrared
Rouge (IR) complet automatizat sau diferit ATR.
Etapele diferite pentru a obț ine un spectru
IR:

Iniț ializator: pentru începutul lucrului.

când obț inem cele două feronerie în verde înseamnă

spuneț i că software-ul nostru este gata de utilizare

Scanare de fond: pentru a elimina toate

spectre de H2O et CO2
Verificare: se pune polistirenul în aparat
Măsurare ----→scan de probă ----→manipulation----→smocking---→
preacktable
 Parte experimentală :

Scopul:

Localizaț i banda de absorbț ie a unui anhidrid pe spectrul IR în funcț ie de

mediu

Pregătirea probelor:

Casul lichidelor:
Cuva închisă de grosime determinată + seringă adaptabilă.

Lichidele vâscoase ș i puț in volatile sunt depuse între două lame de KBr.
Casul solidelor:
Pastilele sunt, în general, făcute dintr-un amestec de eș antion (de la 0,1% la 1%) sub formă
de pulbere amestecată cu Bromur de Potasiu (KBr) care este transparent la radiaț ii
IR în zona de 400 cm-1la 500 cm-1, totul măcinat fin ș i amestecat într-un mojar de
manieră de a fi omogen.

0,5 la 2mg de substanț a de analizat sunt amestecate cu 100mg de

dispersive (KBr, KCl…) într-un mojar din agată.

Amestecul este măcinat foarte fin.

Moule sub presiune; presiune de 8 tone 2 până la 5 minute,

conexiune laterală : a face loc

Scoate pastilele
metalice ale matriț ei utilizând
o bijuterie de extrac ț ie.

Separaț i acum cele două pastile de metal pentru a obț ine pastila de solid.
care ar trebui să fie transparentă.
Plasaț i pastila în suport ș i apoi inelul pentru ea
menț ineț i în loc.

Cas de gaz:

introduse într-o cuvă mai mare Gazele sunt

utilizată pentru lichide. volumul pe care îl are aceasta

Mod de operare :
Les produits utilisés:

Spectroscopie KBr, KBr,

anhidridă glutarică

anhidridă succinică

anhidridă acetică.

anhidridă maleică.

1. Prepararea unei soluț ii lichide: anhidridul acetic

Se spală cele două plăci cu CCl4ș i se fixează pe o celulă, ș i se picură câteva picături
d'anhidridă acetică pe placa fixată, apoi închidem celula noastră ș i o aș ezăm în
porte eș antioane în spectrometru pentru a analiza ș i trasa spectrul.

2. Prepararea pastilei: KBrspectroscopicet KBr

Pesare câteva mg de dispersiv (KBr) într-un mojar din agată. Se macină foarte fin.
Îi depunem într-o matrice supusă unei presiuni de 8 tone ș i a ș teptăm 2 până la 5.
minute.
Apoi putem face separarea celor două pastile de metal pentru a obț ine pastila solidă care este
transparente.
Am plasat această pastilă în suport ș i apoi inelul pentru a o menț ine pe loc.
Ș i analizează spectrul; aceeaș i metodă pentru KBrspectroscopic

Se vede că spectrul ob ț inut prin KBr este cel mai aglomerat de vârfuri în regiunea de
funcț ii pe de altă parte KBrspectroscopiceste mai puț in aglomerat ș i cel mai folosit.

2. Pregătirea pastilei (anhidridul glutaric)

Cântări ț i 0,5 până la 2 mg din substan ț a de analizat, anhidrida glutarică ș i amesteca ț i cu 100 mg
de dispersiv (KBr) într-un mortar din Agate. Amestecul este măcinat foarte fin.
Se depune amestecul într-o pastilă sau într-o matrice supusă unei presiuni de 8
tonă ș i a ș teptăm 2 până la 5 minute.
Am separat cele două pastile de metal pentru a obț ine pastila solidă care este transparentă.
Am plasat acest disc în suport ș i apoi inelul pentru a-l menț ine pe loc.
Ș i aceeaș i metodă folosită pentru celelalte (anhidrid succinic, anhidrid maleic)
analizată ș i trasată spectrul lor

IV- Rezultate ș i discuț ii :

I-Interpretarea spectrelor ș i ordinea vibraț iilor :

FTIR

Anhidridă glutamică
-C=O: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ(C=O) la 1756.07 cmˉ¹ (puternică)

-CH₂: avem două benzi de vibraț ie de elongare Ѵ (C-H)

1- bandă 2923..88 Cmˉ¹ (slabă).
2-bandeà 3041.53 Cmˉ¹ (slab).
Confirmat de o bandă de deformare δ (C-H) la 1304.75 Cmˉ¹ (slab) sau 1271 Cmˉ¹
(moy).
Anhidrid succinic
-C=O: avem o bandă de vibraț ie de alungire Ѵ(C-O) la 1784.03 Cmˉ¹ (puternică).
-C=O(Ester): avem două benzi de vibraț ie de alungire
1-bandeà 1058.85 Cmˉ¹ (slab)
2-bandeà 1310.54 Cmˉ¹ (slab)
-C-O(Ether) : avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ(C-O) la 1203.5 (medie)
-CH₂: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ(C-H) la 2931.60 Cmˉ¹ (slab-mediu)
Confirmat printr-o bandă de deformare la 1418.55 cmˉ¹

Anhidridă Acetică :
-C=O: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ (C-O) la 1828.39 Cmˉ¹
-C=O(Ester): avem două benzi de vibraț ie de elongare Ѵ (C-O)
1-bandeà 1127.32 Cmˉ¹ (forte)
2-bandeà 1225.68 Cmˉ¹ (slab)
-C-O(Ether): avem o bandă de vibraț ie de alungire Ѵ (C-O) la 1045.35 Cmˉ¹
-CH : avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ (C-H) la 1736.78 cm⁻¹
Confirmat prin două benzi de deformare ( − )
1-bandeà 1430.12 Cmˉ¹ asym (slab)
2-bandeà 1369.37 Cmˉ¹ sim (forte)

Anhidridă Maleică :
-C=O: avem o bandă de vibraț ie de alungire Ѵ(C-O) la 1780.17 cmˉ¹ (puternică)
-C=C: avem o bandă de vibraț ie de alungire Ѵ(C-C) la 1754.14 cmˉ¹ (scăzută)
-C=O (Esther): avem două benzi de vibraț ie de alungire Ѵ (C-O)
[Link]ă la 1060.78 Cmˉ¹ (puternic)
2-bande la 1291.25 Cmˉ¹:(medie)
-C=O(cetone): are două benzi de vibraț ie de alungire Ѵ(C-O)
1-banda 1592.13à Cmˉ¹ (slabă)
2-bande 1716.53 à Cmˉ¹(faible)
-CH₂: avem o bandă de vibraț ie de alungire Ѵ(C-H)
1-banda la 3125.43 Cmˉ¹ asim (medie)
Confirmat printr-o bandă de deformare δ(C-H) la 1383,83 cmˉ¹ (slab).
 ATR
Anhidridă maleică :

-C=O: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ(C-O) la 1772.58 Cmˉ¹ (puternică)

-C=C: avem o bandă de vibraț ie de alungire Ѵ(C-C) la 1735.93 Cmˉ¹ (slabă)

-C=O (Ester): avem două benzi de vibraț ie de elongare Ѵ (C-O)
[Link]ă la 1056.99 Cmˉ¹ (forte)
2-bande la 1240.23 Cmˉ¹:(medie)
-C=O(cetone): avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ(C-O

1-banda 1600 Cmˉ¹ (slab)

-CH₂: on a une bande devibration d’élongation Ѵ(C-H)
1-bande la 3050.43 Cmˉ¹ asym (medie)
Anhidridă glutamică :
-C=O: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ(C=O) la 1692 Cmˉ¹ (puternică)

-CH₂: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ (C-H)

1- bandeà 2923..88 Cmˉ¹ (slab).

Anhidridă acetică
-C=O: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ (C-O) la 1822.73 Cmˉ¹
-C=O(Ester): avem două bande de vibraț ie de elongare Ѵ (C-O)
1-bandeà 1127,32 Cmˉ¹ (forte)
2-bandeà 1225.68 Cmˉ¹ (slab)
-C-O(Ether) : avem o bandă de vibraț ie de alungire Ѵ (C-O) la 989.48 Cmˉ¹
-CH: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ (C-H) la 1751.36 Cmˉ¹
Anhidridă succinică :
-C=O: avem o bandă de vibraț ie de elongare Ѵ(C-O) la 1690 cmˉ¹ (puternică).
-C=O(Ester) : avem două benzi de vibraț ie a alungirii
1-bandeà 1176.58 Cmˉ¹ (slab)
2-bandeà 1305.81 Cmˉ¹ (moy )
-C-O(Ether): avem o bandă de vibraț ie a elongării Ѵ(C-O) la 1179 (puternic).
 Conclusion :

Este vorba despre o metodă esen ț ialmente calitativă, care permite ob ț inerea de informa ț ii
structurale, sau pentru a testa puritatea unei substanț e.

Aceasta acoperă o gamă largă de tehnici, cea mai comună fiind un tip de
spectroscopie de absorbț ie. CCa pentru toate tehnicile de spectroscopie, aceasta poate fi
angajată pentru identificarea compuș ilor sau pentru a determina compoziț ia unui
mostră.
Spectroscopia în infraroș u este foarte răspândită în cercetarea academică ș i în industrie.
o tehnică simplă ș i sigură de măsurare, Avantajul acestei metode de analiză
instrumentale este utilizat în industria alimentară ș i farmaceutică pentru identificare
substanț e de bază (analiză calitativă) ș i controlul calităț ii produselor finite
(analiză cantitativă) ș i de măsurare dinamică