UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIEȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR
DEPARTAMENTUL GEOLOGIE PETROLIERĂ ȘI INGINERIE DE ZĂCĂMÂNT
Investigații geologice și geofizice
în timp real
CURS 8
Șef. Lucr. Dr. Ing Cristea Dragoș
Analiza și interpretarea măsurătorilor DST
În cursul anterior au fost prezentate situațiile exemplarte de
înregistrare a datelor DST în sonde.
Deoarece prin gradul de risc pe care îl implică, posibile manifestări
eruptive testele cu curgere la suprafață sunt mai puțin folosite în cele
ce urmează vom studia datele testerelor de tip non flow.
Recuperarea fluidelor (Test fără flux)
La un test NFDST, volumul de fluid produs din formație este conținut în
ansamblul de operare. Trebuie calculat un nivel de fluid pentru a calcula
volumul recuperat. Dacă lichidul este puternic gazeificat , un calcul corect al
volumului va fi greu sau chiar imposibil de obținut. Prin urmare, eșantioanele
trebuie colectate la intervale regulate în timp în butelii (rezervoare) curate
separate pentru fiecare timp de probare. Deși în mod obișnuit fluidele
produse sunt deversate (la batal), cantitatea de lichid recuperat nu poate fi
determinată dacă se face acest lucru. Eroarea în măsurarea recuperării
fluidelor face deseori diferența între un dezastru economic sau un succes.
De asemenea, la fiecare probă trebuie efectuate separări (centrifugări)
pentru a determina procentul de țiței, apă și solide. Trebuie măsurată
rezistivitatea , conținutul de cloruri și conținutul de nitrați din apa produsă și
greutatea specifică a tuturor fazelor.
Estimarea debitelor (Test fără flux)
În timpul perioadei de curgere pe un DST, debitul nu este constant. Un debit
poate fi calculat folosind date de presiune din manometrul înregistrator de
deasupra zonei de închidere. Prin împărțirea scării de timp în creșteri discrete
și înregistrarea presiunii, datele pot fi transpuse într-o poziție în ansamblul de
probare (prăjini). Deoarece se cunoaște volumul garniturii de prăjini de foraj și
schimbările din compoziția fluidului, debitele instantanee pot fi calculate așa
cum se arată în tabelul 1.
Tabelul 1 Calculul debitelor instantanee
dP / dT (psi / min) Gradient fluid (psi / ft) Debit zilnic(BPD)
(P1 - P0) / (t1 - t0) G1 (Col 1 ÷ Col 2) × 1440 × DPV
(P2 - P1) / (t2 - t1) G2 (Col 1 ÷ Col 2) × 1440 × DPV
(Pn - Pn –1) / tn – tn –1 Gn (Col 1 ÷ Col 2) × 1440 × DPV
Alte metode includ următoarele:
• Superpoziția utilizează graficul ratelor în analiza datelor de presiune.
Tehnica este descrisă în Earlougher și în Matthews și Russell.
• Metoda Odeh-Selig (suprapoziție modificată) este destul de riguroasă. [6]
Este valabil numai dacă perioada de închidere este de 1,5 ori mai mare
decât perioada de curgere.
• Metoda Horner modificată utilizează timpul de curgere eficient și un debit
calculat de la sfârșitul celei de-a doua perioade de curgere. Timpul de
curgere efectiv este calculat prin împărțirea recuperării totale a lichidului în
bbl la debitul în bbl pe minut, care este apoi transformat în bbl pe zi.
• Metoda Horner simplificată transformă recuperarea totală și timpul de
curgere al testului la o rată medie zilnică. Timpul de curgere folosind această
metodă este din momentul când instrumentul a fost deschis. Deși această
metodă este frecvent utilizată, este incorect să presupunem că această rată
reflectă ratele de producție stabilizate. Această metodă trebuie utilizată doar
ca ultimă soluție.
Interpretare
Cei mai importanți parametri în interpretarea DST sunt raza de investigare
(ROI - ri) și constanta de înmagazinare a găurii de sondă (WBSC). Un ROI
scurt, combinat cu cunoștințele despre proprietățile fluidului de foraj
(pierderea de fluid sau marimea suprapresiunii - overbalanced), poate indica
faptul că permeabilitatea calculată este aferentă doar zonei afectate. De
obicei, un factor de skin aproape de zero este calculat în aceste condiții,
împreună cu o transmisibilitate scăzută a formațiunii (kh / μ). O modalitate de
a „vedea” dincolo de această zonă afectată este de a relua testul cu
perioade mai lungi de curgere și închidere.
Dacă sunt prezente fracturi, WBSC măsurat poate fi mult mai mare decât
WBSC calculat. În aceste condiții se va calcula o transmisibilitate ridicată și
un factor de skin negativ. Skinul negativ implică stimulare, care nu poate
apărea în timpul operațiilor normale de foraj. Dacă un interval este fracturat,
recuperările și debitele calculate pot fi mult mai mari decât producția viitoare
așteptată.
Calculul WBSC
Pentru calcularea (WBSC), se efectuează plotarea log (Pws – Pwf) log (ts –
twf) (termeni definiți în tabelul de mai sus ). Din cauza efectelor de stocare,
porțiunea tiinițială a datelor (dreapta) va avea o pantă unitară. Pe măsură ce
aceste efecte se micșorează, punctele de pe graficul de log/log se
încadrează sub linia de pantă unitară și se apropie curbiliniu spre domeniul
de stocare 0. WBSC măsurat (WBSCmeas) este calculat folosind un punct
din linia de pantă unitară în următoarea ecuație:
( vazi tabelul de mai jos, 2, pentru explicitarea variabilelor)
Table 2 Denumirea variabilelor folosite în calcul
Simbolurile variabilelor Units
Pw s Presiunea în perioada de închidere psi
Pwf Presiunea finală de curgere psia
t0 Timpul de inchidere minutes
twf Timpul la ultima curgere/ presiune minutes
ts Timp de închidere minutes
Qlast Debitul la ultima curgere(deschidere) stb/day
Δt Diferența de timp minutes
ΔP Diferența de presiune psi
Vrh Volumul găurii de sondă de sub packer bbl
h Grosimea nisipului ft
μ Vâscozitatea fluidului cp
q Debit zilnic stb/day
P* Presiunea determinată la prima refacere/închidere #1 psia
Pave Presiunea medie de curgere psia
m Panta din graficul Horner psi/cycle
k Permeabilitate md
t Timp de curgere (în ecuația de skin ) hr
φ Porozitate decimal
Ct Compresibilitatea sistemului psi–1
r
w Raza sondei ft
kh lμ Transmisibilitate md-ft/cp
re Raza de drenaj estimată ft
Bo Factorul de volum al formației bbl/stb
S Factor Skin (adimensional)
WBSCcalc Constanta de inmagarinare a sondei calculată bbl/psi
WBSCmeas Constanta de inmagarinare a sondei masurată bbl/psi
G1 , G2 , Gn Gradienții probelor individuale de fluid psi/ft
P0 ,. P1 , P2 , Pn Presiunile de curgere la timpii t0 , t1t2 , tn psi
t0 , t1 , t2 , tn Timpii de curgere minutes
Capacitatea de înmagazinare a sondei calculată WBSC (WBSCcalc) se
calculează conform relației:
Calcularea presiunii statice de rezervor
Fig. 10. 1. Grafic Horner.
Presiunea de rezervor refacere – build up (P *) se calculează extrapolând
datele de presiune (de la prima acumulare, refacere – build up, pe un
DST) de pe graficul Horner (sau superpoziție) la o scară infinită de
închidere . Această presiune oferă un ghid pentru selectarea pantei celei
de-a doua refacere de presiune Horner. Dacă a doua pantă de refacere a
presiunii se extrapolează la o presiune semnificativ mai mică decât P *, s-
ar putea suspecta epuizarea. Pentru a vedea epuizarea adevărată,
rezervorul ar trebui să fie foarte mic. Deși epuizarea este posibilă în cazuri
rare, identificarea acesteia este de obicei rezultatul unei proaste proiectări
și analize a testelor.
O metodă pentru construirea graficului Horner este prezentată după cum
urmează. După determinarea timpului de producție efectiv și a vitezei de
producție,tebelați timpul și presiunea pentru fiecare perioadă de refacere
presiune. Realizați grafice folosind hârtie milimetrică, deoarece acest
lucru face mai ușoară construirea graficului . Acum graficul P versus log
[(t + Δt) / Δt] pentru primul interval de refacere a oresiunii - buildup # 1
(prima închidere după prima perioadă de curgere). Rețineți că t în
această ecuație este egal cu mărimea perioadei de curgere inițiale și că
Δt este timpul de la începutul perioadei de refacere.
Extrapolați această curbă până la P * la log [(t + Δt) / Δt] = 0. P * furnizează
„reperul de ghidare” pentru determinarea pantei adecvate găsite cu build up
# 2. Acum se ridică grafic P versus log [(t + Δt) / Δt] pentru buildup # 2.
Rețineți că acest t este timpul de producție efectiv calculat dintr-una din
metodele prezentate anterior.
Extrapolați porțiunea liniară a datelor la P *. Utilizați o bandă de date
masurători exactitatea pentru a vă asigura că alegeți panta corectă. Cu alte
cuvinte, dacă ecartamentul este precis în ± 5 psig, atunci banda de date ar
trebui să aibă 10 psi lățime pe grafic. O bandă de date este extrem de
importantă în cazurile în care m m folosesc două puncte: (x1, y1) și (x2, y2),
unde
În continuare se calculează transmisivitatea conform relației:
Rețineți că k / μ poate fi calculat direct din termenul de transmisibilitate
dacă grosimea, h, este cunoscută. De asemenea, dacă se cunoaște o
valoare bună pentru μ, se poate determina capacitatea formațiunii, kh.
Calcularea factorului de skin
Factorul de skin (S) poate fi calculat cu relația:
Dacă proprietățile fluidelor nu sunt disponibile, skinul poate fi calculat
presupunând că termenul logaritm din ecuația anterioară este egal cu 7.5. În
cele mai multe cazuri, factorul de skin va fi pozitivă sau aproape de zero.
Un skin negativ mai mare de –1 trebuie privită cu precauție, deoarece
sonda nu a fost stimulată
Calculare razei de investigare
Raza de investigare (ROI este importantă, deoarece ajută la
determinarea dacă testul a fost sau nu dincolo de zona deteriorată de
foraj. Este definit ca fiind:
unde t este timpul de refacere în ore și toți ceilalți termeni au fost definiți
anterior. ROI calculat dintr-un DST nu trebuie utilizat pentru identificarea
faliilor sau limitelor rezervorului. Dacă aceste elemente sunt în discuție,
acestea ar trebui determinate prin teste tranzitorii ulterioare.
Folosind ecuația fluxului radial în stare pseudo-statică, potențialul
intervalului testat poate fi estimat după cum urmează:
Rețineți că Pwf în acest caz este scăderea presupusă prin pompare
sau curgere. Nu este aceeași presiune care curge pe DST. De asemenea,
factorul de skin S aici poate fi skinul așteptat după curățare sau stimulare.
Greșeli comune în testarea și analiza Dst
De prea multe ori, DST-urile sunt utilizate pentru recuperarea fluidului în
loc de datele rezervorului. Timpurile de testare prin curgere sunt lungi și
perioade de închidere scurte. Ratele de producție sunt calculate folosind
metoda Horner simplificată și pot fi excesiv de optimiste. Chiar și în DST-
urile în care timpul de testare este executat conform recomandărilor,
estimarea incorectă a recuperării fluidului poate duce la debitele calculate
incorect utilizate în calculele rezervorului. Trebuie să aveți grijă să analizați
testul. De exemplu, o recuperare a noroiului amestecat cu țiței de 50 % ar
putea indica faptul că o zonă a fost prea deteriorată pentru a produce și nu
că a fost compactă (tight).
Examples of practical Dst analysis
Sonda 2500 Ocniţa
Deoarece în general la sondele de mare adâncime condiţiile tehnologice
(starea găurii de sondă) nu au permis efectuarea de testere, pentru
exemplificare s-a ales o probă efectuată pe structura Ocniţa în
colectoarele complexului Kliwa superior la adâncimea de 2.570 m. în
timpul operaţiunii s-a înregistrat variaţia presiunii cu sonda curgând şi cu
sonda închisă.
în figura 10.2 este prezentată diagrama de înregistrare a presiunilor iar în
tabelul 1.5 sunt specificate valorile citite în punctele de referinţă şi timpii
de închidere respectiv deschidere ai aparatului.
Fig [Link] de presiune – tester sonda 2500 Ocnița
Pentru evaluarea colectorului s-au folosit metodele de calcul Horner şi
McKinley.
Valorile folosite la ridicarea graficelor respective, citite şi calculate din
diagrama de presiune sunt prezentate în tabelul următor.
Valorile obţinute pentru parametrii colectorului sunt cele din tabelul 1.7.
Se poate observa că, deşi exploatarea zăcământului a început cu mult
timp în urmă mai există încă importante rezerve de hidrocarburi la
nivelul complexului Kliwa superior.
Porozitatea şi permeabilitatea formaţiunii permit extragerea în bune
condiţii a ţiţeiului şi un factor de recuperare ridicat.
Existenţa acestor suprafeţe productive este legată de tectonica
deosebit de complicată a zăcământului, împărţit într-o serie de blocuri
etanşe la care se adaugă şi nivelul de eroziune diferit al depozitelor
oligocene care suportă discordant formaţiuni miocene şi/sau pliocene.
Coroborând datele geologice (structurale) cu parametrii de zăcământ obţinuţi
se poate realiza un model de zăcământ apropiat de cel real şi care permite
exploatarea în condiţii optime a hidrocarburilor.
în final se poate afirma că deşi sunt de cele mai multe ori costisitoare,
investigaţiile geologice la sondele în foraj oferă o multitudine de informaţii
care, prin exactitatea lor şi prin multitudinea domeniilor de folosinţă,
constituie cea mai importantă bancă de date privitoare la formaţiunile
investigate.
Din păcate caracterul mai mult sau mai puţin punctual al unora dintre aceste
date limitează folosirea lor la intervale şi zone restrânse. Pentru extinderea
domeniului de folosinţă al acestora este necesară mai ales găsirea celor mai
exacte modalităţi de corelare a datelor geologice cu diagrafiile geofizice
înregistrate în sondele din zona cercetată.
Example 1: Calculation of flow rates
Well Number 26-1
Location Roosevelt County, Utah
5910–6011 ft
Test Interval
Green River Formation
Highly gas-cut oil flowed to surface. Stabilized
rate was not obtained. Estimated recovery (drill
string volume reversed to pit) was 54 bbl of oil
Test Results
and 5 bbl of mud. Test was analyzed using the
three methods outlined in Table 3, which shows
calculated reservoir parameters.
As can be seen in Table 3, flow rates vary widely depending upon the
method used. The calculated steady-state producing rate was 181 BOPD
using the superposition method. The actual producing rate for this well was
120 BOPD. The negative skin indicates a fracture system. The ROI was far
enough away from the wellbore to see true reservoir permeability. Despite
the excellent DST recovery, this well had projected reserves of 50,000 bbl of
oil, which did not pay for drilling and completion costs.
Table 3 Example 1: impact of flow rates on reserve parameters
Calculated Reservoir
Producing Permeability
Method Flow rate Skin ROI (ft) Pressure
Time (hrs) (md)
(bbl/day) (psia)
Superpositio
1313 → 192 1 6.6 –4.5 37 2405
n
Odeh–Selig 454 2.9 9.6 –3.6 — —
Simplified
1426 1 13.1 –4.1 53 2405
Horner
Example 2: Incorrect estimation of recovery without verifying recovery
Well Number 17-1
Location Williston Basin
8549–8639 ft
Test Interval
Duperow
Pipe was pulled to the fluid in the drill pipe. The DST report
indicated a recovery of 1575 ft of highly oil and gas-cut water
at a 60% oil-cut (11.5 bbl oil and 7.7 bbl water according to
pipe measurements). Total flow time on the test was 1 hour.
The well was completed, fractured, and plugged after testing
less than 30 BFPD. This well should have been plugged after
the DST. Pressure data from the gauge above the closing tool
Test Results
indicated that during the flow periods, the fluid pressure in
the drill string increased by 115 psig. An oil gravity of 42° API
was recorded from the sample chamber. A gradient of 0.389
psi/ft was calculated for the fluid mixture in the drill pipe. A
fluid column of 295 ft of un-gas-cut fluid was recovered in the
drill string. This translated into an actual recovery of 1.8 bbl of
fluid (1.08 bbl oil and 0.72 bbl water).
The fact that the drilling fluid was highly gas-cut led to an erroneous
estimate of fluid recovery and unnecessary investment. It is always
important to verify recovery using gauge data and field measured fluid
densities.
Example 3: Basing potential productivity on recovery
Wells 34 and 65
Sussex Field
Location
Johnson County, Wyoming
These two wells were drilled in the early
1950s and tested the Shannon sand at
approximately 4600 ft. The test tools were
Test Results open for about 1 hour and shut-in for 30
minutes. In both cases, less than 50 ft of oil-
cut mud was recovered. Both wells were
plugged on the basis of recovery.
Several years later, four offsets were drilled and had initial potentials
greater than 200 BOPD after being hydraulically fractured in the same
zone. In wells 34 and 65, the formation had been too damaged to
produce during the DST. Both wells would have been productive after
stimulation had the pressure data been analyzed on these tests
To determine the potential of a producing formation, the operator may
order a drill stem test (DST). The DST crew makes up the test tool on
the bottom of the drill stem, then lowers it to the bottom of the hole.
Weight is applied to the tool to expand a hard rubber sealer called a
packer. Opening the tool ports allows the formation pressure to be
tested. This process enables workers to determine whether the well
can be produced.
Potential Hazards:
Being pinched or struck by the drill stem test tools during floor operations.
Swabbing the hole on the way out with the test tool could cause a kick to
occur, which could result in a blowout leading to injuries and deaths.
Being exposed to unexpected release of H2S or other gases or liquids.
A packer seat failure or fluid loss to an upper formation could cause a kick
that might result in a blowout causing injuries and deaths.
Other hazards are similar to those encountered during trippingout/in.
Possible Solutions:
Wear appropriate personal protective equipment.
Instruct workers in handling and using the special tools required during
drill stem testing.
Keep a method for filling the hole in place at all times. Before any test
starts, the rig management must ensure that the blow-out prevention
system includes a kill system that is capable of pumping fluid into the well
below the annular preventer and at least on-set of pipe rams.
Run a pump-out-sub or downhole circulating device in the test string to
to enable the system to be reversed.
Ensure all workers on the location understand the dangers before starting
any drill stem test. They should be fully informed of and trained in appropriate
safety procedures, including the use of safety equipment and breathing
apparatus. If in an H2S area, post a sign indicating the test in full view for the
general public to see. Post reliable people to stop them from coming to the
location. Define a minimum of two muster points with all vehicles parked in an
appointed area.