ALGEBRA

CLASA IX

Progresia aritmetica

[Link]
(an), se numeste progresie aritmetica daca fiecare termen al sau se
obtine din precedentul prin adaugarea unui aceluias numar r numit ratia
progresiei
! 1.O progresie aritmetica e bine determinate daca se cunoaste ratia r si
termenul a1
[Link] r=0 sirul e constant

[Link]
a1, a2, a3…an

[Link] termenului general si suma termenilor unei progresii aritmetice

a1=a1
a2=a1+r
a3=a2+r=a1+2r
a4=a3+r=a1+3r
. +
.
.
an=a1+(n-1)r
a1+a2+a3+…+an=a1+a1+r+a1+2r+…+a1+(n-2)r+a1+(n-1)r+a1+nr
Sn=

[Link]
 ak= , pentru orice , formula ramane valabila si pentru termenii
extremi egali departati de ak

2
 Progresia geometrica

[Link]
Un sir bn cu b1 0, in care fiecare termen incepand cu al doilea se obtine duin
precedentul prin inmultire cu un numar diferit de 0 (q), se numeste progresie
geometrica.
q=ratia progresiei geometrice
bn+1=bn
[Link]

[Link] termenul general si suma termenilor unei progresii geometrice

b1=b1

bn=b1·qn-1(formula termenul general)

2
Sn=b1+( )+( )+…+ b1·qn-1
Sn=

[Link]
-modulul fiecarui termen al progresiei geometrice este media
geometrica a vecinilor sai:
- , atunci b1·bn=b2·bn-1=b3·bn-2=…=bk·(bn-k+1)

3
 Partea fractionara a unui numar real

[Link]
Prin partea fractionara a unui numar se intelege diferenta dintre
numar si partea lui intreaga.

[Link]
Numarul sau expresia careia dorim sa-i aflam partea fractionara se pune
intre accolade: ,
[Link]
1.
2.

Partea intreaga a unui numar real

[Link]
Fie a , prin parte intreaga se intelege cel mai mare numar intreg mai mic
sau egal cu numarul dat.
[Link]
Numarul sau expresia careia dorim sa-i aflam partea intreaga se pune intre
paranteze drepte: , a
[Link]
1. ,
2.
3.

Modulul unui numar real

1. Definitie

4
 Modul de a este: a daca a este mai mare decat zero sau -a daca
a este mai mic decat zero.

2. Proprietati
1.
2.
3. a.
b.
4.
5.  a,bR

6.

Inductia matematica

[Link]
-este folosita pentru a demonstra propozitii de forma n n0 ,
-se bazeaza pe principiul inductiei matematice:
daca o propozitie p(n) e adevarata pentru n=n 0 si daca e adevarata
pentru n=k, e adevarata si pentru n=k+1 atunci p(n) e adevarata pentru orice
, n n0.

[Link] de rezolvare
[Link] inductiei matematice: se arata ca p(n0) e adevarata
[Link]
p(k) p(k+1)
presupunem p(k) adevarata(ipoteza inductiei) si demonstram ca
p(k+1) e adevarata
concluzie: din (1) si (2), pe baza inductiei matematice p(n)
este adevarata pentru orice

[Link] egalitati care se demonstreaza prin inductie matematica

1.

2.

5
 3.

Functii

[Link]
, este o functie;
A=domeniul de definitie
B=codomenuiul(domeniul in care functia ia valori)
, (legea functiei)

[Link]
, f(x)=y(legea functiei)

[Link] cu functii numerice

, , se numeste functe numerica
[Link]

[Link]

[Link]

[Link]
* se numeste multime simetrica in raport cu A daca
ex: R, Z, Q, [-1;1], {-2;0;2}
Fie multime simetrica
Functia se numeste – para daca f(-x)=f(x)
– impara daca f(-x)=-f(x).
exemple de functii pare: f(x)=|x|, sau f(x)=x2
verificare daca f(x)=|x| este functie para:
f(-x)=|-x|=|x|=f(x) f este functie para
exemple de functii impare: f(x)=x3, f(x)=-x
verificare daca f(x)=-x este functie impara
f(-x)=(-x)3=-f(x), f este functie impara
Observatie:
6
 Graficul unei functii pare este simetrica fata de dreapta OY(x=0)

Graficul unei functii impare este simetric fata de origine(O)

[Link] unei functii

Fie , si o submultime a lui A; Se numeste imaginea multimii
prin functia f o submultime a lui B notata si egala cu f(x)/ ,
,
1) x 0 1 2 3 4
f(x) a a b c b
a)
b)
c)

2)
deoarece

se numeste imaginea functiei f submultimea lui B notata Imf si

egala cu: Imf Imf
ex:
x 0 1 2 3 Imf={1 ;2 ;3}
f(x) 1 2 2 3

! Pe grafic imaginea unei functii se obtine proiectand punctele graficului pe

axa OY

Imf=[2 ;7]

7
[Link] reciproca
Fie
Prin imagine reciproca a lui (prin functia f) se intelege o submultime a lui
A notata

[Link] [Link] extreme ale unei functii

Fie
f se numeste marginita daca exista , astfel incat
m,M-valori extreme
m-valoare minima(minimul functiei)
M-valoare maxima(maximul functiei)
pentru care f(x0)=m se numeste punct de minim
pentru care f(x0)=M se numeste punct de maxim
O functie poate avea mai multe puncte de
minim/maxim

[Link]

f se numeste: strict crescatoare pe I daca oricare ar fi un x1, x2 , x1<x2

crescatoare pe I daca oricare ar fi un x1, x2 , x1<x2

strict descrescatoare pe I daca oricare ar fi un x1, x2 , x1>x2

descrescatoare pe I daca oricare ar fi un x1, x2 , x1>x2

Metoda de studiu a monotoniei

Fie x1, x2 , x1<x2
Calculam f(x1)-f(x2) si stabilim semnul diferentei:+ sau –
Concluzie : <0f – strict crescatoare
>0f – strict descrescatoare
0f – crescatoare
0f – descrescatoare

Monotonia functilor multiforme

caz1. x1,x2 , x1<x2

caz2. x1,x2>a, x1<x2
caz3. x1<a, x2>a, x1<x2
[Link] periodice

8
 f se numeste periodica daca astfel incat x+T si
, T se numeste perioada functiei, si daca exista un T cel mai mic cu
aceasta proprietate, T se numeste perioada principala a functiei.
[Link] Diriple:
functia are perioada
fie x

fie x

Din (1) si (2)

Deoarece nu exista un cel ami mic numar rational poxitiv, functia nu are
perioada principala

[Link] parte fractionara: are ca perioada orice numar

intreg k 0 pentru ca:

perioada principala este 1

Daca o functie are perioada t si x+k atunci f are si perioada

[Link] functiilor
f se numeste injectiva daca
la argumente distincte imafinea corespunzatoare trebuie sa fie distincta
Obs:
Definitie echivalenta cu cea de sus: o functie este injectiva daca si numai
daca

Obs: f nu e injectiva daca astfel incat , pentru a

arata ca o functie estnu este injectiva trebuie sa gasim 2 argumente diferite care
sa aiba aceasi imagine

O functie e injectiva are cel mult o solutie apartinand domeniului.

Pe grafic o functie e injectiva daca orice paralela la axa OX intersecteaza
graficul in cel mult un punct.

[Link] functiilor
surjectiva astfel incat
f este surjectiva daca si numai daca Imf=B
f nu e surjectiva daca si numai daca astfel incat
Limbajul ecuatilor: f este surjectiva daca f(x)=y are cel puţin o solutie.
Pe grafic f este surjectiva daca orice paralela la axa OX prin punctele
codomeniului sa intersecteze graficul in cel puţin un punct.

[Link]
9
 se numeste bijectiva daca si numai daca f este si injectiva si
bijectiva
(exista un unic element ) astfel incat
f este bijectiva si are o singura solutie
f nu e injectiva daca si numai daca f nu e injectiva si/sau surjectiva

[Link] inversa
Fie bijectiva
Spunem ca f admite inversa daca astfel incat
g se noteaza cu - se numeste inversa functiei
Daca f admite inversa se numaste inversabila; f este inversabila f este
bijectiva.
Ex:
Fie
[Link] injectivitatii:

f este injectiva(1);
[Link] surjectivitatii:
astfel incat
fie y f este surjectiva(2);
Din (!) si (2) f este bijectiva f admite inversa este
inversa functiei f

[Link] functiilor

Prin compusa functiei g cu f in aceasta ordine se intelege o functie notata cu

Imf
!
elementul neutru in raport cu compunerea functiilor este functia identica
daca compunem o functie cu inversa sa obtinem functia identica

a)Compunere si paritate:
[Link] f,g sunt impare atunci este para
[Link] f,g sunt impare atunci este para
[Link] f,g au paritati diferite atunci este para

b)Compunere si monotonie:
[Link] f,g au aceeasi monotonie atunci este crescatoare
[Link] f,g au monotonie diferita atunci este descrescatoare

c)Compunere, injectivitate, surjectivitate si bijectivitate:

[Link] f,g sunt bijective atunci este bijectiva si ( )=
[Link] este injectiva atunci f este injectiva
10
 [Link] este surjectiva atunci g este surjectiva
[Link] este bijectiva atunci g este surjectiva si f este injectiva

Compunerea functilor prin acolada

Functia f:RR, f(x)=ax+b

Definitie:
Daca a,b sunt numere reale f se numeste functie afina;
Daca f se numeste functie de gradul I ;
Daca f se numeste functie liniara( , );
Daca f se numeste functie constanta.

Proprietati:
1)Semnul functiei de gradul I

x
f(x) semn contrar 0 semnul lui a
lui a

2)Monotonia functiei de gradul I

Fie
11
 f – strict descrescatoare
f – strict crescatoare

3)Graficul functiei de gradul I

Graficul functiei este o dreapta

Daca a<0 atunci panta dreptei AB este negativa

O A

Daca a>0 atunci panta dreptei AB este pozitiva

B
A
O

Ecuatii si sisteme de ecuatii rezolvate cu

ajutorul semnului functiei de gradul I

Rezolvati sistemul :

, sau

x 0 2 3
x-2 -----------0+++++++
x ------0+++++++++++
x-3 ----------------0++++
x(x-3) ++++0---------0++++
E(x) ------/+++0----/++++

12
 sau sau

x -2 -1 0
x ----------------0++++
x+1 ------------0+++++++
x+2 ------0+++++++++++
E(x) - - - - - - 0 + + + 0- - - 0 + + + +

Functia de gradul II

1)Def:
f:R R , f(x)=ax ²+bx+c , a,bR , a0 se numeşte funcţie de grad II
Ecuaţia ax ²+bx+c=0 , a0 se numeşte ecuaţie ataşată funcţiei de grad II

discriminantul ecuaţiei

2)Forma canonica:

forma canonică

3)Marginire, valori extreme

Caz 1:Pentru a>0 funcţia de gradul II e mărginită inferior.
Valoarea minimă este şi se obţine pentru
 pentru a>0 f admite minim

Caz 2: Pentru a< 0 funcţia de gradul II e mărginită superior.

13
 Valoarea maximă este şi se obţine pentru
 pentru a< 0 f admite maxim

4)Graficul functiei de gradul II:

Reprezentarea grafică a funcţiei de grad II este o parabolă cu braţele în sus
pentru a>0 sau cu braţele în jos pentru a<0

Etapele reprezentarii grafice:

1)Intersecţia cu axele:

a)

b)
c) 

2)Calculul vârfului:

3)Axa de simetrie

4)(Facultativă) - calculul altor puncte

5)Trasarea graficului

5)Monotonia functiei de gradul II:

Pentru a> 0 funcţia de gradul II este:
strict descrescătoare pe intervalul

strict crescătoare pe intervalul

Pentru a< 0 funcţia de gradul II este:

strict crescătoare pe intervalul

strict descrescătoare pe intervalul

6)Imaginea functiei de gradul II:

dacă a> 0 y
14
 0
x
V
dacă a< 0
y
V
0
x

7)Tabel de variatie :
1) a> 0

x - +
f(x) = ax² + bx + c

2) a< 0

X - +
f(x) = ax² + bx + c

8)Semnul functiei de gradul II

1)a> 0
y
+ y + + y
+
+ + + + +
+ + +
+ + + +
x x - -0 - - x
0 0

15
 2)a< 0
y y y
+ +
0 0 + +
- - x - x - -
- --
0 x
- -
- - - -
-

Caz 1:
-
x
+
f(x) semnul lui a

Caz 2:
x - +
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

Caz 3:
x - +
semnul lui a 0 semn contrar 0 semnul lui a
f(x)
lui a

9)Rezolvarea inecuatilor si sistemelor de ecuatii:

1) Aflaţi x:

 ecuaţia nu are rădăcini reale

16
 x - -3 3 +
+++++ 0---------0+++++++
+++++++++++++++++++++
E(x) +++++ 0---------0+++++++
++++++++++++ 0++++++++

2) Determinaţi , astfel încât vârful parabolei asociate funcţiei

să fie situat sub axa Ox.

- -2 -6/5 2 +
m

++++++0-----0++++++++++
+++++++++++++++0--------
E(m) ++++++0-----0++++/--------

10)Familii de parabole:
Fie familia de parabole asociată funcţiei:

a) Arătaţi că parabolele asociate funcţiei trec printr-un punct fix.

17
 
 - punct fix

Obs: Pentru a determina punctul fix prin care trec toate parabolele, se
grupează după m şi se impune coeficientul=0.

b) Să se arate că vârfurile acestor parabole se află pe dreapta y+x=0.




 Varful parabolelor se află pe dreapta (a 2-a bisectoare).
Obs: Pentru a determina locul geometric al vârfurilor parabolelor se elimină
parametrul m din relaţiile:

m - -2 -1 +
m+2 --------0++++++++++
m+1 --------------0++++++
E(m) +++++ 0----- / ++++++

11)Relatiile lui Viéte:

1)Formula pe jumătate:

dacă b – nr par 

18
 2)Relaţiile Viéte ataşate ecuaţiei de grad II(relaţiile între rădăcinile ecuaţiei
şi coeficienţi)

 suma rădăcinilor

 produsul rădăcinilor

12)Suma puterilor asemenea a radacinilor ecuatiei de gradul II:

1)

2)

3)

 rădăcini ale ecuaţiei 

13)Formarea ecuatiei de gradul II (când cunoaştem rădăcinile):

Teorema:
Fie
Atunci sunt rădăcini ale ecuaţiei

19
 Nr. există  .

14)Natura si semnele radacinilor ecuatiei de gradul II:

Pentru a stabili natura rădăcinilor(reale sau nu) se stabileşte semnul lui .
 rădăcini reale
 rădăcini nereale

 P S
+ + + ,
+ + - ,
+ - + ,
+ - - ,
+ 0 + ,
+ 0 - ,
+ - 0 , ,

Obs:
1) au acelaşi semn
au semne
2) problema semnului se pune  contrare
0

15)Ecuatii cu radacini comune:

Obs:
1) Două ecuaţii de grad II

au aceleaşi rădăcini 
2) Două ecuaţii de grad II au o rădăcină comună 
fie  o rădăcină comună 

/
 ,
 două ecuaţii de grad II au o rădăcină comună
 verifică relaţiile 1 şi 2 unde

20
16)Pozitile radacinilor de gradul II fata de un parametru:

rădăcinile ecuaţiei

Caz 1:
Caz 2:
Caz 3:

Metoda 1: (cu relaţiile Viéte)

Caz I: 

Caz 2:

Caz 3:

Metoda 2:
Se consideră f:R R
Obs:
  se află între rădăcini
are semn contrar lui a
  se află în afara rădăcinilor

Caz 1:

Caz 2:

Caz 3:

17)Pozitia radacinilor ecuatiei de gradul II fata de doi parametrii:

Fie ecuaţia cu rădăcinile ;

21
 1)

2)
 
 
3)

4)
 

 
Obs:
Condiţia ca o ecuaţie de grad II să aibă o singură rădăcină în intervalul (,)
este ca .

18)Sisteme de ecuatii:
1)Sisteme formate din o ecuaţie de grad I şi o ecuaţie de grad II de forma:

Interpretatre geometrica :
Ecuaţia 1 se reprezintă grafic printr-o dreaptă.
Ecuaţia 2 se reprezintă grafic printr-o parabolă.

A rezolva sistemul înseamnă a determina punctele de intersecţie dintre

dreaptă şi parabolă. Dreapta poate fi tangentă parabolei, secantă sau dreaptă
exterioară.

Etapele rezolvarii sistemelor:

1)Se exprimă o necunoscută din ecuaţia 1 în funcţie de cealaltă (care are
coeficientul mai mic).
2)Se înlocuieşte în ecuaţia 2.
3)Se rezolvă ecuaţia de grad II obţinută.
4)Se află şi cealaltă necunoscută.

2)Sisteme simetrice:
Def:
O ecuaţie se numeşte simetrică dacă înlocuind x cu y sau y cu x ecuaţia nu
se schimbă.
Un sistem se numeşte simetric dacă e format din două ecuaţii simetrice.
Obs:
Dacă e soluţia sistemului, atunci şi e soluţia sistemului.

Metoda de rezolvare:
1)Se notează x+y=S şi xy=P.
22
 2)Se transcrie sistemul în S şi P şi se rezolvă.
3)Se ataşează ecuaţia de grad II şi se rezolvă 
4)Soluţiile vor fi şi .

3)Sisteme omogene de forma:

Metoda de rezolvare:

- sistemul admite soluţie banală

- pentru a determina şi alte soluţii, împărţim cu (x0) sau cu (y0)
una din ecuaţii.
- notăm (x0)= t sau (y0)= t şi rezolvăm ecuaţia de grad II obţinută.
- revenim la notaţie şi rezolvăm sistemul format din
şi

 sistemul admite soluţia banală (0;0)

 căutăm şi alte soluţii
presupunem x0

23