Transformări elementare Exemplu.

•Următoarele opera ț ii referitoare la o matrice sunt cunoscute sub numele de •Folosind transformări elementare, reduce
elementary transformations. matricea A prima dată la forma triunghiulară superioară

•Schimbul oricăror două RÂNDURI, indicat prin Rijsau prin

Ri ↔ Rj •și apoi la matricea identitate unde
⎡2 5 7⎤
A= ⎢ 1 2 3⎥
•Înmul ț irea elementelor din orice RANG cu un număr diferit de zero
număr real, indicat prinReu→kReu ⎢ ⎥
⎣⎢ 3 1 2 ⎦⎥
•Adăugarea multiplului constant al jthRUBeuthLINIE
indicat deReu→ Reu+kRj
⎡2 5 7⎤
Transformările de tip COLUMN similare sunt denotate prin
Soluț ie: ⎢ 1 2 3⎥
⎢ ⎥
• Cij, kCeu, Ceu+kCj ⎢⎣ 3 1 2 ⎥⎦

Soluț ie: ⎡1 2 3⎤ Soluț ie:

⎡1 00 ⎤
• Operarea R1 ↔ R2 A= ⎢2 7⎥ •Funcț ionare C→
⎢
5
⎥ 2 C2-2C1, ⎢
A~ 0 11 ⎥
⎢⎣ 3 1 2 ⎥⎦ C3 → C3-3C 1 ⎢ ⎥
⎢⎣ 0 0−2 ⎥⎦
⎡1 2 3 ⎤
• Operarea R2R→-2R2 , 1
⎢ ⎥ ⎡1 00 ⎤
ș i R3R3→
-3R1 A~ ⎢ 0 1 1
⎥ •Operarea C3 → C3-C2 A~ ⎢ 0 10 ⎥
⎢ ⎥
⎣⎢ 0 −5−7 ⎦⎥ ⎢⎣ 0 0−2 ⎥⎦
⎡1 2 3⎤
⎡1 0 0⎤
⎢ 1 ⎥
• Operarea R3R→
3+5R2 A~ ⎢ 0 1
⎥ A~ ⎢0 1 0⎥
•Operarea C3 → C3/ (-2)
⎢⎣ 0 0 −2 ⎥⎦ ⎢ ⎥
⎢⎣ 0 0 1 ⎥⎦
(Formă Triangulară Superioară)
(Matrice identitate)

⎡2 3 −1−1 ⎤
•Definiț ie: Două matrici A ș i B se spune că sunt •SOLUȚII ⎢1 −1−2−4 ⎥
echivalent, dacă unul poate fi ob ț inut din altul printr-o ⎢ ⎥
(1) Fie A = ⎢3 1 3 −2⎥
secvenț ă de transformări elementare ș i aceeaș i este ⎢
3 0 −7⎦
⎥
⎣6
scris simbolic ca A~B.
⎡1 −1−2−4 ⎤
•Exemplu: Folosind transformări elementare, găsiț i ⎢2 3 −1−1 ⎥
rândurile următoarelor matrice ⎢ ⎥
(3) ⎡ 1 2 1 0⎤
• Operarea R12 ⎢3 1 3 −2⎥
(1)2⎡ 3−1−1 ⎤ (2) ⎡ 1 2 3 ⎤ ⎢ ⎥
⎢1−1−2−4 ⎥ ⎢ −2 4 3 0⎥ ⎣6 3 0 −7⎦
⎢2 4 7 ⎥ ⎢ ⎥
⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎡1−1−2−4 ⎤
⎢3 1 3−2 ⎥ ⎢⎣ 1 0 2−8 ⎥⎦
⎢ ⎥
⎢
⎣ 3 6 10 ⎦⎥ •Operare R2 → R2-2R1, 0 ⎢⎢ 5 3 7 ⎥
⎥
⎣6 3 0−7 ⎦ R3 → R3-3R1, R4R→4-6R1 ⎢0 4 910 ⎥
(5) ⎡ 91 92 93 94 95 ⎤ ⎢ ⎥
(4) ⎡ 1 4 3− 2 1 ⎤ ⎢ ⎥ ⎣0 912 17 ⎦
⎢ − 2− 3− 1 9 3 ⎥ ⎢
92 93 94 95 96
⎥
⎢ ⎥ ⎡ 1 −1−2−4 ⎤
⎢ −1 6 7 1 2 9 ⎥
⎢ 93 94 95 96 97 ⎥ Operare R2→
R2-R3, ⎢ 0 1 −6−3 ⎥
⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎢ ⎥ ⎣ 94 95 96 97 98 ⎦ ⎢ 0 4 9 10 ⎥
⎣ − 3 3 2 16 1 2 ⎦ ⎢ ⎥
⎣ 0 9 12 17 ⎦

1
 ⎡ 1−1−2−4 ⎤ (2) ⎡1 2 3⎤
Operarea R3 → R3-4R2, ⎢ 0 1 −6−3 ⎥ B = 2⎢⎢ 4 7⎥
⎥
⎢ ⎥
→4-9R2
R4R ⎢ 0 0 33 22 ⎥ ⎢⎣ 3 6 10 ⎥⎦
⎢ ⎥
⎣ 0 0 66 44 ⎦
•Operarea R →R2 -2R1 , ⎡1 2 3⎤
⎡ 1−1−2−4 ⎤ 2
B ~ ⎢0 0 1⎥
•Funcționare, R4 → R4-2R3 A ~ ⎢ 0 1 −6−3 ⎥ →
R3 R3-3R1 ⎢ ⎥
⎢ ⎥ ⎢⎣ 0 0 1 ⎥⎦
⎢ 0 0 33 22 ⎥
⎢ ⎥ Deș i matricea este în formă triunghiulară superioară
⎣0 0 0 0 ⎦
•observăm că R2ș i R3sunt identice.
•Observați că matricea este în FORMA TRIUNGHIULARĂ SUPERIOARĂ
⎡1 2 3⎤
•Operare R 3 →R3-R2 B ~ ⎢0 0 1⎥
Rangul matricei = numărul de rânduri nenule ⎢ ⎥
• ρ(A) = 3 ⎢⎣ 0 0 0 ⎥⎦

•Această formă a matricei unde,

(3) Reduceț i la forma de rând -echelon
⎡ 1 2 1 0⎤
⎢
formează ș i găseș te rangul lui C pentru,C = −2 4 3 0⎥
•(i) Prima intrare (sau element) diferit de zero în fiecare non-zero ⎢ ⎥
rândul este 'UNITATE' sau poate fi făcut unitate. ⎢⎣ 1 0 2−8 ⎥⎦

(ii) Elemente în coloana de mai jos aceste 'deasupra ⎡1 2 1 0⎤

C ~0⎢ 5 0⎥
unităț ile menț ionate sunt zerouri sau numărul de →
•Operarea R2R2+2R1, 8
zerourile înaintea elementului diferit de zero cresc odată cu rândul
R3→
R3-R1 ⎢ ⎥
număr. ⎢⎣ 0 −2 1−8 ⎥⎦

•(iii) Toate rândurile nule sunt sub rândurile nenule

este cunoscut sub numele deFORMA ECHELON LINIAR
⎡1 2 1 0⎤
Operarea R23 C ~ ⎢0 −2 1−8 ⎥
⎢ ⎥
Rangul matricei = numărul de rânduri nenule ⎢⎣ 0 8 5 0 ⎥⎦
• ρ(A) = 2

⎡ 1 4 3 −2 1 ⎤
(4)
Operare R →R3+ 4Rdoi C ~ ⎡⎢ 1 2 1 0 ⎤ ⎢
C = ⎢ − 2− 3− 1 9 3
⎥
3
0 −2 1− 8 ⎥ ⎢ −1 6 7 12 9
⎥
⎢ ⎥ ⎥
⎢ ⎥
⎣⎢ 0 0 9 0 ⎦⎥ ⎣ −3 3 6 2112 ⎦
⎡ 1 0 0 0 0 ⎤
C2
C~ ⎢
⎡1 −1 1 0 ⎤ →
•Operarea C2C2-4C1,
⎢
⎢ −2 5 5 5 5
⎥
•Operare 1 1−8 ⎥
⎥
(−2) ⎢
0
⎥ C3 → C3-3C1, C 4→ C4+2C1, C ~ ⎢⎢ −110101010 ⎥
⎥
⎣⎢ 0 0 9 0 ⎦⎥ C5 → C5 - C1 ⎢ ⎥
⎢⎣ −315151515⎥ ⎦

R3 ⎡1 −1 1 0 ⎤ ⎡ 1 0 0 0 0⎤
•Operare ⎢ −2 5 0 0 0 ⎥
9 C ~ ⎢0 1 1−8 ⎥ •Operarea C 3→ C3 -C2 ,
⎢ ⎥ C ~⎢ ⎥
⎢0 0 1 0 ⎥⎦ C4 C4 -C2 , 5→
→ C C5 -C2 ⎢ − 11 0 0 0 0 ⎥
Aceasta este în formă de rând - eș alon. ⎣ ⎢ ⎥
⎣ − 31 5 0 0 0 ⎦
Rangul matricei = numărul de rânduri nenule Formă Triangulară Inferioară

Rangul matricei = numărul de coloane nenule

• ∴ ρ(A) = 3
∴ ρ(A) = 2

2
 •(5) ⎡ 9192939495 ⎤ •Operarea R2→R2-91R1, ⎡ 1 1 1 1 1 ⎤
Găseș te rangul prin reducere ⎢ 9293949596 ⎥ ⎢ 0 1 2 3 4⎥
matricea următoare: D =⎢ ⎥ R3→R3-2R1, D~ ⎢ ⎥
⎢ 9394959697 ⎥ ⎢ 0 0 0 0 0 ⎥
⎢ ⎥ R4→R4-3R1 ⎢ ⎥
⎣ 9495969798 ⎦ ⎣ 0 0 0 0 0 ⎦
⎡ 9192939495 ⎤
•Operare R2→R2-R1, ⎢ 1 1 1 1 1 ⎥
R3→R3-R1, D~ ⎢ ⎥
⎢ 2 2 2 2 2 ⎥ Aceasta este în formă de rând-escadă.
R4→R4-R1 ⎢ ⎥
⎣ 3 3 3 3 3 ⎦
Rangul matricei = numărul de rânduri nenule
⎡ 1 1 1 1 1 ⎤
⎢ 9192939495 ⎥ • ρ(A) = 2
•Operarea R12 D~ ⎢ ⎥
⎢ 2 2 2 2 2 ⎥
⎢ ⎥
⎣ 3 3 3 3 3 ⎦

⎡ 1 2 1 0⎤
•(3) Reduceț i la formă de rând
⎢ •Operare R →R3+ 4R2 C ~ ⎡⎢ 1 2 1 0 ⎤
3 0⎥ 1− 8 ⎥
3
formulă ș i găsiț i rangul lui C pentru, C = −2 4 0
⎢
−2
⎥
⎢ ⎥
⎢⎣ 1 0 2−8 ⎥⎦ ⎢⎣ 0 0 9 0 ⎥⎦

C2 ⎡1 −1 1 0 ⎤
•Operare C~ ⎢
⎡1 2 1 0⎤ (−2) 0 1 1−8 ⎥
⎢ ⎥
•Operating R2→
R2+2R1, C ~0⎢ 8 5 0⎥ ⎢⎣ 0 0 9 0 ⎥⎦
R3→
R3-R1 ⎢ ⎥
⎢⎣ 0 −2 1−8 ⎥⎦ R3 ⎡1 −1 1 0 ⎤
•Funcț ionare
9 C ~ ⎢⎢ 0 1 1−8 ⎥
⎥
⎡1 2 1 0⎤ Acesta este în forma de rând- echelon.⎣⎢ 0 0 1 0 ⎦⎥

•Operarea R23 C ~ ⎢0 −2 1−8 ⎥

⎢ ⎥ Rangul matricei = numărul de rânduri nenule
⎢⎣ 0 8 5 0 ⎥⎦
• ∴ ρ(A) = 3

(4)
⎡ 1 4 3 −2 1 ⎤
•(5) ⎡ 9192939495 ⎤
⎢ ⎥ Găseș te rangul ⎢ 9293949596 ⎥
C = ⎢ − 2− 3− 1 9 3 ⎥
⎢ −1 6 7 12 9 ⎥ matricea următoare : D =⎢ ⎥
⎢ ⎥ ⎢ 9394959697 ⎥
⎣ −3 3 6 2112 ⎦ ⎢ ⎥
⎡ 1 0 0 0 0⎥ ⎤ ⎣ 9495969798 ⎦
•Operare C2C2-4C→
1,
⎢
⎢ −25 5 5 5 ⎥ ⎡ 9192939495 ⎤
C3 → C3-3C1, C 4→ C4+2C1, C ~⎢ −110101010 ⎥
⎢
⎥ •Operare R2→R2-R1, ⎢ 1 1 1 1 1 ⎥
D~ ⎢ ⎥
⎢ ⎥
C5 → C5 - C1 ⎢⎣ −315151515⎥ ⎦ R3→R3-R1, ⎢ 2 2 2 2 2 ⎥
⎡ 1 00 0 0⎤ R4→R4-R1 ⎢ ⎥
Operarea C 3→ C3 -C2 ,
⎢ −2 5 0 0 0⎥ ⎣ 3 3 3 3 3 ⎦
C ~⎢ ⎥
C4 C4 -C2 , 5→
→ C C5 -C2 ⎢ − 11 0 0 0 0 ⎥ ⎡ 1 1 1 1 1 ⎤
⎢ ⎥ ⎢ 9192939495 ⎥
⎣ − 31 5 0 0 0 ⎦
Forma triunghiulară inferioară •Operare R12 D~ ⎢ ⎥
⎢ 2 2 2 2 2 ⎥
Rangul matricei = numărul de coloane nenule ⎢ ⎥
⎣ 3 3 3 3 3 ⎦
∴ ρ(A) = 2

3
•Operarea R2→R2-91R1, ⎡ 1 1 1 1 1 ⎤ CONSISTENȚA SISTEMULUI DE
⎢ 0 1 2 3 4⎥
R3→R3-2R1, D~ ⎢ ⎥ ECUATII LINIARE SIMULTANE
⎢ 0 0 0 0 0 ⎥
R4→R4-3R1 ⎢ ⎥ Luaț i în considerare următorul set de ecuaț ii liniare.
⎣ 0 0 0 0 0 ⎦
a11x1+ a12x 2+ a13x 3+ . . . + a1nxn= b1
a 21x1+ a 22x 2+ a 23x 3+ . . . + a 2nxn= b 2
Aceasta este în forma de rând-eș alon.
.... .... .... .... ....
Rangul matricei = numărul de rânduri nenule
.... .... .... .... ....
• ρ(A) = 2
.... .... .... .... ....
am1x1+ am 2x 2+ am 3x 3+ . . . + amnxn= bm

Din cunoș tinț ele despre înmulț irea matricilor, unde ⎡ a11a12a13 .... .... 1na ⎤
aceasta poate fi scrisă sub formă de matrice ⎢ ⎥
⎢ a 21a 22a 23.... .... 2na ⎥
⎡ a11o12a13 .... .... a ⎤ ⎡ x1 ⎤ ⎡ ⎤b1 ⎢ .... .... .... .... .... .... ⎥
1n
A= ⎢ ⎥ ,
⎢ ⎥ ⎢ ⎥⎢ ⎥ ⎢ .... .... .... ....⎥ .... ....
⎢ a 21a 22a 23.... .... 2na ⎥ ⎢ x 2b⎥ 2⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎢ .... .... .... .... .... ⎥ ⎢ x b⎥ ⎢ ⎥ ⎢ .... .... .... .... .... ....⎥
.... ⎢ an1an 2an 3.... .... nna ⎥
⎢ ⎥ ⎢ 3 ⎥ 3⎢= ⎥ ⎣ ⎦
⎢ .... .... .... .... ⎥ .... .... ⎢ ... ⎥ ⎢ ⎥... ⎡ x1 ⎤ ⎡ b1 ⎤
⎢ ⎥ ⎢ ... ⎥ ⎢ ⎥... ⎢x ⎥ ⎢b ⎥
⎢ .... .... .... .... .... ....
⎥ ⎢ ⎥⎢ ⎥ ⎢ 2⎥
⎢x ⎥
⎢ 2⎥
⎢ b2 ⎥
⎢ am1am 2am 3.... .... mn a ⎥ x⎢⎣ n ⎥⎦ ⎢ ⎣ ⎥bm⎦ X= ⎢ 3 ⎥ , si D= ⎢ ⎥
⎣ ⎦ ⎢ ... ⎥ ⎢ ... ⎥
⎢ ... ⎥ ⎢ ... ⎥
A X= D
de exemplu, ⎢ ⎥
⎣⎢ xn ⎥⎦
⎢ ⎥
⎣⎢ b n ⎦⎥

și
•Aici A este numit matrice de coeficienți, X este C= A[ | D ]
numită variabilă vector ș i D este numită
Vector coloană din partea dreaptă.
⎡ a11 a12 . . . o 1n b1 ⎤
•D = 0 adică b1, b2,…, bm= 0 atunci ⎢ a ⎥
ecuaț ia matricei devine A X = 0, ⎢ 21 a 22 . . . a 2n b2 ⎥
care se numeș te un sistem de = ⎢ ....................... ⎥
Ecuaț ii liniare HOMOGENEE. ⎢ ⎥
⎢ ....................... ⎥
•Dacă D≠ atunci sistemul A X = D este ⎢ a m1 a m2 . . . a m n bm ⎥
a numi un sistem de ⎣ ⎦
Ecuaț ii liniare NON-HOMOGENE.
se numeș te MATRICEA AUGMENTATĂ.

4
 •Pentru a rezolva un sistem neomogen ¾ Dacăρ[A | D]≠ ρ(A) sistemul nu va avea NIMIC
al ecuaț iilor liniare: soluț ia adică sistemul va fi
•Mai întâi, calculăm rangul lui INCONSISTENT.
Matricea Augmentată D. •După verificarea celor trei condiții de mai sus, dacă
¾ Dacăρ[A | D] = ρ(A) = n (numărul de sistemul este coerent
variabilele) sistemul va fi consistent
ș i va avea o soluț ie UNICĂ. •atunci soluția sa este calculată prin, din nou
conversia triunghiulară superioară /
¾ Dacăρ[A | D] = ρ(A)<n (numărul de Forma Echelon a Matricei Augmentate D
variabilele) sistemul va fi coerent (din care rang a fost găsit) în linear
dar va avea un număr infinit de ecuaț ii ș i rezolvarea acestora.
soluț ii

Exemplul 1 Testează coerenț a ș i rezolvă Aici ⎡ 1− 2 3 ⎤ ⎡ x⎤ ⎡ 8⎤

A = ⎢ 2− 3 0 ⎥ X = ⎢ y⎥ D = ⎢ − 5⎥
⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥
x-2y+3z= 8
⎣⎢ 1 1 1⎥⎦ ⎢⎣ 9 ⎥⎦
2x-3y -5 ( *)
⎢⎣ z⎥⎦
x+y+z=9 Atunci (*) în formă de matrice este AX = D
Soluț ie:
Pentru a testa consistenț a, calculăm... ⎡ 1− 2 3 8 ⎤
Matricea augmentată a sistemului (*) ⎢ 2− 3 0− 5 ⎥
Consideraț i [A/D]=
⎢ ⎥
Ș i apoi găsim ⎢⎣ 1 1 1 9 ⎥⎦
i) rangul matricei [A/D]
ii) rangul matricei A (matrice augmentată)

Utilizarea R2R→ 2-2R1, R3R3-R1

→
(*) ș i (**) sunt sisteme echivalente
⎡ 1 −2 3 8 ⎤
[A/D] ~ ⎢ 0 1−6−21 ⎥
⎢ ⎥
⎣⎢ 0 3−2 1 ⎦⎥ x - 2y + 3z = 8 --------(i)
→R ⎡ 1 −2 3 8 ⎤ (**) ⇒ y - 6z = -21 --------(ii)
Operare R3 3-3R2
⎢ ⎥ 16z = 64 --------(iii)
[A/D] ~ ⎢ 0 1−6−21 ⎥ (**)
⎢⎣ 0 0 16 64 ⎥⎦ (iii) z=4
z = 4 în (ii) y=3
⇒ ( ρ(A)=3)=(ρ(A/D)=3)
y = 3 ș i z = 4 în (i) x=2

Answer x = 2, y = 3 and z = 4

5
Exemplu 2 ⎡2 1 2 1 ⎤
Testaț i coerenț a ș i rezolvaț i. ⎢ ⎥ Augmentat
Consideră [A/D]= 1 2−1 2
2x+y+2z=1 ⎢ ⎥ matrice)
x+2y-z=2(*) ⎢⎣ 5 4 3 4 ⎥⎦
5x + 4y + 3z = 4 Operarea R12 ⎡ 1 2− 1 2 ⎤
Pentru a testa consistenț a, calculăm matricea augmentată a ⎢ 1 ⎥
sistem (*) Ș i apoi găsim [A/D] ~ ⎢ 2 1 2 ⎥
i) rangul matricei [A/D] ⎢⎣ 5 4 3 4 ⎥⎦
ii) rangul matricei A
Aici Func ț ionarea R2→ R - 2R , R → R3- 5R1
⎡2 1 2 ⎤ ⎡ x⎤ ⎡ 1⎤ 2 1 3
⎢ ⎥ ⎢ y⎥ ⎢ ⎥ ⎡ 1 2−1 2 ⎤
A = ⎢ 1 2−1 ⎥ X = ⎢ ⎥
D = ⎢ 2⎥
⎢⎣ 5 4 3 ⎥⎦ ⎢⎣ 4⎥⎦
⎢
[A/D] ~0−3 4−3 ⎥
⎢⎣ z⎥⎦ ⎢ ⎥
Atunci (*) în formă de matrice este AX = D ⎢⎣ 0 −6 8−6 ⎥⎦

Folosind R3 →R
3-2R2 x + 2y - z = 2 --------(i)
(**)
⎡ 1 2−1 2 ⎤ -3y + 4z = -3 --------(ii)
⎢ ⎥
[A/D] ~ ⎢ 0−3 4−3 ⎥ (**) Săz = kfii parametrii
⎢⎣ 0 0 0 0 ⎥⎦
y = 1+34 k x=- 5
k
( ρ(A) = 2) = (ρ(A/D) = 2) 3

Sistemul de ecuaț ii (*) este consistent Răspuns: x = - 5

k y = 1 +34 k z=k
3
( ρ(A) = 2) = (ρ(A/D) = 2)< [Link] unknowns=3
Pentruk = 3 x = -5 y = 5 z = 3
Există soluț ii infinite pentru (*) este o soluț ie particulară.
(*) ș i (**) sunt sisteme echivalente

Exemplu 5. Pentru ce valori deλ ș i µ Funcț ionare, R3-R2,R1-R2

sistemul următor ⎡1 1 1 6 ⎤
x+y+z=6 [A/D] ~ ⎢ ⎥
0 1 2 4
⎢ ⎥
x + 2y + 3z = 10 ⎢ 0 1λ−1µ−6 ⎥
x + 2y + λz = µ ⎢ ⎥
⎣ ⎦
Operarea R3-R2,
va avea ⎡1 1 1 6 ⎤
⎢ 4 ⎥
i) Soluț ie unică [A/D] ~ ⎢ 0 1 2
⎥
ii) Soluț ii infinite ⎢ 0 0 λ −3µ −10 ⎥
⎡1 1 1 6 ⎤ ⎢ ⎥
iii)Nicio soluț ie ⎢ 1 2 3 10 ⎥ ⎣ ⎦
[A/D] ~ ⎢ 1 2 λ µ ⎥ ⎡ 1 1 1 6 ⎤
⎢ ⎥
⎢ ⎥ [A/D] ~ ⎢0 1 2 4 ⎥
⎢ ⎥
⎣ ⎦ ⎢ 0 1λ−1µ−6 ⎥
⎢ ⎥
⎣ ⎦

6
 Sistemul de ecuaț ii va avea i) Solu ț ie infinită dacă (ρ(A)= 2) = (ρ(A/D= 2)

i) Solu ț ie unică dacă (ρ(A)= 3) = (ρ(A/D= 3) < Nr. necunoscute=3

= Numărul de necunoscute=3 deciλ = 3 ș iµ = 10

λ − 3≠ 0
prin urmare ii) Solu ț ie infinită dacă (ρ(A) 2) ≠ (ρ(A/D= 3)

Exemplu 3. Testează consistenț a ș i rezolvă R2- 3R1, R3 → R37R1

Func ț ionarea R2→
x-4y+7z=14
3x + 8y - 2z = 13 ⎡ 1− 4 7 14 ⎤
(*)
[A/D] ~0⎢ 2 0− 2 3− 2 9 ⎥
7x-8y+26z=5 ⎢ ⎥
Pentru a verifica consistenț a, calculăm ⎢⎣ 0 2 0− 2 3− 9 3 ⎥⎦
Matricea augmentată a sistemului (*) OperareR3 → R -R
3 2
Ș i apoi găsim ⎡ 1− 4 7 14 ⎤
i) rangul matricei [A/D] ⎢ 0 2 0− 2 3− 2 9 ⎥
[A/D] ~ ⎢ ⎥
ii) rangul matricei A
⎢⎣ 0 0 0 − 6 4 ⎥⎦
⎡ 1− 4 7 1 4 ⎤
⎢ 3 8− 2 1 3 ⎥ ( ρ(A)= 2) ≠ (ρ(A/D)= 3)
Consideraț i [A/D]=
⎢ ⎥ Nu există nicio soluț ie a sistemului de ecuaț ii simultane
⎢⎣ 7− 8 2 6 5 ⎥⎦
ecuaț ii liniare(*)

Sistem de ecuaț ii liniare omogene care poate fi scris ca

Ecuaț ii ⎡ a11a12. . . a 1n ⎤ ⎡ xunu⎤ ⎡ 0⎤
⎢ ⎥ ⎢x ⎥ ⎢ 0⎥
a11x1+ a12x 2+ . . . + a1nxn= 0 ⎢ a 21a 22. . . a 2n ⎥ ⎢ 2⎥ ⎢ ⎥
a 21x1+ a 22x 2+ . . . + a 2nxn= 0 ⎢ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .⎥ ⎢.⎥= ⎢.⎥
⎢ ⎥ ⎢ .⎥ ⎢ .⎥
........................... ⎢ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎢ a o ...a ⎥ ⎢⎣ xn ⎥⎦ ⎢⎣ 0⎥⎦
............................ ⎣ m1 m2 mn ⎦
am1x1+ am2x 2+ . . . + amnxn= 0

7
 sau AX= O 1. Dacă
Pentru un astfel de sistem, ρ[A]este întotdeauna ρ[A]= n (numărul de variabile)
egal cuρ[A/D] . de exempluA≠ 0atunci sistemul (1) va

Prin urmare, un sistem de ecuaț ii liniare omogene aveț i doar Zero, Trivial sau Unic
ecuaț iile sunt întotdeauna consistente. Soluț ie.
Există următoarele cazuri: 2. Dacă
ρ[A]< n (numărul de variabile)
de exempluA= 0atunci sistemul (1) va
să aibă Non-Zero sau Non-Trivial sau
Număr infinit de soluț ii.

Exemplu-1 Rezolva ț i sistemul de de [Link]= O , unde coeficientul

ecuaț ii matrice
x+ 3 y− 2z= 0
⎡ 1 3−2 ⎤
2x− y+ 4z= 0 ⎢
A= 2−1 4 ⎥
x− 11 ani+ 14z= 0 ⎢ ⎥
Solu ț ie: Sistemul de ecua ț ii dat ⎢1−11
⎣ 14⎥ ⎦
poate fi scris ca
⎡ 1 3−2 x⎤ ⎡ ⎤ ⎡ ⎤0 AplicareaR 2→ R 2− 2R 1 ,
⎢ 2−1 4 y= ⎥ ⎢ 0⎥ ⎢ ⎥
⎢ ⎥⎢ ⎥ ⎢ ⎥ R 3→ R 3− R 1
⎢1−11
⎣ 14⎥ ⎢z ⎥
⎦ ⎣ ⎢0⎥
⎦ ⎣ ⎦

⎡ 1 3−2 ⎤ care este în forma Echelon ș i, prin urmare,

⎢
A≈ 0−7 8 ⎥ ρ[A]= 2< 3 (numărul de variabile).
⎢ ⎥ Prin urmare, sistemul dat nu are
⎢0−14
⎣ 16⎥ ⎦ soluț ii triviale.
AplicândR 3→ R 3− 2R 2 Conversia ultimei forme deAîn ecuaț ii
noi obț inem
⎡ 1 3−2 ⎤ x+ 3ani− 2z= 0
⎢
A≈ 0−7 8 ⎥
⎢ ⎥ −7ani+ 8z= 0
⎢0
⎣ 0 0⎥ ⎦

8
Asumându-nez= k , where k este arbitrar Exemplu-2 Rezolvă sistemul de
constantă ș i aplicând substituț ia inversă, ecuaț ii
găsim x+ 2 y+ 3z= 0
8k −10k 3x+ 4 ani+ 4z= 0
căy= ș ix= .
7 7 7x+ 10 ani+ 12z= 0
−10k 8k
Astfelx= , y= ș iz= k sunt
7 7 Solu ț ie: Sistemul dat de ecua ț ii
soluț iile sistemului dat. poate fi scris ca

AplicareR 2→ R 2− 3R1 ,
⎡ 1 2 3 x⎤ ⎡ ⎤ ⎡ ⎤ 0
⎢ 3 4 4 ani ⎥ ⎢=⎥ 0 ⎢ ⎥ R 3→ R 3− 7R 1
⎢ ⎥⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎡1 2 3 ⎤
⎢7 ⎢ ⎥
⎣ 10 12⎥ ⎦⎢z⎣ ⎦⎥ ⎣⎢0⎥
⎦ A≈ 0−2−5
⎢ ⎥
de exempluAX= O , unde coeficientul ⎢0−4 9⎥
⎣ ⎦
matrice
AplicândR 3→ R 3− 2R 2
⎡1 2 3 ⎤
⎡1 2 3 ⎤
A= 3⎢ 4 4 ⎥
⎢ ⎥
⎢ ⎥ A≈ 0−2−5
⎢7
⎣ 10 12⎥⎦ ⎢ ⎥
⎢0
⎣ 0 1⎥ ⎦

care este în forma Echelon ș i, prin urmare, Exemplu-3 Pentru ce valori de λ ș i

ρ[A]= 3= (numărul de variabile). µ , următoarea non-homogenă
Prin urmare, sistemul dat are soluț ii banale sau sistem
zero sau soluț ie unică. x+y+z=6
x + 2y + 3z = 10
Astfelx= 0 , y= 0ș iz= 0este singurul
x + 2y +λz = µ
soluț ia sistemului dat.
va avea
(i) Solu ț ie unică
(ii) Nicio solu ț ie
(iii) Număr infinit de solu ț ii.

9
 ⎡ 1 1 1 6⎤
Solu ț ie: Sistemul dat de ecua ț ii [A/D]= 1⎢ 2 3 10 ⎥
poate fi scris ca ⎢ ⎥
⎢⎣ 1 2λ µ ⎥⎦
⎡ 1 1 1⎤ ⎡ x⎤ ⎡ 6⎤
⎢ 1 2 3⎥ ⎢ y=
⎥ 10 ⎢ ⎥ AplicareR 2→ R 2− R 1 ,
⎢ ⎥⎢ ⎥ ⎢ ⎥ R 3→ R 3− R 1
⎢1
⎣ 2λ⎥ ⎢z⎦⎥⎣ ⎦ ⎢ µ⎣ ⎥ ⎦
de exempluAX= D , unde augmentat
⎡1 1 1 6 ⎤
⎢
[A/D]= 0 1 2 ⎥
matrice ⎢ 4 ⎥
⎢⎣ 0 1λ − 1µ − 6 ⎥⎦

AplicareaR 3→ R 3− R 2 λ − 3≠ 0⇒ λ ≠ 3 .
⎡1 1 1 6 ⎤ (ii) Pentru Fără solu ț ie, avem nevoie de
⎢
[A/D]= 0 1 2 ⎥ ρ [A/D]≠ ρ (A) , care este
⎢ 4 ⎥ posibil numai în condiț iile în care.
⎢⎣ 0 0λ − 3µ − 10 ⎥⎦ λ − 3= 0 ș iµ − 10≠ 0
care este în formă Echelon. Sauλ = 3 ș iµ ≠ 10
(i) Pentru soluț ia unică, avem nevoie de (iii) Pentru un număr infinit de solu ț ii, avem
a necesita
ρ [A/D]= ρ (A)= 3 (numărul de vari) ρ [A/D]= ρ (A)< 3 (numărul de variabile)
, ceea ce este posibil dacă ș i numai dacă: care este posibil doar dacă:
λ − 3= 0 ș iµ − 10= 0

Exemplu-3 Pentru ce valori de λ ș i

µ , următoarea non-homogenă
sistem
2x + 3y + 5z = 9
7x + 3y - 2z = 8
2x + 3y +λz =µ
va avea
(i) Soluț ie unică
(ii) Nicio soluț ie
(iii) Număr infinit de solu ț ii.

10