BlaisePascalpionieralinformatici,omdeştinţă,cercetător,fizician,matematician,

autordecărț i,nventator,astronom.1623-1662

În1654,împreunăcu
În1647ademonsrtactă matematicianfrancez Inventezlegeade
existavidul. PieredeFermat, Pascalcarespunecă
FormaluiPascal presiuneacarese
În1648ademonsrtactă teoriematematică aplicaînvreunpunct
presiunea delaprobabilitate deunlichidse
atmosferică transmitecuegal
disminuapemăsură valoarepentrutoț i
carecrește punctedelichid
înălț ime

În1642Pascalainventat
Afosptrm
i unîl
În1640aredactateseulsău primacalculatoare
stabilbazapentruceeace
despreconicecare pentrua-ș iajutatatăl
cearficalculatoarele
conț ineaceeaceastăzise cunumerele,la
şicalculatoareactuale
cunoscuctaetoremaa mașinasenumea
hexagonuulP iascal pascalina
 BalsiePascals-anăscutnîCelrmontFerandnî1623E
. ducatdeatătlsăuc,areocupaun
unposptubcilm
i poratna,tarăatcturânddovezaielgenuiulsiăunî,specainîlceeaceprviește
matematicăș, ila16aniacompusunEseudespreconiceA . inventato„mașină
aritmetică»,larealizareacăreiaalucratmulț iani.S-adedicatș ialtorlucrări
deexperimentare,fructulcăruiasuntTratatulechilbruluilichidelorș i
Experienț enoidesprevid(1647)A . frecventatrelaț ilecumatematicieniș i
literatilustraț i,laîntâlnirilecăroramergeaasiduu;suntcelebreceledouă
conversaț ipecarele-aavutcuDescartesîn1647Î.nanulurmător,ealizeazăun
experimentînPuy-de-Dômecucareverificăipotezaș tinț ificăaluiToriceli
desprevid.Întretimp,sepuseseînlegăturăcuianseni,prinintermediulsău
tatăș isorasa,decaresesimteatrasprindoctrinaei.În1652,sorasaJacqueline
intraînabaț iajansenistădelaPort-Royal.ÎncurajatdeJacqueline,cucare
întreț inefrecventeconversaț ia,sistălaunsermonpe22noiembrie1654ș lia,
Înziuaurmătoare,seproduceunevenimentextraordinarînviaț asa:timpdedouăore
arămascailuminatdeunfocsupranatural,conformrelatăriautobiografice
dealMemoreid,iu-etș simetprezenț auliDumnezeuE . moț oinadteacestfaps,terertagecâetva
săpătmânaliPor-tRoyașl piuț nimaâtirzuinîcepecompunereaunem i araipoolgi
aclreștnisimuulc,iarenuareușistăsefniazilezea,cărorfagmenetaudantaștereoperesiaelceelmai
celebriș iunadintrecelemaibuneopereliterareînlimbafranceză:Gândurile.În
1653aizbucnitconflictuljansenistodatăcucondamnareadecătreInocenț iuXacelorcinci
tezăaluA
i ugustinusc,artescrisădeJanseniod,ecedatcucincisprezeceaniînainteL
. aaceasta
condenareacontinuăpolemicaîncareseaflăArnauldu,nuldintredirectoridelaPort-Royal,
laSorbona,carel-aameninț atcuexpulzareadincorporaț iadidactică.
ArnauldapeleazălaPascal,carescrieProvinciale,unsetde18scrisori-dinianuariede
1656înmartie1657-pecareopublicăsubpseudonimș ilacarecusiguranț ăacolaborat
deasemenea,printrealtele,chiarArnauld.Înelecritcăcuamărăciuneînvăț ământul
moralăajezuț ilor,pecareoconsideraridicolăș iextremdecazuistică,ș idisputelede
ș coalaîntremoliniș tiș ithomiș tilaSorbona.Înultimeledouăscrisoriapărăpe
jansenismulacuzaț ieideerezie.În1657aufostcondamnatedeBiserică,deș i
Pascalacontinuatdupăpolemicăcuoaltăseriedescrieridereplică.Înultimele
anidinviaț asaapublicata,lăturidelucrărifziceprecumunTratatdegeometrieș ioScrisoare
aHuyghens despre dimensiunea liniilor curbe, Scrierile despre har, care se
aufostpublicatepostum,pelângăaltelucrăriș iscrisoridintrecareseremarcă
laRugăciunepentruacereluiDumnezeufolosireabunăabolior,[Link]ă,după
oboalăprelungită,în1662;ultimeleluicuvintesunt:"sănumăpărăseascăDumnezeu"
niciodată
 Pascal afirmă că omul este
un ș ir de „contradicț ii”
schimbările de presiune ce este un fiind măreț ș i
miserabil în acelaș i timp. Măreț ia
exercitaț i, într-un lichid se
del hombre provine de
transmit tuturor
a cunoaș te mizeria sa. Esenț a
puncte de el cu aceeaș i
intensitate” del hombre, para Pascal, es su
gândire ș i este ceea ce o
face mare ș i unic.

Funcț ionarea acestei prese se bazează pe principiul de

Pascal, care serveș te pentru a multiplica forț ele. Constă în
două tuburi de diametre diferite care conț in un fluid.
Uniț i ș i dotaț i cu pistonii lor respectivi. La aplicarea
o forț ă asupra pistonului mai mic. Presiunea exercitată
corespunzător se transmite prin tot fluidul ș i provoacă
forț a corespunzătoare în pistonul cel mai mare.
Obț inându-se:

Inima are
motivele pentru care
motiv nu nu cred în
înț elege” revoluț ii care
schimbă ordinea
de lucruri ș i nu
schimbă-l
inima de
bărbat
Ș i dacă nu acț ionezi ca
te gândeș ti, vei termina
gândindu-te cum acț ionezi”