Voltar

([Link]

Escala GRBASI

Fonoaudiologia(/continut/articole/fonoaudiologie/37)

Scala japoneză GRBAS, divulgată pe larg de Hirano (1981), este utilizată internaț ional
pentru a fi o metodă simplă de evaluare a gradului global de disfonie (G). În evaluarea perceptivă-
auditiva, evaluatorul va identifica patru aspecte independente: rugozitate (R – din engleză
rugozitate), soprositate (B – sopros), astenie (A – astenie) ș i tensiune (S – tensiune), considerate
cele mai importante în definirea unei voci disfonične; fiind doar factorii astenie ș i tensiune
excludentele instituț iilor ș i.

Caracteristica rugoasă, „R”, include conceptele de răguș eală, crepitare, bitonalitate ș i de asemenea
aspereza.

Evaluatorul trebuie să stabilească o scară de patru puncte, contribuind la identificarea gradului fiecărei
desvio de fiecare dintre factori (0 - normal sau absent, 1 - discret, 2 - moderat ș i 3 - sever). Ulterior, au adăugat instabilitatea, "I", care
reprezintă evaluarea calităț ii vocale. A început să fie denumită GRBASI.

De exemplu, dacă scala este marcată: G2R1S2A0S1I0 - (grad global moderat, rugozitate discretă, soprositate moderată, astenie absentă ș i
tensiune discretă, instabilitate absentă).

O evaluátor va trebui să analizeze calitatea vocală în vorbirea spontană (FÉ) ș i în emisia susț inută (ES) sau în ambele (A), precum ș i toate celelalte.
elementele evaluării.

Caracteristici ale Emisiei

Atac Vocal

Modul în care se iniț iază sunetul ș i este legat de configuraț ia glotică în timpul emisiunii este denumit atac vocal.

Atacul vocal poate fi împărț it în:

a) atac vocal izocronic – caracterizat prin a fi blând, echilibrat sau normal, a cărui fază expiatorie a respiraț iei coincide cu începutul
vibraț ia mucoasei plicilor vocale.

b) atac vocal brusc: caracterizat printr-o închidere rapidă ș i completă a corzilor vocale înainte de începutul fonaț iei. Acest tipar de atac
în general este însoț it de tensiune musculară ș i cu presiune subglotică mare, căutând să depăș ească rezistenț a corzilor vocale ș i să înceapă
fonatie.

c) atac vocal soproso sau aspirat: în acest atac vocal, închiderea glotică este insuficientă. Poate apărea în cazurile de hipotonie a muș chilor
da laringe, paralizia corzilor vocale, fante hipercinetice fusiforme, în care rigiditatea mucoasei împiedică apariț ia atacului vocal
isocronic. Atacul vocal sopros poate fi hipertonic sau hipotonic.
Zgomot

Asociem Loudness cu senzaț ia psihofizică asociată cu intensitatea vocală. Putem judeca un sunet fiind acesta puternic sau slab,
considerându-se proiecț ia în mediul în cauză. Psihologic este un parametru care permite numeroase interpretări, exprimând
basicamente cum ne ocupăm de noț iunea de limită proprie ș i a celuilalt.

În timpul evaluării, trebuie să se observe dacă volumul este inadecvat pentru mediu, indicând adecvat, puternic ș i slab. Dacă evaluarea este efectuată în
locaț ia (nu local, ca în ș coli, studiouri de înregistrare, printre altele) trebuie de asemenea evaluată în funcț ie de acest context.

Propunere

Pitch (este senzaț ia psicofizică a frecvenț ei) este senzaț ia pe care o are urechea noastră în raport cu frecvenț a. Acest parametru depinde
fundamentalmente de la frecvenț a fundamentală, dar suferă ș i interferenț e de la intensitate ș i de la rezonanț ă.

Un fonoaudiólog trebuie să clasifice tonul ca: adecvat, grav, acut ș i variaț iile agravat (mai grav decât tonul obişnuit, dar în cadrul unui)
standard adecvat) ș i accentuat (mai acut decât tonul obiș nuit, dar în cadrul unui standard adecvat). Amintind că vârsta, genul (sexul) ș i
personalitatea vorbitorului trebuie, de asemenea, să fie luată în considerare.

Subliniind importanț a de a evalua pitch-ul ș i volumul în vorbirea spontană (FE), în emiterea susț inută (ES) sau în ambele (A).

Stabilitate

Stabilitatea calităț ii emisiunii este controlată de Sistemul Nervos Central. Evaluatorul trebuie să observe în emisia vocală a subiectului dacă
menț ine calitatea, atât în susț inerea emisiunii, cât ș i în vorbirea înlănț uită. Această informaț ie permite a deduce relaț ia dintre forț ele mioelastice
da laringe e aerodinâmica a corrente pulmonară.

Trebuie să ne concentrăm asupra stabilităț ii, asupra fluctuaț iilor de frecvenț ă ș i asupra fluctuaț iilor de intensitate, asupra rupturilor de sonoritate, asupra scăderii în înălț ime.
e în intensitatea începutului emisiunii.

De asemenea, trebuie evaluată în contextul emisiunii susț inute, al vorbirii spontane ș i în ambele.

Modulaț ie

Modularea este capacitatea individului de a realiza variaț ii de tonalitate ș i de volum în vorbire.

În timpul evaluării vocale, logopedul poate întâlni următoarele caracteristici:

a) Extensie vocală adecvată

b) Extensie vocal restrânsă: apare la subiecț i cu o vorbire monotonă care îș i controlează sentimentele ș i au o rigiditate a caracterului.

c) Extensia vocal excesivă: este extremă ș i repetitivă:

d) Extensie vocal restrânsă pentru agut: subiectul arată dificultăț i în a realiza modularea sunetului agut.

e) Extensie vocal restrânsă pentru grav: prezintă dificultăț i în a realiza modularea sunetului grav.

Ressonanț ă
Resonanț a este modificarea sunetului pe parcursul tractului vocal, putând atenua sau amplifica sunetul. În timpul evaluării fonoaudiologice, trebuie-
se observă cum rezonanț a sunetului se distribuie în aceste cavităț i: laringe, aringe, cavitate orală ș i nazală ș i sinusuri paranazale. Putem
clasifică-la în două foci: vertical ș i orizontal.

O foco horizontal poate fi clasificat în:

a) Equilibrado: observado o uso equilibrado de todas as estruturas citadas acima do trato vocal.

b) Posterior: energia este concentrată mai mult în regiunea posterioară (în sens antero-posterior).

c) Anterior: energia este mai concentrată în regiunile apropiate de buze ș i limbă (în sens antero-posterior).
Această clasificare este cea mai utilizată în mediul clinic. Focalizarea verticală poate fi clasificată în:

a) Echilibrat: Energia sonora este distribuită în mod egal în aparatului fonator.

b) Baixa sau laringofaringică: Utilizarea excesivă a laringelui conferă vorbitorului o emisie tensă ș i impresia că vocea este prinsă în „gât”, cu
scarcity de proiecț ie vocală ș i exces de concentrare pe faringe (garantat în voce caracteristica metalică), din cauza reflexiei sunetului pe pereț ii săi
rigide. Putând găsi tensiunea laringelui ș i a faringelui, concomitent.

c) Alto sau hipernazal: apare o scurgere excesivă de aer pe nas, provocată de vreo alterare organică ș i/sau fiziologică, cum ar fi: fisura palatină,
insuficienț ă sau incompetenta velofaringe.

Resonanta trebuie de asemenea evaluată în vorbirea spontană ș i în emisia susț inută, în scopul de a adapta exerciț iile vocale pentru dificultăț i.
specii.

Inteligibilitatea vorbirii

Inteligenț a vorbirii implică factori precum articularea, rezonanț a, viteza de vorbire, fluenț a ș i intonaț ia.

Aspectele inteligibilităț ii vorbirii trebuie analizate în timpul conversaț iei spontane ș i clasificate ca: adecvată, puț in
prejudiciată, moderat prejudiciată, foarte prejudiciată sau ininteligibilă.

• Inteligenț a vorbirii adecvate: ascultătorul nu întâmpină dificultăț i în a înț elege mesajul interlocutorului;

• Inteligenț a vorbirii puț in afectată: ascultătorul simte dificultăț i de înț elegere în unele pasaje ale discursului;

• Inteligibilitatea vorbirii moderat afectată: vorbirea are doar câteva momente de înț elegere, majoritatea discursului se află
prejudiciată

• Inteligibilitatea vorbirii foarte afectată sau ininteligibilă: nu se poate înț elege vorbirea emitentului.

a) Flexibilitate articulatorie: este procesul de ajustări motorii ale organelor fonoarticulatorii în producerea ș i formarea sunetelor. O articulare
Flexibilitatea cu sunete bine definite indică controlul dinamicii fono-articulatorii. Anumite modificări articulatorii pot necesita o
ajustare musculară care implică modificarea dinamicii în laringe, îngreunând o emisune echilibrată.

Clasificarea se bazează pe observarea amplitudinii ș i direcț iei de miș care a organelor fonoarticulatorii. Se clasifică flexibilitatea
articulatorie ca fiind adecvată sau inadecvată.

Dacă este inadecvat, este important să se facă o subîmpărț ire:

• Fechada: contact redus al articulatorilor (subiectul vorbeș te cu o mobilitate scăzută a organelor fon articolatoare),

• Travada: cu restricț ie de deschidere a gurii ș i miș care verticală scăzută a mandibulei;

• Exagerată: miș cări ale articulatoarelor cu amplitudine ș i direcț ie exagerate;

• În zâmbet: menț inând un standard de buze întinse, vorbind mereu cu un zâmbet pe buze.

b) Sistemul Fonologic: Subiectul poate prezenta modificări în sistemul fonologic, identificând schimbările, distorsiunile sau omisiunile
foneme. Dacă este modificat, este necesară o evaluare specifică a limbajului cu scopul de a identifica dificultăț ile fonologice ș i
a focaliza terapia pentru acest m.

c) Pronunț ie: pronunț ia este variaț ia articulatorie a unui sunet comun împărtăș it de o anumită populaț ie. Accentul nu poate fi
confundaț i cu dialectul, deoarece ceea ce caracterizează accentul este doar diferenț a de pronunț ie a vorbitorilor.

Trebuie analizată pronunț ia subiectului în timpul vorbirii spontane. Lucrarea fonoaudiologică cu pronunț ia trebuie să fie susț inută de plângerea
subiect, adică, dacă doreș te să diminueze un anumit accent, se poate propune un comportament fonoaudiologic în acest sens, altfel, ...
pronunț ia nu trebuie considerată drept obiective terapeutice.

d) Viteza de vorbire: este definită prin numărul de cuvinte rostite într-un minut de text continuu sau în timpul vorbirii spontane.

În timpul evaluării fonoaudiologice, terapeutul va trebui să evalueze viteza de vorbire în timpul conversaț iei obişnuite. Viteza poate fi clasificată
em: normal, aumentată, redusă, excesiv de variată, cu jeturi de emisii ș i momente de ezitare.
Înscrie-te pentru a primi notificări ×
Permiteț i-ne să vă trimitem notificări push cu cele mai bune oferte pentru dumneavoastră.

Trebuie să fie considerat contextul regional al subiectului. În anumite regiuni din Brazilia, populaț ia tinde să vorbească mai repede.
Provocat de ShopBack ([Link] Permite

PORCOLUNISTA PORTAL - EDUCAȚ IE

Portal Educaț ia are o echipă dedicată muncii de curare a conț inutului. Articole în diverse domenii ale cunoaș terii sunt produse ș i disponibile pentru
profesionali, academici ș i interesaț i să achiziț ioneze cunoș tinț e calificate. Departamentul de Conț inut ș i Comunicare aduce cititorului informaț ii de înalt nivel,
primite ș i publicate de coloaniș ti externi ș i interni.

ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER-ul NOSTRU

NOME

EMAIL

TRIMITE

Instituț ional (/instituț ional)

Oportunităț i (/institucional/oportunităț i)
Politici ș i Comunicate (/instituț ional/politica-comunicado/politica-comunicado)
Toate cursurile (/cursuri)
Blogul Portalului (/continut)
Contactaț i-ne (/institucional/contactaț i-ne)
Harta Site-ului (/harta-site-ului)

3003-4580