MODUL

REZISTENȚA MATERIALELOR (RDM)

CULEGEREA EXERCIȚIILOR

Benaissa Kissi
Exerciț iul 1

Să considerăm o Ferrari cu masa m=1250 Kg; Maș ina fiind imobilă, dorim să cunoaș tem
acț iunile mecanice asupra anvelopelor la punctul A ș i la punctul B.

Solul va fi identificat cu 0, roata din spate cu 1 ș i roata din faț ă cu 2.

1) Izolez maș ina ș i faceț i bilanț ul acț iunilor mecanice.
2) Scrieț i bilanț ul acț iunilor mecanice în fiecare punct sub formă de torsoare.
3) Determinaț i dacă problema este isostatică sau hiperstatică.
4) Cunoscând datele următoare:
AB 2900 mmpe x et 0 pe y etGB 2000 mmpe x et -700mm sur y , aplicaț i-l
P.F.S. sub formă de torș or în punctul B.
5) Transportaț i toate torsoarele la punctul B ș i scrieț i cele 3 ecuaț ii de echilibru rezultate din P.F.S.
6) Determinaț i efortul exercitat pe fiecare roată din spate ș i fiecare roată din faț ă a maș inii.
7) Ecrire les torseurs sur les roues avant et arrière en colonne en remplaçant les inconnues.

Exercice 2:
Un cilindru este supus unui cuplu de torsiune C = 2.5 KNm. Modulul COULOMB al materialului este
78 GPa.

Calculez:
a) La constrângere tangentială maximă în cilindru.
b) La distorsion a generatoarelor în rd.
c) Unghiul de rotaț ie al secț iunilor extreme.

EXERCIȚ II RDM 2 ENSAM CASABLANCA

 Exerciț iul 3:
Calculaț i pentru secț iunea compusă următoare:
1°)Aerul secț iunii
2°) Momentele ș i produsul de inerț ie în raport cu
axe centrale y ș i z.
3°) Pozi ț ia axelor centrale principale ș i
momentele de inerț ie principale.
4°) Momentele ș i produsul de inerț ie faț ă de două
noi axe centrale obţinute printr-o rotaţie pozitivă
de 30° faț ă de axele y ș i z.

Exerciț iul 4 :
Pentru secț iunea plană de mai jos:
1°) Calculaț i momentele de inerț ie ale secț iunii faț ă de axe
trecând prin centrul de gravitate G al secț iunii.
2°) Calculaț i centrul de greutate al acestei secț iuni.

3°) Calculează poziț ia axelor centrale principale ș i momentele

d'inertie principali.

Exerciț iul 5

Să luăm în considerare cele două suprafeț e de mai jos.

1°) Calculez pour chaque surface valoarea lui x de aș a manieră încât momentul de inerț ie central
valoare maximă 54 cm4.

2°) Calculează atunci aria fiecărei suprafeț e ș i deduce suprafaț a cea mai raț ională.

EXERCIȚ II RDM 3 ENSAM CASABLANCA

 Exerciț iul 6
Să considerăm grinzii sprijinite simplu de mai jos, cu secț iune pătrată de latură c ș i lungimea L,
supusă unei sarcini punctuale F, situată la o distanț ă a de originea A.

1-Determinaț i reacț iile la sprijină.

2-Determinarea expresiei analitice a eforturilor interne în structura în funcț ie de
abscisa locală: efort tăiș ș i moment îmbucurător.
3-Desenaț i diagrama eforturilor interne.
4-Care este secț iunea cea mai solicitată (periculoasă)?
5-Calculează tensiunea normală de îndoire maximă în N/mm2.
6-Oferiț i ecuaț iile de deformare ș i săgeata maximă pentru zonele AB ș i BC.

Exerciț iul 7
Să considerăm grinda de mai sus, cu o lungime L = 4 m, supusă unei încărcături uniform distribuite q pe întreaga
lungimea.

1-Determinaț i acț iunile suporturilor A ș i B asupra grinzii (Suport încorporat în A ș i Suport simplu)
en B) ;
2-Oferiț i expresia analitică a distribuț iilor eforturilor interne în structură.
funcț ia abscisei locale x: efort tăiat T ș i moment îndoitor M.
3-Trasează diagrama lui Ty ș i a lui MfGz.

EXERCIȚ II RDM 4 ENSAM CASABLANCA

Exerciț iul 8
Grinda de lângă este sprijinită simplu în A ș i C, supusă unei sarcini uniform distribuite.
urmează de la A la B ș i o for ț ă de intensitate urmează în B.

Aceste solicitări nu sunt independente, ele sunt întotdeauna prezente simultan.

Aplicaț ie numerică: L = 3 m, F = 1500 N ș i = 2000 N/m.
1-Determinarea expresiei analitice a eforturilor interne în structura în funcț ie de
abscisa locală x: efort tăiat T ș i moment îndoitor M.

2-Trasaț i diagrama eforturilor interne.

3-Quelle est la section la plus sollicitée (dangereuse) ?

4-Calculează tensiunea normală de flexiune maximă în N/mm2.

Exerciț iul 9
Se propune să studiem o grindă de secț iune rectangulară (12x36), solicitată în
condiț iile de mai jos.

Punctele de sprijin A ș i B sunt sprijinuri simple.

Application numérique:F=4000 N ; a=2m ; L=3m

EXERCITII RDM 5 ENSAM CASABLANCA

Travail demandé :

1- Explica ț i de ce structura este izostatică.

2- Determina ț i ac ț iunile la suporturi.
3-Oferi ț i expresia analitică a distribu ț iilor eforturilor interne în structură
funcț ia abscisei locale x: efortul tăios T ș i momentul îndoitor M.
4- Trasa ț i diagrama lui Ty ș i a lui MfGz.
5- Care este sec ț iunea cea mai solicitată?
6- Deduce ț i valoarea maximă a lui MfGz.
7- Calcula ț i tensiunea de flexiune maximă în N/mm2
8- Traza ț i diagramă de constrângere normală.
9- Oferi ț i ecua ț iile de deforma ț ie ș i fle ș a maximă în func ț ie de E, I, F ș i L
pentru zonele AB ș i BC

Exerciț iul 10

Se propune aici studiul unui săritor de piscină în flexiune (vezi figurile de mai jos).

Caractéristiques planche de plongeoir : Secț iune creusă

Matériau : E = 21000 MPa ; Re = 200 MPa

Modelarea trambulinei :

EXERCIȚ II RDM 6 ENSAM CASABLANCA

Partea I: rezistenț ă

1. Determinati reactiile suporturilor de la trambulina asupra solului in functie de P.

2. Exprimaț i literalmente unul sau mai multe torseuri de secț iune ș i apoi desenaț i diagramele de solicitare.
3. Deduceț i secț iunea cea mai solicitată.
[Link] această secț iune, determinaț i expresia tensiunii normale maxime σmaxîn funcț ie de
la chargeP.
[Link] = 10 000 N. Faceț i aplicaț ia numerică a σmaxCare este atunci coeficientul de
securitatea menț inerii structurii?
Partea II: deformare

1. Trasaț i aspectul aproximativ al deformării plăcii sub aplicarea P

2. Fie momentul de flexie între CetD: M = a x + bouaetbsont2 constante.
Oferi ț i literalmente expresia deformării între CetD fără a rezolva constantele
integrare.
3. O studiul experimental a permis determinarea la punctul C a unui unghi de înclina ț ie de
planche în raport cu poziț ia sa iniț ială orizontală de -5,22° (adică y’(xc)= tan (-5.22° ))
Aș adar, determinaț i constantele de integrare.
4. Ce valorează atunci săgeata maximă a plăcii.

Exerciț iul 11

Să considerăm grinza de mai jos, cu secț iune pătrată de latura c = 12 cm ș i cu lungimea

L=10m, supusă la trei sarcini punctuale F1, F2, F3.
Iarba este din oț el ș i modulul său de elasticitate longitudinală E=200 GPa.

1-Determinaț i reacț iile la sprijinuri RGet RD.

2-Determinaț i expresia analitică a eforturilor interne în structură în funcț ie de
abscisa locală: efort tăiat ș i moment îndoit M.
3-Tracează diagrama eforturilor interne.
4-Care este secț iunea cea mai solicitată (periculoasă)?
5-Calculează tensiunea normală de flexiune maximă în N/mm2.

EXERECȚ II RDM 7 ENSAM CASABLANCA

Exerciț iul 12
Să considerăm o grindă consolă (înglobată în A) cu lungimea de 2L.
Încărcătura: - O încărcătură concentrată P în B
- O sarcină q distribuită pe o jumătate.

C
L L

Aplicaț ie numerică :
L=4m
q=3t/m
P=6t
Lucrare solicitată :
1-Arătaț i că problema este izostatică.
2-Determinaț i necunoscutele problemei (necunoscute de legătură).
3-Determinarea expresiei analitice a eforturilor interne în structură în funcț ie de
abscisa localex: efort tăiș Tet moment îndoitorM.
4-Trasaț i diagrama eforturilor interne.
5-Oferiț i ecuaț ia de deformare, precum ș i deflexiunea maximă în funcț ie de E, I, x ș i P.

Exerciț iul 13
O grindă de pod rulant (profil IPE) este supusă la sarcinile indicate pe figura ci-
desupra. Momentul maxim de îndoire este obț inut în mijlocul grinzii ș i are valoarea 110
kNm (aț i fi putut să-l determinaț i uș or, dar aici nu este problema). Dacă impunem o
constrângere admissibilă de 100 MPa, să determinăm profilul care poate fi potrivit pentru a construi
dispozitivul.

EXERCIȚ II RDM 8 ENSAM CASABLANCA

 Exerciț iul 14
O bară încastrată în B susț ine în punctul A o forț ă F=105N,
care face 60° cu orizontala, aşa cum indică schema
sub
Care este secț iunea periculoasă?
2. Găsiț i constrângerea maximă în această secț iune.
Această bară are o secț iune pătrată (latura a) de 10 cm x 10 cm.
înălț imea barei este de 0,60 m.

Exerciț iul 15

Se propune studiul unei grinzi cu secț iune rectangulară (12 mm x 36 mm), solicitată în
condiț iile de mai jos. (Dimensiunile în mm).

1- Oferiț i constrângerea maximă în MPa.

2-Trasaț i diagrama de stres total în secț iune.

EXERCITII RDM 9 ENSAM CASABLANCA

Exerciț iul 16
Arbore de maș ină
Un element de arbore de masina AD din otel poate fi reprezentat prin figura de mai jos.
r
Se află pe două platforme P1et P2. În A este supus unei acț iuni A de la parte de arbore situată în stânga,
r r
en B la acț iuneB dintr-o butea cu bile nereprezentată, în C la acț iune C longitudinale a unei ș urub
r
reducteur cu ș urub tangent, nereprezentat, în D la o acț iune D de la partea copacului situată în dreapta.

Figura: Modelarea copacului

r r r r
1. Calcula ț i deforma ț ia totală: Lde l'arbre AD datorită solicitărilorA , B , C , D .
2. Ce varia ț ie de temperatură ar fi produs aceeaș i deformaț ie?
3. Graficele de N et x în funcț ie de x.
Aplicaț ie numerică :
L1=150 mm A=7000 N (sens )
L2=80 mm B=10 000 N (sens )
L3=200 mm C=5000 N (sens )
L=430 mm D=2000 N (sens )
d1= 30 mm S1=706 mm2
d2= 45 mm S2=1589 mm2
d3= 35 mm S3=962 mm2

Acier mi-dur : E= 210 000 N/m2= 21.104N/mm2.

1.2 105
Palan
Pentru a ridica ț evi cu un troliu, se adoptă
dispozitivul reprezentat de figura alăturată.
Fiecare dintre cele două fire ale funiei, cu un diametru
exterior de 21 mm, este constituit din 6 toronuri de 37
fiu de 1 mm diametru, din oţel de înaltă
rezistenț ă, înfăș urată pe un miez textil. La
rezistenț a acesteia este neglijabilă.
Calculaț i :
r
La încărcareP maxime care poate fi ridicată în
toată siguranț a adoptând unghiul mes
valori următoare:
a) 600
b) 1600

Comparaț i ș i concluzionaț i.

EXERCIȚ II RDM 10 ENSAM CASABLANCA

 Caracteristicile otelului: R= 1600 N/mm2ou 160 daN/mm2
E= 2.10 N/mm ou 2.10 daN/mm2.
5 2 4

Coeficient de siguranț ă adoptat: s= 6 (comparativ cu R)

Se neglijează greutatea proprie a funiei ș i influenț a unghiului
de înfăș urare a firelor ș i a toronelor.

3. Bara ABC este supusă unei for ț e Q = 150 kN ș i are o

forț a P necunoscută. Ș tiind că E = 200 GPa, calculaț i valoarea
de P pentru care deplasarea lui A este nulă. Calculaț i atunci
deplasarea lui B.

N.B. Neglijăm efectul variaț iei bruste a secț iunii asupra

extensiile.

Exerciț iul 17
Un bloc dreptunghiular de modul de COULOMB 600 MPa este lipit între două plăci rigide.
Placa superioară se deplasează cu 0,8 mm sub acț iunea unei forț e P, în timp ce placa
inférieure rămâne nemiș cată. Calculează r:
a) La constrângerea de forfecare medie în bloc.
b) Valoarea forț ei P.

Exerciț iul 18
Aderen ț a unei bare de o ț el la beton este determinată printr-un 'test de smulgere. Pentru
Pentru a smulge o bară cu diametrul d=12mm ș i lungimea înfăș urată L=300mm, trebuie să exercităm o
forț a de tracț iune este egală cu 17,8P kN
Care este valoarea constrângerii de tăiere (de aderenț ă) oț el-beton?

EXERCIȚ II RDM 11 ENSAM CASABLANCA