CAPITOLUL II

Revizuirea literaturii de specialitate

Stress Level

Stresul poate apărea în diferite moduri în viaț a de zi cu zi a unei persoane. Stresul este de asemenea

vizionat ca reacț ia corpului, atât neurologic cât ș i fiziologic, pentru a se adapta la un nou

condiț ie. Când există o schimbare în viaț ă, ne adaptăm pentru a ne încadra în noua condiț ie.

Pentru un student, stresul poate fi cauzat de eș ecuri în domeniul academic sau sportiv, probleme financiare,

probleme de sănătate sau pierderea unui membru al familiei sau a unui prieten apropiat. Astfel de evenimente care aduc stres

se numesc stresori.

O schimbare bruscă în viaț ă sau factorii de stres pot afecta stilul de viaț ă al unei persoane sau chiar al lui/ei

sănătatea fizică ș i mentală. Impactul unui stresor asupra unei persoane depinde de modul în care

persoana ia tensiunea. Dacă persoana acceptă evenimentul pozitiv, considerându-l o parte

de provocările din viaț ă ș i găsiț i modalităț i de a face faț ă, stresul va dispărea ș i va pleca atunci când

se descurcă cu asta.

Stresul este ceva care provoacă anxietate sau depresie, provine din ș coală,

biserică, sau chiar acasă. Porwal ș i Kumar (2014) au afirmat că există mult stres asociat

la studii, teme, teste ș i alte competiț ii academice. Studenț ii se confruntă de asemenea cu o

multe stres din cauza dezechilibrului între performanț ele academice, sociale ș i gestionarea timpului pentru

activităț i extracurriculare din educaț ie. Stresul academic în rândul studenț ilor care nu sunt capabili

pentru a menț ine un echilibru între activităț ile lor academice, sociale, emoț ionale ș i familiale.
 Stresul este reacț ia corpului ș i minț ii unei persoane la ceva care provoacă o schimbare în

echilibrul. Nivelul dificultăț ilor inerente în cursuri ș i examene poate prezenta

niveluri diferite de stres pentru studenț i. (Rafidah, Azizah, Norzaidi, Chong, Salwani &

Noraini, 2009, 37). Potrivit lui, stresul este un aspect comun al multor diferite

emoț ii precum anxietate, frustrare, furie, îngrijorare, frică, tristeț e ș i disperare. Unele motive

pentru stresul din timpul adolescenț ei sunt cauzate de dinamica familială perturbată, presiunea colegilor,

incapacitatea de a face faț ă studiilor, abuzul de droguri ș i lipsa de competenț ă. (Ghatol, 2017,

De asemenea, el sus ț ine că stresul este, de asemenea, foarte corelat cu stresul social ș i financiar.

Stresul poate face ca o persoană să devină stresată, să simtă suferinț ă ș i emoț ii.

în timp ce, pe de altă parte, stresul oferă motivaț ie ș i evocă un individ să fie mai

susț inerea ș i persistenț a în studiu pentru a atinge obiectivul optim ș i a realiza

succes suplimentar. (Singh, Sharma ș i Sharma, 2011, 152-153). Deș i liceul superior

elevii pot întâlni factori de stres comuni la nivel secundar, percepț ii despre ceea ce sunt

considered as academic stressors may differ. As such, the purpose of this study is to

determine the stress levels of the Senior High School Students particularly the Grade 12

studenț ii Liceului Naț ional Jagobiao. Astfel, acest studiu trebuie să înceapă.

Stresul este normal în viaț a cuiva, toată lumea experimentează stres. Acesta poate proveni din

situaț ii diferite care cauzează o persoană să se simtă frustrată, furioasă sau anxioasă. Stresul ar putea fi

pozitiv, cât ș i negativ. Când o persoană îș i face treaba corect ș i

sistematic, atunci este din cauza stresului pozitiv sau eustresului, dar când cineva pierde ritmul

pentru aceeaș i muncă, este stres negativ sau suferinț ă. Aș adar, stresul este bun într-un fel ș i rău în
alte moduri. (Khan, Lanin ș i Ahmad, 2015, 166). Nivelul de stres poate fi ridicat sau scăzut. A avea

un nivel scăzut de stres poate fi bun. Stresul motivează ș i ajută pe cineva să devină productiv.

Cu toate acestea, a experimenta sau a răspunde la prea mult stres poate fi dăunător, astfel încât, poate avea

un efect negativ asupra funcț ionării minț ii ș i învăț ărilor studenț ilor. De asemenea, poate afecta

notele studentului, sănătatea ș i ajustarea personală.

Kalu, 2014, 24)

Conform lui Khan (2013), stresul afectează anumite domenii precum performanț a studenț ilor.

gen, vârstă ș i nivel de educaț ie. Performanț a studenț ilor arată că cu cât studenț ii sunt mai puț ini

au perioada cursului dar sunt nevoiț i să finalizeze multe module, ceea ce îi conduce la

stres. Cu cât stresul este mai mare, cu atât realizările academice ale studenț ilor sunt mai scăzute. Talib

iar Zia-ur-Rehman (2012) sugerează că cu cât stresul perceput de studenț i este mai mare,

cu cât este mai scăzut, cu atât performanț a lor este mai slabă. Performanț ele academice înalte ș i cele scăzute au diferit semnificativ

pe surse educaț ionale, diverse ș i în general de stres. (Shastri, 2016, 79).

Stresul poate varia în funcț ie de gen. Depinde dacă studentul este băiat sau fată. Stresul

este mult mai mare în rândul studenț ilor de sex feminin comparativ cu studenț ii de sex masculin. Femeile sunt mai predispuse să

experienț a unui nivel ridicat de stres din cauza naturii lor de a fi mai emoț ionali decât bărbaț ii.

(Akande, Olowonirejuaro & Okwara-Kalu, 2014, 35). Genul poate fi asociat cu

epuizare din cauza stresului. (Antoniou, Polychroni, & Vlachakis, 2006, 688). În schimb, într-un mod mai înalt

nivelul de stres datorat aș teptărilor mari ale părinț ilor asupra studenț ilor ș i a bărbaț ilor

perceput un stres academic mai mare din conflict, în timp ce femeile au arătat un grad mai mare

behavioural and psychological reaction to stress. Hence, the expectation from parents
sunt mai multe printre băieț i decât printre fete. (Pormal & Kumar 2014). Femeile sunt raportate a fi mai înalte

niveluri de suferinț ă psihologică mai mari decât bărbaț ii. (Nerdrum, Rustoen, & Ronnestad, 2006, 95).

Stresul depinde de nivelul de educaț ie al studenț ilor. Este mai ridicat la studenț ii din anul I.

decât studenț ii seniori deoarece sunt mai puț in experimentaț i ș i au un nivel scăzut de maturitate.

Stresul poate afecta, de asemenea, gradul unei persoane, de exemplu, studenț ii la medicină sunt mult mai expuș i riscului.

depresie ș i anxietate cauzate de stresul perceput de studenț i, care ar putea fi ridicat sau redus.

În general, stresul este rigid, deoarece poate diminua performanț a elevilor ș i poate împiedica

abilitatea studenț ilor de a studia eficient ș i o gestionare mai bună a timpului care poate varia în funcț ie de

intensity: high moderate and low.

Dimpotrivă, stresul nu corelează întotdeauna cu realizările academice

negativ ș i stresul ș i realizările academice nu sunt mediate de gen. (Kumari &

Gartia, 2012). Cu toate acestea, stresul se manifestă în una din cele trei moduri în ceea ce priveș te atitudinea,

bunăstarea fizică ș i performanț a. (Robinson, 1989, 79). Nu există o semnificaț ie substanț ială

efectele găsite între relaț ia stresului ș i performanț ă, acest lucru implică că indiferent

nivelului de stres, studenț ii pot atinge în continuare excelenț a academică. (Gbettor, Atatsi, Danku, &

Suglo, 2015, 90). De fapt, Shastri ș i N (2016) subliniau că stresul este corelat

la realizarea academică. Gunuc (2014) Revista Internaț ională de Ș tiinț ă ș i Cercetare

Publicaț ii, Volumul 9, a afirmat că angajamentele cognitive, emoț ionale ș i comportamentale

a avut o relaț ie puternică cu realizările academice ș i este important să creș tem

angajamentele cognitive ș i comportamentale ale studenț ilor. [226]. Ghatol (2017) a explicat că un

o atmosferă de susț inere ș i stimulare este foarte necesară pentru ca studentul să progreseze în

viaț a lor academică ș i pentru atingerea scopului sau obiectivului lor. [38]. Cantitatea de stres
REFERENCES

Akande, J., Olowonirejuaro, A ș i Okwara-kalu C. (2014). Un studiu al nivelului ș i

Sursele de stres în rândul elevilor de liceu. Jurnalul de Cercetare ș i Metodă în

Educaț ie, 4(5), 32-36. Obț inut de la[Link]

Bayram, N. ș i Bilgel, N. (2008). Prevalenț a ș i corelaț iile socio-demografice

de Depresie, Anxietate ș i Stres în rândul unui grup de studenț i universitari. Socio

Psihiatrie Epidemiologie, 43, 667-672. doi: 10.1007/s00127-008-0345-x

Ghatol, S. (2017). Stresul academic în rândul elevilor de liceu: Un

Recenzie. Revista internaț ională de cercetare avansată în educaț ie ș i tehnologie

(IJARET). 4(1). Recuperat de la[Link]

Hussain A., Kumar A. ș i Husain A. (2008). Stresul academic ș i adaptarea în rândul

Studenț i de liceu. Jurnalul Academiei Indiene de Psihologie Aplicată, 34, 70-73.

Obț inut de la [Link]

Hussain A., Kumar A., ș i Husain A. (2008). Stresul academic ș i adaptarea în rândul

Elevi de liceu. Jurnalul Academiei Indiene de Psihologie Aplicată, 34, 70-73.

Retras din[Link]
Matthews, G., Newman, R. ș i Joyner, L. (1999). Diferenț e de vârstă ș i gen în stres

Răspunsuri în timpul simulării. Cercetarea condusă, 1007-1008. doi:

10.1177/154193129904301802.

Shahmohammadi N. (2011). Modul în care elevii fac faț ă stresului la nivel de liceu

În special la clasa a 11-a ș i a 12-a. SciVerse Science Direct, 30, 395-401. doi:

10.1016/[Link].2011.10.078.

Shastri, S. ș i Veena, N. (2016). Stresul ș i Performanț a Academică. Internaț ională

Jurnalul psihologiei indiene, 3(3), 71-82. dip: 18.01.068/20160303

Suldo, S. M., Shaunessy, E ș i Hardesty, R. (2008). Relaț ii între Stres, Adaptare,

and Mental Health in High-Achieving Hig h School Students. Psychology in the School,

45(4), 273-290. doi: 10.1002/pits.20300

PRACTIC
CERCETARE
ANXIETATE

ACTIVITĂȚ I ACADEMIC STRESS LEVEL

PROIECTE DEPRESIE

Elevii de liceu au parte de un stres mare la momente previzibile.

timpul semestrial din cauza angajamentelor academice, presiunilor financiare ș i lipsei de timp

abilităț i de management. Când stresul este perceput negativ sau devine excesiv, acesta poate

afiș ează atât sănătatea, cât ș i performanț a academică. (Campbell & Svenson, 1992)