Scribd
Încărcați
4 vizualizări2 pagini

2

Miron Costin scrie despre originea romană a poporului român, demonstrând unitatea neamului românesc și combatând miturile false despre moldoveni. Lucrarea, scrisă între 1673-1674, folosește izvoare istorice variate și are un caracter educativ și identitar. 'De neamul Moldovenilor' este considerată prima lucrare care afirmă clar aceste idei și are un spirit critic față de sursele anterioare.

Încărcat de

Asig Cont
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca ODT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
4 vizualizări2 pagini

2

Miron Costin scrie despre originea romană a poporului român, demonstrând unitatea neamului românesc și combatând miturile false despre moldoveni. Lucrarea, scrisă între 1673-1674, folosește izvoare istorice variate și are un caracter educativ și identitar. 'De neamul Moldovenilor' este considerată prima lucrare care afirmă clar aceste idei și are un spirit critic față de sursele anterioare.

Încărcat de

Asig Cont
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca ODT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

De neamul moldovenilor - miron costin

1. Tema și scopul lucrării

Miron Costin scrie prima expunere amplă și documentată despre originea romană a poporului
român.

Scopul său este să demonstreze unitatea neamului românesc (Moldova, Țara Românească,
Ardealul) și să combată „poveștile neadevărate” despre originea moldovenilor.

Lucrarea are caracter istoric și erudit, dar și patriotic, dorind să înlăture ideile defăimătoare
despre neamul românesc.

🟩 2. Ideea centrală: originea romană a românilor

Românii se trag din romanii aduși de împăratul Traian după cucerirea Daciei.

Originea este italiană, iar numele „român” vine din „roman”.

Străinii i-au numit „vlahi” (de la „Vloh”, adică italian), dar românii și-au păstrat numele
strămoșesc de Roman → Român.

Limba și portul sunt dovezi ale acestei descendențe: limba română are mai multe cuvinte latine
decât italiana.

Legăturile cu Italia sunt prezentate și geografic, și cultural.

🟩 3. Ideea unității românilor

Toți românii din cele trei țări (Moldova, Muntenia, Ardealul) sunt „tot un neam și odată
descălecați”.

Această idee a unității naționale este una dintre primele formulări clare din istoriografia
românească

🟩 4. Combaterea legendelor false

Miron Costin respinge legenda potrivit căreia moldovenii s-ar trage din tâlhari romani trimiși de
împăratul Romei — o poveste răspândită de Simion Dascălul și Misail Călugărul.

El arată că aceste povești provin din letopisețul lui Simion Dascălul, nu de la Ureche.
Autorul îi critică pe acești cronicari pentru lipsa lor de rigoare și pentru defăimarea neamului.

🟩 5. Izvoarele folosite

Miron Costin folosește:

Cronicari moldoveni (Grigore Ureche, Simion Dascălul, Misail Călugărul).

Scriitori străini: Dion Cassius, Eutropiu, Ovidiu, Quintus Curtius, Enea Silvio, Bonfini, Cromer,
Guagnini, Piasecki, Toppeltin etc.

Majoritatea izvoarelor clasice nu sunt citite direct, ci prin compilația lui Toppeltin, o cronică
polonă.

🟩 6. Structura și caracterul lucrării

Lucrarea este fragmentară, posibil începutul unui proiect mai amplu.

A fost scrisă în jurul anilor 1673–1674.

Este o operă de maturitate intelectuală, cu scop educativ și identitar.

🟩 7. Semnificația operei

„De neamul Moldovenilor” este prima lucrare care:

formulează clar originea romană a poporului român,

afirmă unitatea etnică a tuturor românilor,

are un spirit critic și documentar față de sursele anterioare.

S-ar putea să vă placă și