Modulul 9

Lecț ia: Procese Cognitive (Constructivism, Taxonomia lui Bloom a Obiectivelor Educaț ionale -
Teoria Inteligenț ei de Succes a lui Sternberg ș i Modelul WICS
Lesson Objectives:At the end of the lesson, the students will be able to:
1. Identificarea principiilor diferitelor procese cognitive.
2. Apreciaț i teoriile moderne despre învăț are.
3. Create sample learning objectives using one of the learning models.
Conț inut:
[Link]
Se bazează pe ideea că oamenii îș i construiesc sau îș i creează activ propriile cunoș tinț e ș i că
realitatea este determinată de experienț ele tale ca învăț ăcel. Practic, învăț ăceii folosesc experienț ele lor anterioare
cunoș tinț ele ca o fundaț ie ș i să construiască pe aceasta cu lucruri noi pe care le învaț ă.

Principiile constructivismului.
Cunoaș terea este construită. Acesta este principiul de bază, ceea ce înseamnă că cunoaș terea este construită pe
other knowledge. Students take pieces and put them together in their own unique way,
construind ceva diferit de ceea ce va construi un alt studiu. Experienț a anterioară a studentului
cunoa ș tere, experien ț e, credin ț e ș i perspective sunt toate funda ț ii importante pentru
învăț are continuă.
Oamenii învaț ă să înveț e, pe măsură ce învaț ă. Învăț area implică construirea de sens ș i sisteme de
semnifica ț ie. De exemplu, dacă un student înva ț ă cronologia datelor pentru o serie de
evenimente istorice, în acelaș i timp învaț ă semnificaț ia cronologiei. Dacă un student
scriu o lucrare despre istorie, ei învaț ă de asemenea principiile gramaticii ș i scrierii ca
Ei bine. Fiecare lucru pe care îl învăț ăm ne oferă o înț elegere mai bună a altor lucruri în viitor.

Învăț area este un proces activ. Învăț area implică input senzorial pentru a construi semnificaț ie.
elevul trebuie să facă ceva pentru a învăț a, nu este o activitate pasivă. Elevii trebuie să
se angajează în lume astfel încât să fie implicaț i activ în propriul lor învăț are ș i dezvoltare.
Nu poț i să stai pur ș i simplu ș i să aș tepț i să ț i se spună lucruri ș i să înveț i, trebuie să te implici în discuț ii.
citire, activităț i, etc.
Învăț area este o activitate socială. Învăț area este direct asociată cu conexiunea noastră cu ceilalț i.
Oamenii. Profesorii no ș tri, familia noastră, colegii no ș tri ș i cuno ș tinț ele noastre ne influen ț ează învă ț area.
Educatorii sunt mai predispuș i să aibă succes deoarece înț eleg că implicarea colegilor este cheia în
learning. Isolating learnings isn’t the best way to help students learn and grow together.
Educa ț ia progresivă recunoa ș te că interac ț iunea socială este esen ț ială pentru învă ț are ș i folose ș te
conversaț ie, interacț iune ș i aplicaț ii de grup pentru a ajuta studenț ii să-ș i menț ină cunoș tinț ele.
Învăț area este contextuală. Studentii nu învaț ă fapte ș i teorii izolate de
restul vieț ilor noastre—învăț ăm în moduri legate de lucruri pe care déjà le ș tim, ceea ce credem,
ș i multe altele. Lucrurile pe care le învăț ăm ș i punctele pe care tindem să le amintim sunt legate de
lucruri care se întâmplă în jurul nostru.

Cunoa ș terea este personală. Deoarece constructivismul se bazează pe propriile tale experien ț e ș i
credin ț e, cunoa ș terea devine o chestiune personală. Fiecare persoană va avea propriile sale convingeri anterioare

knowledge and experiences to bring to the table. So the way and things people learn and
câș tigurile din educaț ie vor fi foarte diferite.
Învăț area există în minte. Experienț ele practice ș i acț iunile fizice sunt necesare pentru
învăț area, dar acele elemente nu sunt suficiente. Implicarea minț ii este cheia pentru o învăț are de succes.
Învăț area trebuie să implice activităț i pentru minte, nu doar pentru mâini. Experienț ele mentale
sunt necesare pentru păstrarea cunoș tinț elor.

Motiva ț ia este cheia învă ț ării. Studen ț ii nu pot învă ț a dacă nu sunt motiva ț i.
Educatorii trebuie să aibă modalităț i de a implica ș i motiva elevii să-ș i activeze minț ile ș i
ajută-i să fie entuziasmaț i de educaț ie. Fără motivaț ie, este dificil pentru elevi să ajungă la
în experienț a lor anterioară ș i să facă conexiuni pentru învăț area nouă.

II. Taxonomia revizuită a lui Bloom

Un grup de psihologi cognitivi, teoreticieni ai curriculumului ș i cercetători în domeniul instruirii, ș i

specialiș ti în testare ș i evaluare (Anderson ș i Krathwohl) au publicat în 2001 o revizuire a
Taxonomia lui Bloom cu titlul O taxonomie pentru predare, învăț are ș i evaluare.
titlul atrage atenț ia de la noț iunea oarecum statică de „obiective educaț ionale” (în
Titlul original al lui Bloom) ș i indică o concepț ie mai dinamică a clasificării.
Teoreticienii subliniază acest dinamism, folosind verbe ș i gerunzii pentru a eticheta categoriile lor
ș i subcategorii (mai degrabă decât substantivul din taxonomia originală). Aceste „cuvinte de acț iune”
descrie procesele cognitive prin care gânditorii întâlnesc ș i lucrează cu cunoaș terea.
O afirmaț ie a unui obiectiv de învăț are conț ine un verb (o acț iune) ș i un obiect (de obicei un)
substantiv
Verbul se referă în general la [acț iuni asociate cu] procesul cognitiv intenț ionat.
Obiectul descrie în general cunoș tinț ele pe care elevii se aș teaptă să le dobândească sau
construieș te.
A. Dimensiunea cunoș tinț elor reprezintă o gamă de la concret (factual) la abstract
(metacognitiv). Reprezentarea dimensiunii cunoaș terii ca un număr de paș i discreț i
poate fi puț in înș elător. De exemplu, toate cunoș tinț ele procedurale nu pot fi mai abstracte
decât toate cunoș tinț ele conceptuale. Ș i cunoș tinț ele metacognitive sunt un caz special. În această
modelul, "cunoaș terea metacognitivă este cunoaș terea [propriei] cogniț ii ș i despre sine
în legătură cu diverse materii subiecte” (Anderson ș i Krathwohl, 2001, p. 44).
Dimensiunea Cunoaș terii
Factual - Elementele de bază pe care un student trebuie să le ș tie pentru a fi familiarizat cu o disciplină sau a rezolva
probleme în ea.
• cunoaș terea terminologiei
• cunoaș terea detaliilor ș i elementelor specifice

Conceptual - Interrelaț iile dintre elementele de bază dintr-o structură mai mare care
permite-le să funcț ioneze împreună.
• cunoș tinț e despre clasificări ș i categorii
• cunoaș terea principiilor ș i generalizărilor
• cunoș tinț e despre teorii, modele ș i structuri
Procedural - Cum să faci ceva, metode de cercetare ș i criterii pentru utilizarea abilităț ilor,
algoritmi, tehnici ș i metode.
• cunoaș tere a abilităț ilor ș i algoritmilor specifice domeniului

• cunoș tinț e despre tehnici ș i metode specifice subiectului

• cunoaș terea criteriilor pentru a determina când să foloseș ti procedurile adecvate

Metacognitiv - Cunoaș terea cogniț iei în general, precum ș i conș tientizarea ș i cunoș tinț ele despre
cogniț ia proprie
• cunoș tinț e strategice
• cunoș tinț e despre sarcinile cognitive, inclusiv contextul ș i condiț iile adecvate
cunoaș tere
• cunoaș tere de sine
B. Dimensiunea procesului cognitiv reprezintă un continuum al creș terii cognitive
complexitate—de la a reț ine la a crea.
Dimensiunea procesului cognitiv
Aminteș te-ț i - Recuperează cunoș tinț ele relevante din memoria pe termen lung.

• recunoaș terea (identificarea)

• reamintire (recuperare)
Adu-ț i aminte + Factual
• List primary and secondary colors.
Adu-ț i aminte + Conceptual
• Recunoaș teț i simptomele epuizării.
Remember + Procedural
• Adu-ț i aminte cum să efectuezi RCP.
Adu-ț i aminte + Metacognitiv
• Identificarea strategiilor pentru păstrarea informaț iilor.

Înț elege - Construieș te sens din mesaje instructive, inclusiv orale, scrise ș i
comunicare grafică.
• interpretare (clarificare, parafrazare, reprezentare, traducere)
• exemplificând (ilustrând, instanț iind)
• clasificare (categorisire, subordonare)
• rezumare (abstractizare, generalizare)
• inferring (concluding, extrapolating, interpolating, predicting)
• compararea (contrastarea, cartarea, potrivirea)
• explicând (construind modele)
Înț elege + Factual
• Rezumaț i caracteristicile unui nou produs.
Înț elege + Conceptual
• Clasificaț i adezivii după toxicitate.
Understand + Procedural
• Clarifică instrucț iunile de asamblare.
Înț elege + Metacognitiv
• Previziunea răspunsului cuiva la ș ocul cultural.

Aplică - Realizează sau foloseș te o procedură într-o situaț ie dată.

• executare (realizarea)
• implementare (utilizând)
Aplicare + Factual
• Răspundeț i la întrebările frecvente.
Aplicare + Conceptual
 • Oferiț i sfaturi novicilor.
Aplicare + Procedural
• Efectuaț i teste de pH pentru probele de apă.
Aplică + Metacognitiv
• Folosirea tehnicilor care se potrivesc cu punctele forte ale cuiva.

Analiza - Efectuează sau foloseș te o procedură într-o situaț ie dată.

• diferenț iere (discriminare, distincț ie, concentrare, selecț ie)

• organizare (găsire, coerenț ă, integrare, conturare, analizare, structurare)
• atribuit (deconstruind)
Analiza + Factual
• Selectaț i cea mai completă listă de activităț i.
Analiza + Conceptual
• Differentiate high and low culture.
Analiză + Procedural
• Integraț i conformitatea cu reglementările.
Analiza + Metacognitiv
• Deconstruieș te-ț i prejudecăț ile.

Evaluează - Fă judecăț i bazate pe criterii ș i standarde.

• verificare (coordonare, detectare, monitorizare, testare)
• critica (a judeca)
Evaluează + Factual
• Selectaț i cea mai completă listă de activităț i.
Evaluaț i + Conceptual
• Determinaț i relevanț a rezultatelor.
Evaluare + Procedural
• Evaluează eficienț a tehnicilor de eș antionare.
Evaluează + Metacognitiv
• Reflecta asupra progresului cuiva.

Creează - Pune elementele împreună pentru a forma un întreg coerent; reorganizează într-un nou tipar sau
structură.
• generare (formulare de ipoteze)
• planificare (design)
• producând (construind)
Creează + Factual
Genera ț i un jurnal al activită ț ilor zilnice.
Creează + Conceptual
Asamblează o echipă de exper ț i.
Creează + Procedural
 oDesign flux de lucru eficient pentru proiecte.

Creează + Metacognitiv
Creează un portofoliu de învă ț are.

III. Teoria inteligenț ei de succes a lui Sternberg ș i modelul WICS

Robert J. Sternberg este un psiholog cognitiv ș i psihometrist, născut în New Jersey.

9 decembrie 1949. După ce a suferit de anxietate la teste ș i a avut rezultate slabe la un examen, el
a realizat că testul nu era o măsură precisă a cunoș tinț elor ș i abilităț ilor sale reale. Acest
a alimentat interesul său în domeniu care l-a condus să dezvolte Teoria Triarchică a
Inteligenț a în anii 1980. De-a lungul anilor, teoria sa a evoluat de la cea mai complicată,
teoria triarchică componentială la teoria inteligenț ei de succes mai simplă. Mai recent,
în colaborare cu alț i psihologi proeminenț i, a propus WICS (Înț elepciune,
Modelul Inteligenț ei, Creativităț ii, Sintetizate.
Teoria triarchică descrie trei tipuri distincte de inteligenț ă pe care o persoană le poate avea.
Sternberg numeș te aceste trei tipuri inteligenț ă practică, inteligenț ă creativă ș i inteligenț ă analitică
inteligenț ă.
1. Abilităț ile de memorie - ne ajută să ne amintim fapte ș i informaț ii. Ne ajută să păstrăm
cunoaș terea pe care o dobândim.

2. Abilităț i analitice - ajută persoana să determine dacă o anumită idee este bună.

3. Abilităț i creative - permit unei persoane să vină cu o idee nouă, de obicei pentru a răspunde unei nevoi sau a rezolva
o problemă. O face flexibil ș i capabil să se adapteze schimbărilor din situaț ia sa.
4. Abilităț i practice - permit unei persoane să aplice ceea ce a învăț at. De asemenea, îi permite să continue
prin sau implementează un plan.

„Capacitatea de a reuș i în viaț ă, având un obiectiv propriu, în cadrul contextului ambiental.”

În modelul WICS, inteligenț a este văzută ca un set de abilităț i fluide de a învăț a din experienț ă.
ș i să te adaptezi la împrejurimile tale. O modalitate prin care poț i aplica Modelul WICS în
instrucț iunea este atunci când reflectezi ș i faci alegeri cu privire la sarcinile ș i activităț ile pe care le vei oferi
pentru a preda ș i evalua studenț ii tăi. Poț i alege să predai analitic, creativ,
practic, cât ș i învăț a pentru înț elepciune.

Cum înveț i analitic? 1. Analizează 2. Critică 3. Judecă 4. Compară ș i contrastează

[Link] [Link]
a. Analiza dezvoltării caracterului lui Ibarra în Noli Me Tangere
b. Critica designului ș i caracteristicilor celui mai recent smartphone
c. Judecă meritele artistice ale desenatorului filipinez Larry Alcala în „felia de viaț ă”
d. Compară ș i contrastează abordările italiene Montessori ș i Reggio Emilia în educaț ia timpurie
educaț ia timpurie
e. Evaluează valabilitatea teoriei evoluț iei.
f. Evaluează strategia guvernului oraș ului Manila de a îmbunătăț i situaț ia traficului din jur
oraș ul

{"1":"Creează","2":"Inventează","3":"Descoperă","4":"Imaginează-ț i dacă...","5":"Presupune că..."}

[Link]ț ie
a. Creează un final alternativ pentru Florante ș i Laura (literatură)
b. Inventează un dialog care ar avea loc dacă Jose Rizal ș i Ninoy Aquino s-ar întâlni (AP)
c. Descoperiț i o modalitate de a explica de ce navele grele plutesc pe mare. (ș tiinț ă)
d. Imaginează-ț i dacă revoluț ia EDSA nu ar fi avut loc în 1986. Ce crezi că ar fi fost ț ara noastră?
ca în prezent ș i peste 10 ani? (AP)
e. Să presupunem că ar trebui să proiectezi un joc pe calculator pentru a ajuta copiii să înveț e despre dragoste ș i
sacrifice. Describe the game you will create (computer education, ESP)
f. Preziceț i schimbările care vor avea loc dacă oamenii ar avea un al treilea ochi în spatele capului.
Alege un aparat sau gadget care ar necesita să fie schimbat pentru a fi util.
Propune un nou design funcț ional (HELE)

["Cum să predai practic? 1. Aplică 2. Foloseș te 3. Pune în practică 4. Implementare 5. Angajează 6. Oferă"]
practic
a. Aplicaț i conceptul de adunare pentru a determina numărul de băieț i ș i fete din clasă
(matematică)
b. Folosiț i cunoș tinț ele de Excel pentru a urmări cheltuielile zilnice ale gospodăriei (educaț ia computerizată,
matematică
c. Pune în practică ceea ce înveț i despre regulile din clasă în crearea propriei tale clase
poster cu reguli (managementul clasei)
d. Implementaț i un plan de lecț ie pe care l-aț i realizat (principiul predării)
e. Employ the formula of computing the area of one’s living room to determine the number
de plăci de 12''x12'' necesare pentru a acoperi podeaua.
f. Realizaț i practic un design de asamblare propus pentru un PC.

Cum să înveț i înț elepciunea

1. Încearcă să găseș ti un bine comun

2. Vezi lucrurile din punctul de vedere al altora
3. Echilibrează-ț i propriile interese cu cele ale altora ș i ale instituț iilor.
4. Priveș te atât pe termen lung, cât ș i pe termen scurt
5. Reflectaț i asupra modului în care cineva îș i poate baza fiecare decizie pe valori etice pozitive
6. Apreciază că în viaț ă ceea ce este considerat adevărat ș i eficient poate varia de-a lungul timpului ș i locului.
EX. Ar trebui părinț ii să se aș tepte ca copiii lor să aibă grijă de ei atunci când îmbătrînesc? De ce?
Educaț ia cetăț eniei

Sternberg a descris modelul WICS în următorii termeni: „Ideea de bază este că cetăț enii lumii
au nevoie de creativitate pentru a forma o viziune despre unde doresc să ajungă ș i pentru a face faț ă schimbărilor în
mediu, inteligenț ă analitică pentru a stabili dacă ideile lor creative sunt bune
inteligenț ă practică pentru a implementa ideile lor, ș i înț elepciune pentru a asigura că ideile
va ajuta la atingerea unui bine comun bazat pe etică, pe termen lung ș i pe termen scurt, mai degrabă
decât ceea ce este bun pentru ei ș i familiile ș i prietenii lor.
Utilizările modelului WICS includ, de asemenea, admiterea, instruirea ș i evaluarea.
Pentru eficienț a învăț ării, este important ca profesorii să sintetizeze diferitele elemente ale
înț elepciune, inteligenț ă ș i creativitate. Aceste procese trebuie să interacț ioneze între ele, nu
acț ionează doar pe cont propriu.

Activity:
Pe baza subiectului tău principal, gândeș te-te la sarcinile ș i activităț ile pe care le vei da pentru a învăț a ș i
evaluează-ț i elevii folosind modelul WICS. O sarcină sau o activitate în predarea analitică,
creativ, practic ș i cu înț elepciune.
Referinț ă:
[Link]
transfer-de-învăț are/1827