CAPITOLUL I

Problema ș i domeniul său

INTRODUCERE

Raț ionamentul studiului

Cunoaș terea limbii engleze fiind a doua cea mai vorbită limbă în

întreaga lume este oarecum o măsură a alfabetizării. A devenit un standard al societăț ii

care a devenit baza încrederii în informaț ii, a cărei competenț ă a sursei fiind

bazat pe. A avea o astfel de cunoaș tere ș i înț elepciune în utilizarea limbii respective într-un fel

te face mai credibil ș i formal faț ă de oameni, astfel încât creează o expunere de

dominaț ia alfabetizării. Pentru unii oameni, a avea această abilitate îi intimidă oarecum într-un

sensul că le este ruș ine să folosească limba engleză. Fenomenul cel mai comun este

într-o clasă.

Elevii care beneficiază de educaț ie individualizată sunt adesea judecaț i în mod greș it ca fiind analfabete deoarece

tind să nu se exprime, mai ales când sunt rugaț i să vorbească în engleză. Factorii

fenomenul menț ionat este destul de aleator, dar în acelaș i timp comun. Modelarea unui copil

fără a-i lua cunoș tinț ele ș i înț elepciunea în considerare, s-ar putea crea o lacună în acestea

educaț ia în creș tere. Nimeni nu ar vorbi fără motive întemeiate. Aceeaș i situaț ie se aplică

pentru măsurarea ș i evaluarea unei asemenea competenț e. Prin aceasta, studenț ii ș i

profesorii pot oferi legături ș i ajutor reciproc pentru a se dezvolta.

1
 Unele ș coli sunt stricte în utilizarea limbii engleze ca mediu de comunicare. Astfel

ș coala ar fi considerată competitivă astfel încât studenț ii să fie competenț i în

spus limbaj. În timp ce scăderea competenț ei generează feedback negativ, inteligenț a unei

copilul nu este niciodată măsurat cu acesta. Cu toate acestea, scăderea competenț ei este o mare agitaț ie pentru

unele ș coli din cauza faptului că se concentrează pe standardele educaț ionale care au fost

de asemenea, acceptat pe scară largă de societate.

Potrivit Institutului de Educaț ie Internaț ională, de obicei durează mai mult pentru

studen ț ii imigran ț i să ajungă la norme academice într-o a doua limbă decât să dobândească

abilităț ile de comunicare interumană necesare pentru conversaț ia de zi cu zi. Se presupune

că studenț ii internaț ionali din medii non-anglofone (NESB) care rezidă

temporar într-o ț ară gazdă în scopul obț inerii unei diplome ar putea dura chiar ș i mai mult

pentru a obț ine abilităț i academice în a doua limbă, iar abilităț ile lor lingvistice limitate ar putea

fii unul dintre determinan ț ii care influen ț ează direct sau indirect succesul lor academic.

Prin urmare, competenț a lor lingvistică ar putea fi un factor cheie în succesul lor academic

(Nara ș i colab., 2015)

Guvernul omanez acordă o mare importanț ă limbii engleze în educaț ia

Tinerii omani ș i pregătirea lor pentru o lume multiculturală a locurilor de muncă. Are

prin urmare, au investit resurse mari în predarea limbii engleze în ș colile naț iunii,

colegii ș i universităț i. Din păcate, aceste eforturi au adus câș tiguri proportionale cu

această investi ț ie. Studen ț ii continuă să termine ș coala cu un nivel insuficient de engleză

proficienț a lingvistică ș i prin urmare majoritatea necesită cursuri remediale sau intensive în

2
un program de „fundamentare” înainte de a începe studiile de nivel terț iar. A constatat că principalul

factorii implicaț i au fost profesori ineficienț i, studenț i neinteresaț i, descurajare limitată.

Potrivit lui Laxa ș i Opetina (2000), Filipinele au fost cunoscute ca una dintre

ț ările vorbitoare de limbă engleză din Asia. Cu un astfel de avantaj, mulț i filipinezi au multe

oportunităț i în străinătate. Cu toate acestea, există o preocupare tot mai mare cu privire la competenț a în limba engleză a

studenț ii. Expunerea la limba engleză are legătură cu abilităț ile lingvistice.

Studenț ii au foarte puț ine ș anse să audă sau să vorbească engleză în alte locuri decât la ș coală.

Dar chiar ș i la ș coală, nu într-o clasă de engleză, ei comunică între ei în filipineză,

with some mixed English words or what is called Taglish. Even in an English class some

studenț ii sunt prea timizi pentru a se prezenta sau a se exprima în engleză. Alț ii se restricț ionează

să se împiedice să vorbească englezeș te atunci când cer ceva sau comunică cu cineva

altcineva în clasă.

La Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue, cei mai mulț i dintre studenț ii de liceu

sunt observa ț i că sunt competen ț i în engleză atunci când este nevoie pentru performan ț ele academice.

Studenț ii au lipsă de încredere, ceea ce le afectează abilităț ile de comunicare în utilizarea limbii engleze.

Limba ca mijloc de comunicare. Fiind chemat să vorbesc în faț a

orele conduse de profesori sunt evitate de studenț i deoarece se percep pe ei înș iș i ca

indivizi cu o competenț ă scăzută în limba engleză.

3
Declaraț ia problemei

Acest studiu îș i propune să descopere factorii care contribuie la scăderea limbii engleze

proficienț a elevilor. Studiul va fi realizat de studenț ii din clasa a 11-a ABM

în semestrul doi al anului ș colar 2018-2019 la Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i

Mandaue. Rezultatul va servi drept bază pentru posibile recomandări.

Această studiu îș i propune să răspundă la următoarele întrebări:

1. Care sunt factorii care contribuie la scăderea competen ț ei în limba engleză?

2. Ce provocări întâmpină studen ț ii în ceea ce prive ș te competen ț a în limba engleză

limbă?

3. Care sunt modurile de a dezvolta competen ț a în limba engleză a elevilor?

4. Pe baza constatărilor, care ar putea fi interven ț iile posibile

propus?

4
Fundament Teoretic

Acest studiu este ancorat în teoria lui Stephen Krashen despre a doua limbă

Achiziț ia în 1998. Teoria afirmă că achiziț ia limbii nu necesită extensiv

utilizarea regulilor gramaticale conș tiente ș i nu necesită exerciț ii obositoare. Achiziț ionarea necesită

interacț iune semnificativă în limba ț intă cu comunicare naturală.

Teoria lui Krashen privind achiziț ia unei a doua limbi constă în cinci ipoteze principale.

Primul este Achiziț ia-Învăț area. Există două sisteme independente de a doua

performanț a limbajului Sistemul Acquisit ș i Sistemul Învaț at. Acquisitul este

produs al unui proces subconș tient foarte similar procesului prin care trec copiii când ei

dobândesc prima lor limbă. Necesită interacț iune semnificativă în limba ț intă,

comunicare naturală în care vorbitorii sunt concentra ț i nu în forma lor de

exprimări, dar în actul comunicativ. Sistemul Învăț at este produsul formal

instruction and it comprises a conscious process which results in conscious knowledge

despre

Învăț area este mai puț in importantă decât dobândirea.

Al doilea este Ipoteza Monitor. Aceasta explică rela ț ia dintre

achiziț ie ș i învăț are. Funcț ia de monitorizare este rezultatul practic al celor învăț ate

5
gramatică. Conform lui Krashen, sistemul de achiziț ie este initiatorul enunț ului, în timp ce

sistemul de învăț are îndeplineș te rolul de monitor sau editor. Monitorul acț ionează într-un

planificarea, editarea ș i corectarea funcț iei atunci când sunt îndeplinite trei condiț ii specifice, adică,

the second language learner has sufficient time at disposal, focuses on form or thinks

despre corectitudine ș i cunoaș te regula.

A treia este Ipoteza Ordinii Naturale. Structura gramaticală urmează un natural

comandă care este previzibilă. Cu toate acestea, Krashen subliniază că implicaț ia naturală

ipoteza ordinii nu este că un syllabus de program de limbă ar trebui să se bazeze pe ordine

găsit în studii. De fapt, el respinge secvenț ierea gramaticală atunci când scopul este limba

achiziț ie.

Patru este Ipoteza Inputului. Învăț ăcelul s-a îmbunătăț it ș i progresează pe parcursul

ordine naturală când primeș te a doua limbă, intrarea este cu un pas mai departe decât etapa curentă de

competenț ă lingvistică. Ipoteza de intrare se ocupă doar de achiziț ie, nu de

învăț are. Conform acestei ipoteze, învăț ăcelul se îmbunătăț eș te ș i progresează pe parcursul

ordinea naturală primeș te a doua limbă. Intrarea care este cu un pas mai departe decât etapa actuală de

competenț a lingvistică.

Fifth is theAffective Filter. It embodies Krashen's view that a number of affective

variabile în achizi ț ia unei a doua limbi. Aceste variabile includ motiva ț ia, sine-

încredere ș i anxietate. Krashen afirmă că învă ț ăceii cu o motiva ț ie ridicată, auto-

6
încrederea, o imagine de sine bună ș i un nivel scăzut de anxietate sunt mai bine pregătite pentru succes

în dobândirea celei de-a doua limbi. Motivaț ie scăzută, stimă de sine scăzută ș i anxietate debilitantă

poate combina pentru a cre ș te filtrul afectiv ș i a forma un blocaj mental care împiedică

inputul comprehensibil din utilizarea pentru achiziț ie. Cu alte cuvinte, când filtrul este

„sus†împiedică dobândirea limbii. Pe de altă parte, afectul pozitiv este necesar, dar

nu este suficient de unul singur, pentru ca achiziț ia să aibă loc.

Studiul a fost prin urmare ghidat de această teorie în raport cu achiziț ia vorbirii

abilităț i în engleză. De exemplu, ca studenț i, de fiecare dată încearcă să înveț e cum să folosească engleza în

comunicarea ș i exprimarea lor, filtrarea poate apărea din cauza anxietăț ii, slabe

stima de sine sau motivaț ie scăzută. Prin urmare, cei care învaț ă cu un filtru afectiv scăzut nu doar că

devenind achizitori eficienț i de informaț ii cuprinzătoare, dar ș i crescând cantitatea acestora

pentru că este probabil să interacț ioneze cu alț i învăț ăcei fără a se simț i jenat

greș eli. În al doilea rând, atunci când vorbim cu învăț ăcei, acest lucru ar trebui să fie făcut pe baza ...

abilitatea comunicativă a învăț ăcelor ș i ar trebui să permită o perioadă de tăcere, liberă de aproape

monitorizare ș i corectare. În al treilea rând, cu cât mai mult inputul comprehensibil, cu atât mai mare

competenta de vorbire, in timp ce lipsa acesteia impiedica procesul de acquisitie a limbii. In cele din urma,

teaching methods work according to the extent that they make use of comprehensible

Adică, studenț ii învaț ă cel mai bine atunci când se implică în procesul de învăț are folosind

metodele corespunzătoare de predare. De exemplu, predarea prin imersiune ca strategie este

de succes deoarece oferă input comprehensibil elevului acolo ș i atunci.

7
 Această studie este de asemenea ancorată în Teoria Comportamentului, prin care unul dintre pionierii

a fost Burrhus Frederic Skinner sau cunoscut sub numele de B.F. Skinner. Potrivit lui B.F. Skinner, învăț area

se produce prin recompense ș i pedepse pentru comportament. El credea că cea mai bună modalitate de a

a înț elege comportamentul este să ne uităm la cauzele unei acț iuni ș i la consecinț ele acesteia. El a numit

această abordare Condi ț ionarea operantă. Skinner este considerat părintele Condi ț ionării operante

Condi ț ionare. Conform acestui principiu, comportamentul care este urmat de plăcut

consecinț ele sunt susceptibile să fie repetate, iar comportamentul urmat de consecinț e neplăcute

este mai puț in probabil să fie repetat.

Consolidarea pozitivă întăreș te un comportament prin oferirea unei consecinț e.

individul găseș te recompensator. Eliminarea unui întăritor neplăcut poate, de asemenea, să întărească

comportament. Acesta este cunoscut sub numele de întărire negativă deoarece este eliminarea unui factor advers.

stimulus care este 'recompensator' pentru animal sau persoană. Reinforcement negativ întăreș te

comportament deoarece opreș te sau elimină o experienț ă neplăcută. În convenț ional

situaț ia de învăț are, condiț ionarea operantă se aplică în mare parte problemelor de clasă ș i student

management, mai degrabă decât con ț inutul de învă ț are. Este foarte relevant pentru modelarea abilită ț ilor

performan ț ă. O modalitate simplă de a modela comportamentul este de a oferi feedback asupra învă ț ăcelului

performanț ă, de exemplu, complimente, aprobat, încurajare ș i afirmaț ie. O variabilă-

raportul produce cea mai mare rată de răspuns pentru studenț ii care învaț ă o nouă sarcină, prin care iniț ial

consolidarea are loc la intervale frecvente, iar pe măsură ce performan ț a se îmbunătă ț eș te

întărirea apare mai rar, până când în cele din urmă doar rezultatele excep ț ionale sunt

consolidate. Comportamentele nedorite, cum ar fi întârzierea ș i dominarea discuț iilor de clasă pot

fi stins prin a fi ignorat de către profesor. Aceasta nu este o sarcină uș oară, deoarece

profesorul poate părea nesincer dacă se gândeș te prea mult la modul în care să se comporte.

8
 Ca unul dintre pionierii comportamentismului, el a explicat dezvoltarea limbajului

prin influenț a mediului. Skinner a susț inut că copiii învaț ă limba pe baza

pe principiile de întărire comportamentală prin asocierea cuvintelor cu semnifica ț iile acestora. Corect

emiterea este pozitiv întărită atunci când copilul îș i dă seama de valoarea comunicativă a

cuvinte ș i expresii. De exemplu, când copilul spune 'lapte' iar mama va zâmbi ș i

oferă-i puț in ca rezultat, copilul va găsi acest rezultat recompensator, îmbunătăț ind dezvoltarea copilului

dezvoltarea limbajului.

9
Importanț a Studiului

Rezultatul studiului sunt factorii care contribuie la declinul limbii engleze

Competenta elevilor. Rezultatele pot servi ca un instrument pentru a îmbunătăț i limba engleză

Competenț ă. Studiul beneficiază de asemenea următoarele:

Studenț i. Această studiu va ajuta studenț ii să facă faț ă provocărilor pe care le întâmpină.

în ceea ce priveș te competenț a lor în limba engleză.

Profesori. Acesta va oferi feedback ș i informaț ii privind învăț area limbii.

elevii. Profesorul poate fi un ghid în informaț ii relative la nivelul de engleză al

proficienț a în engleză a studenț ilor.

Instituț ie. Aceasta va servi drept ghid în funcț ie de rezultat pentru a stabili sau a desfăș ura

îmbunătăț irea competenț ei în limba engleză a studenț ilor.

Cercetători viitori. Acest studiu oferă date semnificative pentru entuziastii cercetării.

Cercetători. Această cercetare poate oferi o realizare cercetătorilor ș i cu asta ei pot ...

creaț i modalităț i de a face faț ă.

10
Domeniu ș i Delimitare

Acest studiu se concentrează ș i se limitează la perspectivele liceului superior.

elevii despre factorii care contribuie la afectarea competenț ei lor în limba engleză folosind o abordare deschisă

chestionar încheiat.

Instrumentele de cercetare urmează să fie administrate o dată în timpul Semestrului II

al anului ș colar 2018-2019.

Doar 50 de studenț i de liceu selectaț i, bărbaț i ș i femei, cu vârste cuprinse între 15-18 ani.

ani cu o capacitate de comunicare în engleză în declin a Universităț ii din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue

vor fi folosiț i ca respondenț i ai studiului.

11
 Definiț ia termenilor

Acquisition–refers to development or learning of a skill.

Gigant–o eroare într-un mod de redactare a unei legi care face posibil ca unii să

dezobediț i în mod legitim.

Nuantat – se referă la ceva care are o distincț ie sau o diferenț ă.

Aptitudinea – este nivelul nostru de avansare sau stăpânire a unui set specific de abilităț i.

Ruckus – se referă la o situaț ie zgomotoasă sau o ceartă.

Plictisitor - se referă la un proces lung ș i lent sau la o muncă obositoare.

12
 CAPITOLUL II

Revizuirea literaturii ș i studiilor conexe

Această parte a studiului prezintă revizuirea literaturii ș i a studiilor pentru cercetare.

Domeniul studiilor relevante variază de la cercetători internaț ionali la studii locale.

despre competenț a în limba engleză, factorii contributori care provoacă scăderea acesteia.

Related Literature

Din Jurnalul Global

Utilizarea limbii engleze a devenit un semn de apreciere în societatea noastră. Toată lumea pare

îndrăgostit de utilizarea limbii engleze pentru a obț ine un statut înalt în societate. Din Global Journal of Management

ș i Ș tiinț ele Sociale, O Evaluare a Cauzelor Performanț ei Scăzute la Nivelul de Engleză în

Districtul Vehari. Conform lui Awan (2016), există multe probleme care afectează

elevii învăț ând limba engleză ca limbă străină sau secundară într-un context non-nativ

studenț i din ț ările vorbitoare. Aceste elemente pot deriva din multe componente, inclusiv

probleme socio-economice, diferenț a de cultură, familii sărace, inadecvat

designul curriculumului ș i al manualelor, lipsa profesorilor de engleză buni, calificaț i ș i pregătiț i, lipsa

motivarea învă ț ării studen ț ilor, neglijen ț a studen ț ilor, etc. Ace ș ti factori cauzează

studenț ii să aibă performanț e scăzute ș i slabe în învăț area limbii engleze, în special în

ț ări precum Pakistan, Laos, Bangladesh, Cambodgia, etc.

13
Jurnale Internaț ionale

Revista Educaț ională CogentEshghinejad(2016), a declarat că atitudinea este considerată

ca un factor esen ț ial care influen ț ează performan ț a lingvistică ș i a primit considerabil

atenț ia din partea cercetătorilor atât de limbă maternă, cât ș i de limbă străină. Rolul atitudinii ca un factor crucial

factor care afectează gestionarea ș i performanț a elevilor în toate abilităț ile lingvistice ș i

activităț ile au constituit un punct focal de studiu ș i interes din partea majorităț ii

cercetătorii specializaț i în predarea, învăț area ș i dobândirea limbilor. Acest lucru se datorează faptului că

atitudinea' prin cele trei componente principale ale sale, ș i anume cognitivă, afectivă ș i comportamentală

descoperă modurile în care învăț ăceii gândesc la noua limbă, o simt ș i se comportă în utilizarea acesteia

toate relevanț ele sale. Mai mulț i factori descriș i în acest document influenț ează a doua limbă

achiziț ia variază. Trebuie spus că diferenț ele individuale sunt importante

factorii în învă ț area unei a doua limbi (SLA). Ace ș ti factori sunt motiva ț ia, atitudinea,

vârsta, inteligen ț a, aptitudinea, stilul de învă ț are ș i personalitatea influen ț ează modul în care învă ț ăceii

întâlneș te învăț area limbilor ș i poate dezavantaja sau sprijini eforturile lor de a stăpâni

Limba engleză. În plus, aceste elemente par a fi o parte esenț ială a învăț ării

proces, care poate contribui la succesul sau eș ecul unui învăț ător de a doua limbă.

Din Revista Internaț ională de Studii în Limbă ș i Literatură Engleză, Ahmad et

al. (2013) a afirmat că „învăț ământul limbii engleze în Pakistan este aproape inexistent.”

aspectul funcț ional al limbii este complet ignorat, rezultând astfel într-un standard în deteriorare de

Engleza în generaț ia actuală ș i semnalizează o continuare a declinului.” S-a constatat că

profesorii din ș colile guvernamentale provinciale nu erau suficient de calificaț i ș i nu aveau

14
cunoș tinț e adecvate despre metodologia predării limbii engleze. Lecț iile din ambele tipuri

sistemul ș colar era supraaglomerat. Ș colile guvernamentale provinciale ș i federale

lipsit de materiale audiovizuale pentru predarea limbii engleze. Descoperirile studiului de faț ă

indică că scena actuală privind predarea limbii engleze pentru învă ț ământul secundar

clasele, solicită măsuri speciale să fie luate. Aceste probleme generează obstacole ș i

dificultăț i în învăț area limbii engleze la nivel ș colar. Profesorii de limbă engleză la

nivelul ș colar în Pakistan nu era suficient de competent.

Pe măsură ce malaezienii se îndreaptă spre globalizare ș i devin din ce în ce mai internaț ionali,

nevoia devine mai mare pentru copii să înveț e mai mult de o limbă, în plus faț ă de

limba maternă. A existat un dezbatere continuă cu privire la importanț a

Limba engleză. Angajatorii se plâng că absolven ț ii noi de astăzi nu au

proficienț ă comunicativă în limba engleză. S-a ipotezat că familia ș i persoanele semnificative

alț ii ar contribui cel mai mult la competenț a în engleză a studenț ilor chinezi. Aceasta a fost

s-a constatat că nu este cazul. Respondentii nu cred că competenț a lor în limba engleză a fost

influenț at de familia lor sau de alte persoane semnificative apropiate. Esmail ș i colab. (2011).

Revista Interna ț ională de Arte ș i Ș tiinț e, Chaney ș i Burk (1998), descriu

vorbirea ca o parte crucială a predării ș i învăț ării unei a doua limbi implicând construirea ș i

împărtăș ind semnificaț ia prin utilizarea simbolurilor verbale ș i nonverbale într-o varietate de

contexturi. În ciuda importanț ei ataș ate vorbirii, predarea abilităț ilor de vorbire pentru mulț i

ani a fost subestimat ș i profesorii de limba engleză au continuat să predea

vorbind doar ca o repetiț ie a exerciț iilor sau memorarea dialogurilor. Totuș i, lumea de astăzi

15
cere ca studenț ii să îș i dezvolte ș i să îmbunătăț ească abilităț ile de comunicare deoarece că

este singura modalitate prin care studenț ii îș i pot exprima sentimentele ș i învăț a să urmeze normele sociale ș i

reguli culturale adecvate în fiecare circumstanț ă comunicativă. În cele din urmă, această analiză arată

această atitudine este considerată un component esenț ial în învăț area limbilor; deci pozitivă

atitudinea ar trebui să fie umbra învă ț ării limbilor. În plus, motiva ț ia afectează

dobândirea limbii străine de către studenț i ș i arată că profesorul de limbă străină

personalitatea ș i modul său de predare afectează motivaț ia elevilor.

16
Studii conexe

Studii Internaț ionale

Factorii afectivi sunt factori emoț ionali care influenț ează învăț area. Aceș tia pot avea o

negative or positive effect. Negative affective factors are called affective filters and are an

ideea importantă în teoriile despre dobândirea unei a doua limbi. Conform lui Khaleghi

(2016), „ Lipsa de încredere” s-a dovedit a fi cea mai mare între studen ț ii universitari.

61,9% dintre studen ț i nu se simt încrezători atunci când vorbesc engleza în cursurile orale.

Ruș inea ca un alt factor afectiv este comună în special în rândul a 57,1% dintre studente.

Rezultatul rezumă, de asemenea, celelalte factori în care 52,4% se datorează anxietăț ii, 52,4%

frică de a face greș eli, 33,3% frică de a fi dispreț uit au fost găsite a fi esenț iale

factorii afectivi care influenț ează reluctanț a de a vorbi în rândul studenț ilor universitari.

Proficienț a în limba engleză pentru studenț ii universitari este definită ca abilitatea de a

un student să folosească limba pentru a comunica în contexte vorbite ș i scrise

în timp ce îș i finalizează studiile universitare. Potrivit lui Ibrahim ș i colab. (2013) există

Trei bariere afectează competenț a în limba engleză. Bariere personale, elevii au fost

întrebat despre posibilele bariere în atingerea competen ț ei în limba engleză, cu 50,1%

menț ionând lipsa timpului ca factor contribuabil. Bariere profesionale, respondenț ii

s-au declarat mulț umiț i de membrii facultăț ii, deoarece 50,8% au fost în dezacord că există o lipsă de bună

profesorii pentru a-i ajuta să-ș i îmbunătăț ească limba engleză. A fost observată o asociere statistică

în răspuns la această întrebare cu gen. Un procentaj mai mare de respondente feminine 55%

nu au fost de acord cu afirmaț ia comparativ cu respondenț ii de sex masculin. 47,7% dintre respondenț i

17
s-a convenit că membrii facultăț ii de la Universitate îi ajută să îmbunătăț ească limba engleză,

de aceea prezenț a lor formează un model de urmat pentru studenț i. Bariere sociale, o sută

iar nouăzeci ș i opt (44,8%) dintre respondenț i au raportat un mediu favorabil ș i prietenos

sus ț inerea utilizării limbii engleze. Mai mult de două treimi 73,2% din studiu

respondentii nu sunt de acord că rolul familiei ș i al universităț ii reprezintă o barieră potenț ială în

atingerea competenț ei în limba engleză.

Conform lui Chairunnisa (2013), cel mai dominant factor intern care influenț ează

atitudinea negativă a elevilor cu performanț e scăzute a fost evaluată ca fiind cea mai dominantă internă

factorii care influenț ează realizările reduse ale studenț ilor cu un procentaj ridicat de 78,86%, urmat de

prin lipsa de motivare care are 69,29%, urmată de anxietate 62,29% ș i stima de sine scăzută

60,86%. Aceste patru factori interni au avut procente u ș or diferite în influen ț are

performanț a scăzută a studenț ilor care a indicat că factorii existau ș i contribuiau la aceasta

efecte negative asupra procesului de învă ț are al studen ț ilor, care au dus apoi la rezultate scăzute ale studen ț ilor

realizare. Atitudinea negativă pe care o aduceau studen ț ii în clasă a influen ț at

învăț are.

Conform lui Solis et al. (2013), următorii factori nu au o semnifica ț ie semnificativă

rela ț ia cu competen ț a în limba engleză a responden ț ilor, vârsta, venitul părin ț ilor

nivelul de educa ț ie al părin ț ilor, percep ț ia asupra profesorului, amploarea televizorului

vizionare, mesaje text, amploarea utilizării reț elelor sociale online ș i jocurilor pe calculator.

Datele arată că sexul corelează cu competenț a în limba engleză a respondenț ilor. Feminin

elevii obț in rezultate mai bune la limba engleză decât elevii de sex masculin, conform datelor colectate, 64,4% din

18
elevele au obț inut rezultate mari la testul de competenț ă în limba engleză, în timp ce doar 35,6% din

respondentii de sex masculin au avut scoruri mari la testul dat. În plus, acest lucru este de asemenea arătat în date.

s-a colectat că 69,2 % dintre bărbaț i au obț inut scoruri mici la testul de competenț ă în limba engleză, ș i

doar 30,8% din femei au obț inut un punctaj scăzut la test. Frecvenț a citirii este, de asemenea, considerată a

au o relaț ie semnificativă cu competenț a în limba engleză a respondenț ilor din

date colectate. În datele colectate, 76,9% dintre respondenț i care cheltuiesc doar cel mult

o oră în citire a obț inut un punctaj scăzut la testul de competenț ă în limba engleză dat de cercetători.

În plus, 44,4% dintre respondenț ii care petrec cel puț in cinci ore citind au câș tigat

cele mai mari scoruri în testul de competenț ă în limba engleză. Nu există un factor definit în asocierea

cu competenț a în limba engleză a cuiva, în afară de sex ș i citirea materialelor în limba engleză, ca

sugerat de rezultatele acestui studiu.

Guvernul oman acordă o mare importanț ă limbii engleze în educaț ia

Tinerii din Oman ș i pregătirea lor pentru o lume multiculturală a locurilor de muncă. A avut

de aceea a investit resurse mari în predarea limbii engleze în ș colile naț ionale,

universităț i ș i colegii. Din păcate, aceste eforturi nu au adus câteva câș tiguri proporț ionale

la această investiț ie. Al-Mahrooqi (2012), bazat pe concluziile absolvenț ilor de ș coli publice

perspectivele mulț i profesori de limba engleză par să nu le pese de profesia lor sau de

îmbunătăț irea sau chiar menț inerea propriului nivel de competenț ă. Cititul ș i vorbirea par să

a fi ignorate, în ciuda importanț ei lor cruciale pentru competenț a studenț ilor, cu unul oferind

input ș i celelalte oportunităț i de output. Sistemul educaț ional ș i mediul ș colar

de asemenea, manifestă o lipsă de apreciere pentru engleză. Rezultatul a fost tabulat, ceea ce arată că

reason of low English proficiency 85% teachers, 80% curriculum, 70% students

ei înș iș i, 24% expunere limitată la engleză ș i lipsă de practică în afara sălii de clasă,

19
23% părinț ii ș i contextul social, 15% sistemul ș i mediul ș colar ș i 2%

având prieteni neglijenț i ș i nemotivaț i.

Conținuturi
Nu s-au găsit intrări în tabelul de conț inut.

20
 CAPITOLUL III

METODOLOGIE DE CERCETARE

Această parte a studiului conț ine metodologia de cercetare aplicată la cercetare

lucru. Este compus din designul cercetării, participanț i, mediu, flux, instrumente

ș i procedura de analiză a datelor.

Designul cercetării

Acest studiu este unul calitativ, deoarece întrebările adresate sunt ș i răspunsurile oferite de

experienț a elevilor selectaț i de liceu sau a respondenț ilor. Studiul

a folosit o abordare fenomenologică în realizarea cercetării. Scopul principal al

cercetătorii trebuie să cunoască factorii care contribuie la scăderea competenț ei în limba engleză a

studenț i ș i îi ajută să facă faț ă oferindu-le recomandări pe baza rezultatelor.

Respondenti la cercetare

Cercetătorii vor colecta date de la 25 de fete ș i 25 de băieț i de liceu.

studenț i care sunt oficial înscriș i în acest Semestru Doi al Universităț ii din Cebu, Lapu-

21
Lapu ș i Mandaue (UCLM) care au o vârstă cuprinsă între 15-18 ani ș i cu o scădere

Competente în limba engleză.

Mediu de cercetare

Studiul a fost efectuat la Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue care este

situat pe A.C Cortes Avenue, Looc, Mandaue City. Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i

Campusul Mandaue (UCLM) se află la poalele podului Mactan-Mandaue, oficial

Podul Sergio Osmeña care leagă oraș ele Mandaue ș i Lapu-Lapu.

Figura 1.1 Vederea din satelit a Universităț ii din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue

22
Procedura de cercetare

Pentru a atinge rezultatele dorite, cercetătorii trebuie să îndeplinească aceaste serii de

steps: First, the researchers formulated the topic and working title. Second, the

cercetătorii au dat declara ț ia problemei ș i întrebarea specifică. În al treilea rând,

cercetătorii formulează domeniul de aplicare ș i delimitarea ș i semnificaț ia studiului. În al patrulea rând,

cercetătorii au revizuit teoriile existente pentru a fi coloana vertebrală a studiului ș i

construiesc raț ionamentul. Apoi, cercetătorii au colectat studii ș i literatură relevante

research and writing the research methodology.

23
Etapele proiectului de cercetare 1st 2nd 3rd 4th 5th 6th 7th

săptămână săptămână săptămână săptămână săptămână săptămână săptămână

Selecț ia subiectului de cercetare

Crearea unei declaraț ii a

problemă

Domeniul ș i delimitarea ș i

beneficiari

Formularea raț ionamentului ș i

fundamentare teoretică

Revizuirea studiilor aferente ș i

Literatură ș i cercetare

Metodologie

Redactarea scrisorii de transmisie

Lustruiț i hârtiile

Trimiterea lucrării

24
Instrument de cercetare

Acest studiu foloseș te un chestionar deschis pentru a colecta date. Cele selectate

respondentii au avut sansa fie sa spuna informatiile lor personale, fie nu pentru

intimitate. Apoi au fost urmate de direcț iile generale date de cercetători cu privire la modul în care ei

au răspuns la întrebările despre factorii care contribuie la declinul limbii engleze

proficienț a elevilor.

Procedura de analiză a datelor

După ce datele au fost colectate, cercetătorii au analizat răspunsurile studenț ilor la

chestionarele au fost citite cu aten ț ie ș i factorii men ț ionaț i ca contribuind la nivelul scăzut de engleză

proficienț a a fost interpretată. Studiul a produs date valoroase, al căror potenț ial utilizare completă

este dincolo de domeniul de aplicare al acestei lucrări.

25
 APENDICE

ANEXA A

7 martie 2019
Dr. Severina D. Chin
Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue
A.C Cortes Avenue, Looc, Oraș ul Mandaue
Dragă Dr. Chin,

Salutări de pace!

În îndeplinirea parț ială a cerinț ei noastre pentru acest subiect Cercetare Practică 1, noi
elevii de liceu din AB11A7 ar dori să ceară permisiunea dumneavoastră de a conduce o
studiu de cercetare intitulat "Factorii care contribuie la scăderea competenț ei în limba engleză a
studenț ii din UCLM." Această cercetare are ca obiectiv identificarea factorilor care contribuie
la scăderea competenț ei în limba engleză a elevilor. Colectarea de date prin utilizarea unei deschise-
chestionare încheiate.

Credem că biroul dvs. bun este alături de noi în entuziasmul nostru de a termina cerinț a
ș i pentru a ne dezvolta bunăstarea. Sperăm la un răspuns pozitiv din partea dumneavoastră în această privinț ă.

Îț i mulț umesc foarte mult!

Cu respect,
Jessa E. Sumbilla
Grupa 7 - AB11A7

Notat de:
Doamna Kathleen Cabahug
Profesor de Cercetare Practică 1

Aprobat de:
Dr. Danielita B. Patindol Dr. Severina D. Chin
Director de liceu Asistent de liceu

26
 ANEXA B

Nume (Opț ional):__________________________________ Age: __________

Clasa ș i Secț iunea: _____________________ Dată: __________________

1. Care sunt modalităț ile prin care te poț i dezvolta pentru a deveni competent în engleză?

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

2. Ce provocări aț i întâmpinat pentru a deveni proficient în engleză?

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

27
3. Care sunt factorii care te fac să fii deficitar?

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

28
 CIRCULUM VIRTAE

CHESKA DIANNE AMANTE

Deca Homes 2, Bankal, Oraș ul Lapu-Lapu
09953620364
dianneamante94@[Link]

I. PERSONAL INFORMATION

NICKNAME: Cheska
DATE OF BIRTH: 15 februarie 2002
AGE: 17 de ani
CIVIL STATUS: Singur
RELIGION: Romano-catolic
PASTIME ACTIVITIES: Vizionarea filmelor
FATHER’S NAME: Nigel Curnow
MOTHER’S NAME: Helen Amante-Curnow

II. BACKGROUND EDUCAȚIONAL

SENIOR HIGH SCHOOL: Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue

LICEU MIC: Şcoala Sfântul Iosif-Mactan
Ș COALA ELEMENTARĂ: Ș coala gimnazială Bankal

29
 CYRIL GRACE A. BOOC
Locaț ia Jubay, Lilo-an Cebu
0997840329
booccyril03@[Link]

I. PERSONAL INFORMATION

NICKNAME: Cy
DATE OF BIRTH: 29 noiembrie 2001
AGE: 17 de ani
CIVIL STATUS: Singur
RELIGION: Catolic roman
PASTIME ACTIVITIES: Vizionarea videoclipurilor

FATHER’S NAME: Lecerio Booc

MOTHER’S NAME: Wilfreda Booc

II. BACKGROUND EDUCAȚIONAL

LICEU Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue

Ș COALA GENERALĂ DE JUNIORI: Colegiul St. Louise de Marillac din Bogo
Ș COALA ELEMENTARĂ: Colegiul Memorial Felipe R. Verallo

30
 JAN LOUI K. GARBO
Strada F.C. Pesons, Centro, Oraș ul Mandaue
09668177411
janloui24@[Link]

I. INFORMAȚII PERSONALE

NICKNAME: JL
DATE OF BIRTH: 3 ianuarie 2001
AGE: 18 de ani
CIVIL STATUS: Singur
RELIGION: Catolic Român
PASTIME ACTIVITIES: Vizionarea filmelor
FATHER’S NAME: George F. Garbo
MOTHER’S NAME: Alona K. Garbo

II. FUNDALUL EDUCAȚIONAL

LICEU Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue

Ș COALA GIMNAZIALĂ: Liceul Naț ional Cabancalan
Ș COALA PRIMARĂ: Ș coala Centrală Mandaue City

31
 JESREAL YESHUA E. LAGON
Kadulang 1, Marigondon, Oraș ul Lapu-Lapu
09325249506
jesreallagon18@[Link]

I. PERSONAL INFORMATION

NICKNAME: Shua
DATE OF BIRTH: October 03, 1999
AGE: 19 de ani
CIVIL STATUS: Singur
RELIGION: Creș tin născut din nou
PASTIME ACTIVITIES: Baschet
FATHER’S NAME: Daniel Ulysses B. Lagon
MOTHER’S NAME: Agnes E. Lagon

II. BACKGROUND EDUCAȚIONAL

LICEU: Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue

Ș COALA GIMNAZIALĂ: Liceul Naț ional Marigondon
Ș COALA ELEMENTARĂ: Ș coala Elementară Mactan Air-base

32
 DOREEN JOYCE M. LUNOR
Looc, Oraș ul Mandaue
09208150215
lunordoreenjoyce@[Link]

I. INFORMAȚII PERSONALE

NICKNAME: Bucurie
DATE OF BIRTH: 4 ianuarie 2002
AGE: 17 de ani
CIVIL STATUS: Singur
RELIGION: Catolic Român
PASTIME ACTIVITIES: Vizionarea dramelor coreene

FATHER’S NAME: Daniel Lunor

MOTHER’S NAME: Loila M. Lunor

II. FORMATIA EDUCATIVA

LICEU: Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue

Ș COALA GIMNAZIALĂ: Liceul Naț ional Comprehensiv Mandaue City
Ș COALA ELEMENTARĂ: Ș coala Centrală Mandaue

33
 JESSA E. SUMBILLA
Mactan proper, oraș ul Lapu-Lapu
09489319810
jessaruinasumbilla@[Link]

I. INFORMAȚII PERSONALE

NICKNAME: Jess
DATE OF BIRTH: 7 mai 2001
AGE: 17 de ani
CIVIL STATUS: Singur
RELIGION: Romano-catolic
PASTIME ACTIVITIES: Citirea cărț ilor
FATHER’S NAME: Felipe Sumbilla
MOTHER’S NAME: Carlita Sumbilla

II. BACKGROUND EDUCAȚIONAL

SENIOR HIGH SCHOOL: Universitatea din Cebu Lapu-Lapu ș i Mandaue

Ș COALA GIMNAZIALĂ: Liceul Naț ional Madrid
Ș COALA ELEMENTARĂ: Ș coala Elementară Bunga

34