RAPORT T.I.C.

1)INTRODUZIONE
Scurtă descriere a cazului asignat

Din studiul PEI, fundamentul proiectării individualizate

al elevului cu dizabilităț i, care are ca obiectiv valorificarea
potenț ialul ș i incluziunea socială, am învăț at obiectivele educaț ionale -
didactice, activităț ile, metodele, strategiile, materialele, timpii de
realizarea ș i modalităț ile de verificare ș i evaluare prevăzute pentru an ș colar.
2021/2022.

Alunno: G.

Età: tre anni;

Diagnosticul clinic: tulburare mixtă de dezvoltare F83

Precedente diagnoze: Niciuna.

Descrierea experien ț elor de utilizare a tehnologiilor informa ț iei ș i

a comunicării dobândite pe parcursul stagiului direct

Drepturile la ascultare ș i la participare constituie axa centrală a

Aceasta este despre toate propunerile educaț ionale. Activarea citirii unei cărț i
digitale oferă oportunităț i extraordinare pentru a imagina, a se identifica,
a-ț i exprima emoț iile, a te apropia de înț elegerea punctelor de vedere
a privi diferit, a se recunoaș te în simț irea celorlalț i, a se confrunta ș i a dialoga.
momente de lectură împărtăș ită în secț iune sunt momente emoț ionante, agitate
în contexte protejate, în timpul cărora fiecare a avut ocazia să se exprime
emoț iile proprii, chiar dacă nu au încă un nume ș i sunt dificile
da recunoscut; ș i gândurile proprii, chiar ș i atunci când sunt complicate de
depanare. Într-o fază iniț ială, în aceste momente de libertate (tocmai pentru că
produsul care a ieș it a fost realizat din imagini ș i din desene
e non de cuvinte), a fost oportun să renunț ăm la stabilirea unei metode
prea sistematic; a fost mai bine, în schimb, să se efectueze o lectură lentă ș i
partajarea imaginilor, lăsând copiilor tot timpul de
a se exprima, observând dinamica relaț iilor dintre egali, elementele care
sunt observaț i (cine observă ce), cine rămâne mai impresionat de context,
din caracteristicile unora personaje sau din alte detalii. La audiț ie este
a fost însoț it, cu atenț ie ș i delicateț e, gestionarea trecerii
de la citirea cu voce tare la o lectură deschisă dialogului ș i contribuț iei de
fete ș i băieț i care, progresiv, devin naratori,
interpretând, reinvenând, ș i adultul îș i asumă rolul de ascultător
activ, punând întrebări, adăugând informaț ii, solicitând
la îmbogăț irea ș i transformarea expunerii conț inute în
carte. Crearea de căr ț i digitale este cheia care permite elevilor ș i
învăț ători să utilizeze gândirea critică ș i abilităț ile organizatorice
compleze în timp ce compară, planifică ș i iau decizii creative
su cât a fost realizat. Este importantă îndrumarea profesorului, care, în
mod original, adună, păstrează punctul ș i împarte învăț area ș i
rezultatele copiilor. Aplicaț iaCreator de cărț ia fost instrumentul
angajat pentru crearea cărț ii digitale. Intuitivitatea ș i strălucirea
acest instrument a făcut-o o aplicaț ie surprinzătoare
funcț ional: aceasta permite realizarea unei poveș ti vorbite, implicând
încă ș i mai mult pentru grupele de vârstă cele mai mici. Unele pagini ale cărț ii digitale

au fost create ș i cu aplicaț ia "Canva", un instrument

diproiectare grafică, acesta utilizează un format detragere ș i plasaredella
selecț ie ș i permite accesul la o bază de date de fotografii, imagini
vectori, grafice ș i caractere.

Pe măsură ce paginile e-book-ului construiesc semnificaț ii tangibile, a

copiii pot învăț a cum elementele multimedia diferite se
se pricep foarte bine să-ș i povestească istoria sau să comunice informaț iile
într-un mod mai funcț ional ș i eficient, sau pentru a îmbogăț i un punct de vedere de
sprijin neconvenț ional. Copiii vor putea traduce gândurile lor
sub formă de carte ș i vor absorbi mai bine ceea ce este explicat în secț iune.

2) LA PRACTICA EDUCATIVĂ FONDATĂ PE

EVIDENȚE Ș TIINȚIFICE
Ilustrarea rolului cadrelor didactice- cercetători

Profesorul, de orice nivel ș i grad, trebuie să se ingeniozeze, trebuie să intre în

contact cu minț ile fertile ale elevilor ș i căutarea în principal a unui
o abordare cât mai tactilă în explicaț ie. Având în vedere acest lucru,
profesorul cercetător corespunde figurii ș colare care construieș te
un repertoriu de comportamente ș i strategii, îș i construieș te un ‘metodă’,
eventual integrând 'metode' ș i strategii orientate către obiective mai
circoscritti (Învăț are colaborativă, Rezolvarea problemelor,
Argumentare, etc.). Este necesar să se distingă acț iunea de a integra de
cea a amestecării. Este posibil să "Integrăm" când obiectivele sunt
diversi, dar complementari ș i coerenti; pentru a recunoaș te că sunt coerenti
trebuie să facem referire la principiile ș i teoria pe care se bazează.
Dacă obiectivele nu sunt coerente, riscul este de a activa acț iuni
disorganiche (Calvani, 2015), deci de a amesteca metode ș i strategii,
mai degrabă decât să îi achiziț ioneze integral ș i conș tiincios în propriul
practica. O altă caracteristică a profesorului este aceea de a fi întotdeauna
deschis la schimbare. Învăț ătorul însuș i se schimbă, copiii se schimbă,
îș i schimbă ș coala, contextul sociocultural se schimbă, aceș ti factori sunt în
continua evoluț ie. Docenț ii astăzi utilizează din ce în ce mai des noi
modalităț i de a creș te ș i a face să experimenteze cunoș tinț e, abilităț i ș i
competenț e, valorificând tehnologiile informaț iei ș i a
comunicare (T.I.C.). Acronomul „TIC” se referă la tehnologiile
utilizate sau utilizabile în didactică, a cărei conotaț ie este
prevalent tehnologic-digital ș i datorită acestora, profesorul poate
a profita de instrumente eficiente pentru reînnoirea didacticii ș i
permette inclusiunea tuturor elevilor. Profesorul competent nu
dispune de o metodă fixă pentru fiecare situaț ie, dar este deschis să accepte
transformările didacticii. În plus, se aș teaptă ca învăț ătorul
încurajează elevii să îș i exprime alegerile, privind motivul pentru care au decis să
aplicarea unei formule ș i nu a altei. Sau încă, în cadrul
probleme, pentru a le oferi clasei într-un mod cât mai inovator ș i
funcț ional, profesorul ar putea adopta ipoteza reformulării
livrarea problemei, astfel încât să stârnească alte reflecț ii ș i să facă
emergere ulteriori strategii de rezolvare din partea elevilor. Aceasta
espedientul va fi folosit într-un mod care să scoată în evidenț ă alț i factori, cum ar fi

compararea mai multor idei; evidenț iind ș i aspecte ale muncii de

grup, care respectă pe celălalt, ascultând mai multe abordări; făcând
dispar ș i teama de a fi judecaț i, de a te exprima în public.
Îi pune întrebări active copiilor acel mecanism care constă în
a trece de la o situaț ie iniț ială incertă la o situaț ie mai limpede ș i
chiareggiante, în care conjecturile, gândurile, îndoielile ies exact
pentru că există voinț a, impulsul motivant, de a le face să dispară. Conform
această perspectivă, ș coala, aș a cum povestesc D’Alessio, d’Alonzo, Isidori,
Vaccarelli, Makoelle ș i Van Der Merwe "se impune ca instituț ie
primitor (un loc social care influenț ează bunăstarea oamenilor)
laddove non si richiede allo studente di adattarsi al contesto” (citato in
Isidori, 2019, p. 51), dar este contextul care trebuie să se adapteze cerinț elor
de acelaș i lucru, aș adar, este vorba despre un sistem prietenos cu schimbarea.
În ICF, termenul "tehnologie" nu este considerat doar pentru a indica
o instrumentaț ie de tip informatic, ci este în relaț ie cu un
pluralism de produse, instrumente, echipamente sau sisteme tehnice, al căror
utilizarea corectă necesită procese, de asemenea metodologice, orientate spre
promova acea interacț iune pozitivă între caracteristicile individului
caracteristicile mediului. În cadrul didacticii speciale ș i
despre dizabilitate, introducerea tehnologiilor trebuie să aibă loc în mod
graduale ș i adecvat contextului clasei pentru a evita să crească
divergenta între studenț i cu ș i fără dizabilităț i, în loc să favorizeze ș i să faciliteze
includerea ș colară ș i socială. Pentru a împiedica ca instrumentele
compensativi tecnologici diventino marcatori di differenza, è importante
pregătirea întregii clase pentru a le folosi. S-ar putea permite, de exemplu,
toț i studenț ii să folosească computerul, diferenț iind activităț ile de
să desfăș oare în funcț ie de nevoile fiecăruia ș i să aloce roluri ș i sarcini
în interiorul grupurilor mici. Utilizarea tehnologiilor în ș coală
reprezintă un avantaj pentru toț i, pentru a promova o integrare
o educaț ie realmente inclusivă, care să nu se limiteze la <<... a face lucruri
ca ș i ceilalț i, dar mai degrabă în aceea de a oferi posibilitatea de a face lucrurile
cu ceilalț i…>>. Prin urmare, tehnologiile sunt chemate să favorizeze,
întărirea, susț inerea incluziunii menț inând o atenț ie constantă asupra
persoană cu sau fără dizabilităț i. Adoptarea acestei abordări ș i implementarea acesteia

tip de analiză ș i de citire a nevoilor, înseamnă a face în aș a fel încât ca

diversitatea prezentă în fiecare elev devine o bogăț ie pentru a valorifica
modul de învăț are al fiecăruia. O ș coală orientată ș i proiectată pe
tarif, pe producț ie, îndreaptă studenț ii săi într-un mod captivant „către
obiectivele de atins ș i competenț ele de dezvoltat, dar mai ales
spre autonomie, independenț ă, conș tientizare de sine ș i a
propria identitate, precum ș i a propriului proiect de viaț ă”. (Isidori, 2019, p.
51). Acesta demonstrează faptul că ș coala devine preț ioasă în
momentul în care asumă ca parametru de măsurare a validităț ii
permanenț ă (regularitate), parcurs (linearitate) ș i rezultate (profit).
(Bun venit, 2011). Mulț i profesori nu îș i încurajează studenț ii să
învăț are să argumentezi, să explici motivul pentru care se întâmplă un
ceva, sau de ce se desfăș oară un exerciț iu cu o trecere în loc de
foloseș te un altul. Este adevărat că dacă ceva deja s-ar ș ti să se facă, nu ar exista
necesită să o abordăm: ș coala a fost înființ ată din acest motiv. Înt
gândirea este media învăț ării, în timp ce învăț area este rezultatul
al gândirii. Pornind de la presupunerea că una dintre caracteristicile
comuni ai multeplici semnificaț ii de competenț ă, poate fi considerată
cea de a se baza pe recunoaș terea completă a ceea ce se face ș i pe utilizarea
consapează de cunoș tinț ele acumulate” (Ajello, 2002, p. 255), schimbarea
că perspectiva competenț elor cauzează în procesul de învăț are-
învăț area reflectă promovarea utilizării autonome ș i conș tiente
a cunoș tinț elor. Aceasta se exprimă în capacitatea profesorului de
discriminare, separare, selecta cunoș tinț ele cele mai adecvate pentru a se presta la

noutăț i. Aceste puncte cheie nu sunt altceva decât scheletul,

nucleul fondant al a ceea ce profesorul ar trebui să îș i însuș ească ș i,
ulterior, a propune clasei sale dintr-un punct de vedere
ministeriale (MIUR, 2012).

Explicaț ie tehnologiile informa ț iei ș i ale

comunicare adoptate în lumina dovezilor ș tiinț ifice ale
cercetare educaț ională.

Educaț ia privind utilizarea media digitale este un subiect care revine în

practici cotidiene. Ele au devenit elemente centrale pentru viaț ă
de azi, în calitate de dimensiuni sociale, culturale, politice ș i economice
al lumii contemporane ș i ca factori care contribuie la
capacitate variabilă de a da sens lumii, de a construi ș i a împărtăș i
semnificaț ii. Odată cu răspândirea tehnologiilor cu ecran tactil, ș i ele
copiii cu vârste între 3-5 ani au devenit „consumatori” de conț inuturi
digitali. „…o educaț ie adecvată în ‘gândirea computaț ională’, care
dincolo de alfabetizarea digitală iniț ială, este într-adevăr esenț ial
pentru ca noile generaț ii să fie capabile să facă faț ă societăț ii
viitorul nu este al consumatorilor pasivi ș i ignoranț i în privinț a tehnologiilor ș i serviciilor, ci al

subiecț i conș tienț i de toate aspectele în joc ș i ca actori activi

participă la dezvoltarea lor”. (circulară MIUR prot. nr. 9759 din
08/10/2015). Literatura contemporană pentru copii ș i adolescenț i
propune albume ilustrate minunat, cărț i, romane grafice, cărț i digitale, cărț i
accesibile" (în carte), care pot deveni dispozitive pedagogice
importanț i pentru a vorbi cu copiii ș i tinerii despre drepturile lor, a-i face să înț eleagă

exprimarea emoț iilor, a în observa ș i a asculta, a facilita accesibilitatea la

subiecte dificile de abordat în clasă. Citirea, mai ales dacă este propusă
ca activitate împărtăș ită, însoț ită de cărț i, cuvinte ș i imagini ale căror
calitate a fost atent selectată, poate deveni un puternic
instrument de relaț ie prin care copiii pot să se "citească"
reciproc, a-ș i exprima vocea ș i gândurile lor cele mai profunde,
de asemenea, în ceea ce priveș te conț inutul Convenț iei cu privire la Drepturile Copilului ș i

adolescenț ei. Pe urmele „alfabetizării digitale”, dimensiunile

da considerare în relaț ie cu conț inuturile digitale, - cele care
contribuie la definirea caracteristicilor experienț ei de utilizare a
conț inuturi – sunt esenț ialmente trei:

1) cea legată de aceleaș i conț inuturi informative, de tipul lor, la

organizaț ia lor (este pe baza acestei consideraț ii că distnguim,
de exemplu, un conț inut liniar de la unul organizat sub formă
ipertestual, sau o carte de studiu multimedia dintr-o carte de studiu doar
textuale);

2) cea legată de dispozitivele de utilizare (ș i prin urmare de caracteristicile

hardware-ului utilizat, potenț ialului său, modurilor sale de utilizare; este
pe baza acestei consideraț ii, distingem, de exemplu, un PC de
masă pentru un tablet, dar ș i consumul lean forward specific
dispozitive precum PC-urile de birou din acea postură relaxată posibilă în cazul lui

tablet)

3) cea legată de platformele de utilizare ș i de funcț ionalităț ile acestora

software (este pe baza acestei consideraț ii că este posibil să te întrebi
despre modalităț ile de a insera anotări sau sublinieri în cadrul unui
manual digital, sau despre cum se urmăreș te progresul realizat
de la utilizator în lectură). Este clar că, în proiectarea experienț elor concrete
legate de utilizarea conț inutului de învăț are digitală, trebuie să luăm în considerare

Atenț ia la toate cele trei dimensiuni. Aș adar, pentru a face doar un

de exemplu, un e-book multimedia va fi de obicei gândit pentru a fi utilizat
printr-un tablet ș i nu printr-un dispozitiv cu cerneală
electronic, which, at least at the current state of evolution of technology,
nu permite reproducerea fluidă a filmelor ș i animaț iilor, ș i în
marea majoritate a cazurilor este limitată la reproducerea în scala de gri, fără
posibilitatea de vizualizare a culorilor. Fără îndoială, aceleaș i
tre dimensiuni converg în apoi într-o experienț ă unitară: utilizarea de
acest lucru sau acel conț inut, prin intermediul acestui dispozitiv sau acelui dispozitiv ș i

utilizând această sau acea platformă.

3) PERCURSO EXPERIENȚIAL CU TIC

- Descrierea produsului multimedia realizat.

Pornind de la interesele ș i punctele forte ale elevului G., care nutreș te o

o mare pasiune pentru desen ș i ascultarea de poveș ti fantastice citite
de la dascăl am structurat ș i realizat activităț ile. În plus, copilul
demonstrează un angajament evident în activităț ile desfăș urate în cooperare ș i
colaborare cu colegii săi. Prin urmare, am folosit în secț iune astfel de
instrumente digitale:
- Creator de cărț i;

- Canva (angajat în sprijinul aplicaț iei „Book creator”).

- Dispozitiv mobil în scopul înregistrării vocii.

Descrizione del progetto

Denominazione: “TUTTO SU DI ME”.
Secț iunea: trei ani (nr. elevi 16).
Tirocinantă: Linda De Clerico.
Docenti implicaț i: toț i.
Discipline implicate: ştiinţe; artă şi imagine; cetăţenie şi
costituzione; italiano.
Perioada de desfăș urare: a doua săptămână a lunii mai (a.s.
2021/2022).
Indicaț ii Naț ionale 2012:
Domeniu de experienț ă: Corpul ș i miș carea
-Ț el: Recunoaș te-ș i propriul corp, părț ile sale diferite ș i
reprezintă.
-Obiectiv general: Recunoaș te ș i desenează schema corporală.

Activitate didactică pe:

realizarea propriului chip prin utilizarea pastei de sare, în
mod în care să îmbunătăț ească în copil capacitatea de distincț ie între: mare
– mic; sus - jos; înăuntru – afară; major – minor; deasupra –
sub
Reproducerea grafică a corpului uman de către copii cu
învăț area poeziei „Cum se naș te un corp”: unii copii
desenează, pe foi diferite: trunchiul, alț ii braț ele, alț ii picioarele, alț ii
mâinile, ș i aș a mai departe.

Asamblarea părț ilor corpului realizate de secț iune,

recitând toț i împreună poezia.
Realizarea puzzle-ului care reprezintă conturul corpului unei
fata luată ca mostră. În plus, asamblarea bucăț ilor unui
puzzle-ul este foarte util pentru a ajuta elevul să dobândească secvenț ialitatea logică

(prima – dopo).
Crearea unui zar cu ș ase feț e, pe care sunt inscripț ionate
câteva părț i ale corpului.

Corpul este instrumentul prin care copiii explorează lumea ș i cu care

cele care intră în contact cu ceilal ț i, de fapt, prin corpul
bambino dobânde ș te con ș tiinț a de sine ș i a celuilalt diferit de sine.
În perioada ș colii primare, devine, a ș adar, obligatorie
observarea propriului corp cu care copilul se joacă, manifestă
emo ț ii, comunică ș i cunoa ș te. Activită ț ile sunt orientate
la achiziț ia schemei corporale ș i la conș tientizarea fiecărui
o parte a corpului. La fiecare întâlnire, copiii vor realiza o
parte din puzzle-ul corpului pe care îl vor aduce acasă la sfârș itul proiectului

Articularea proiectului didactic

 FAZA 1:

Copiii vor experimenta propriul corp într-un prim moment

prin observarea fiecăruia în oglindă. Copilul
conquista lumea obiectelor prin propriul corp,
coordonând miș cările ș i utilizându-le în termeni din ce în ce mai preciș i
sunt diferen ț iaț i. Jocul, denumit "BAMBINO ALLO
SPECCHIO”, se prezintă ca un instrument destinat unui
organizarea corectă a corpului, în special a fe ț ei, la
cunoaș terea diferitelor părț i ș i denumirea lor corectă. Este
important ca exerciț iile de efectuat „copii la oglindă” să fie
propu ș i treptat ș i că doar după o executare precisă a
primi, ș i treci la următoarele.
Învăț ătorul îi cere fiecărui copil să indice unde se află al lui
nasino (deasupra sau dedesubtul ochilor, dacă este aproape sau departe de ei),
de ce culoare are părul, forma acestuia, unde sunt localizate ochii
ș i de ce culoare sunt. Se propune ș i jocul "FAȚ A", în care cei
copiii îș i ating faț a ascultând ș i repetând o poezie
(ca cea plasată în faza 5) ș i apoi o reprezintă pe o foaie
utilizând ș i o oglindă.

Lucrul cu pasta de sare a început. Copiii sunt ocupa ț i cu

aluatul de paste se sărează. Odată ce ingredientele sunt amestecate ș i
ob ț inut un aluat frumos, moale ș i maleabil, acesta a fost
colorat de roz (cu tempera). Cu ajutorul învă ț ătorului,
aluatul va fi împărț it în porț ionici ce vor fi distribuite fiecărui elev,
modul de a-l lucra (MANIPULAREA OBIECTELOR, EXERCIȚ IU
DELLA MOTRICITĂ FINE) ș i a forma, printr-un pahar,
forma circulară a feț ei. Apoi, va fi vorba despre păr, ochi, al
nasul ș i gura. Copiii se vor încumeta să realizeze bile
(ochi ș i nasă) ș i ș erpi (păr ș i gură).

FAZA 2:
 Reproducerea grafică a corpului uman de către copii cu
apprendimento al poezie "Cum se naș te un corp": câț iva copii
desenează, pe foi diferite, trunchiul, alț ii braț ele, alț ii picioarele, alț ii
mâinile, ș i aș a mai departe.

Asamblarea păr ț ilor corpului realizate de sec ț iune,

repetaț i rima împreună.
Copiii, împărț iț i în două grupuleț e, „vor desena” pe podea,
silueta unei colege, urmărind conturul corpului
(FOARTE IMPORTANT PENTRU CONSTRUC Ț IA SCHEMEI
CORPOREO). La final, profesorul va desena cu un marker pe
un mare foaie cu conturul a două copii de dimensiuni reale.
Învăț ătorul va cere copiilor să asambleze părț ile corpului.
silueta, care a fost transformată în puzzle. Pentru a executa în
maniera optimă a acestei activită ț i, este necesară o doză determinată de
atenț ie, care este recunoscută în componentele sale de:

atenț ie SELECTIVĂ (capabilă să selecț ioneze informaț ia);

FOCALIZATĂ (când subiectul este capabil să rămână pe un)
subiectul ș i a-l memoriza);
MENTINȚ Ă (când este capabil să lucreze în timp pe
acea informaț ie);
DIVISA (capacitatea de a desfăș ura două sarcini separat);
SCHIMBAREA ATEN Ț IEI (capacitatea de a trece de la un
compito altuia).

FASE 3:

Pe silueta au fost a ș ezate piesele zarului, în scopul de a

garantarea unei revizuiri a poziț iei ș i a numelui părț ilor corpului. Le
structurile corpului sunt, anche ele, state desenate ș i tăiate
(dezvoltarea lamotricitate fină) de către copii. În continuare, sono stat
plastificate. Dada a fost construită ș i colorată împreună cu copiiiîn
mod de a face secț iunea artizan a unui produscu cine să te joci. În fiecare

faț a zaruluia fost amplasato bucată de bandă adezivă transparentă ș i un

bucată de Patafix pentru a putea schimba după cum doreș ti părț ile corpului ș i
personalizaț i cadoul.

- Ilustrarea intervenț iilor educaț ional-didactice proiectate pentru

promuovere l’inclusione.

A Ș TI SĂ FACI
A ș ti

Principalele Nomina le principali parti del corpo (3

părț i ale corpului ani)
Nominaț i ș i localizaț i principalele părț i ale
corpul său asupra lui însuș i ș i asupra colegilor (4 ani)

Poziț ie Plasează în spaț iul foii

corectarea celor elementele corpului uman corect
părț i ale corpului (3 ani)
În producț ia grafică se încadrează
corect elementele corpului
uman diferenț iind figura de sine ș i a
compagni (4 ani)

Printre competenț ele aș teptate, se pot enumera:

A cunoaș te procesele ascunse ale propriului corp ș i a dezvolta curiozitatea
care permite iniț ierea primelor interpretări asupra structurii ș i despre
funcț ionarea corpului (obiecte, fenomene, vii).
Observaț i cu atenț ie propriul corp, observându-i ...
schimbare.
 Individuarea poziț iilor obiectelor ș i persoanelor în spaț iu, folosind
terminii ca înainte/înapoi, sus/jos, dreapta/stânga etc. ș i a-i cunoaș te
a distinge.
Urmăreș te corect indicaț iile verbale ale unui joc.
Învăț area secvenț ei logice: primul – după.

Prin realizarea acestui e-book, s-a constatat că

bambino exersează potenț ialităț ile senzoriale, cognitive, relaț ionale,
ritmice ș i expresive ale corpului, el cunoaș te diferitele părț i ale corpului
ș i este capabil să le reprezinte.
Învăț ătorul, prin evaluarea experienț elor în desfăș urare,
va evalua adecvarea traseului ales în raport cu rezultatele obț inute
dai copii, într-o viziune de îmbunătăț ire continuă a calităț ii
oferta educaț ională. Indicatorii la care trebuie să ne raportăm sunt:
elevul îș i atinge autonomia personală;

cunoaș te-ș i propriul corp ș i diferitele părț i care îl compun;

cunoaș te diferenț ele sexuale;
reprezintă propriul corp în miș care.

Propune o poezie pentru a consolida învăț area ș i mai ales

pentru a întări schema corporală, care va fi reluată ș i
în activitatea de laborator (copiii ating partea exactă a corpului
de fiecare dată când va fi menț ionat).

În plus, se decide să se stabilească lucrul procedând, într-o primă perioadă,

preponderent pe forma grafică a corpului (s-a preferat să se înceapă de la
viso e apoi avansa spre restul corpului), a ș adar, folosind
metodologii care sunt legate de domeniul artistic-creativ, cum ar fi utilizarea de

materiale reciclate, tempera, lipici etc...

Într-un moment ulterior, a fost realizat un parcurs de cunoaș tere
al celuilalt ș i al păr ț ilor sale ale corpului cu modul de joc ș i
miș care.
1. Producț ia grafică a feț ei ș i principalele sale elemente constitutive
ABORDĂRI METODOLOGICE
CE AM PROGRAMAT SĂ
FARE
1) Prezentarea temei. -Timp de cerc, abordare
Realizarea propriei fe ț e multimedia, dramatizare,
prin utilizarea pastei de sare. joc de rol, brainstorming

2) Producț ie grafică referitoare la corpul uman ș i principalele sale elemente

2) Riproducerea grafică a corpului uman de -Timp de cerc, abordare

parte a copiilor cu învăț area multimediale
filastrocca „Cum se naș te un corp”: câteva
copiii desenază, pe foi diferite, trunchiul,
alț ii braț ele, alț ii picioarele, alț ii mâinile, ș i
ș i aș a mai departe.

3) Asamblarea părț ilor corpului -Timp de cerc, muncă în

realizate de secț iune, repetând grup mic
filastrocă toț i împreună. schele
învăț are cooperativă
competitie
Joc de rol, coleg
4) Sunt aleș i ș i puș i să se întindă doi copii pentru tutoriat.
care vor func ț iona ca modele în timp ce ceilal ț i
vino pictori vor fi apeluri a
a-i reprezenta în formă grafică (cu degetele)
 3) Joc motor de descoperire a elementelor constitutive ale corpului
uman
Muncă în
5) Cu utilizarea unui zar cu ș ase fe ț e, grup mare/mic
construite împreună, ș i căr ț i de joc simple, eu
bambini imparano a vizualiza
în imediat păr ț ile principale ale corpului
uman

6) Conturarea siluetei unui copil ș i -Brainstorming, muncă

di o fetiț ă pe un panou ș i jocul aferent într-un grup mare,
lansa zarul ș i atinge partea corpului discuț ie
ce iese
- Documentaț ie fotografică a produsului multimedia final: