0% au considerat acest document util (0 voturi)
13 vizualizări31 pagini

Modele Intelligence

modele ale activității informativ operative

Încărcat de

florin
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
13 vizualizări31 pagini

Modele Intelligence

modele ale activității informativ operative

Încărcat de

florin
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

INTELLIGENCE CYCLE1

Un model de bază al procesului de colectare și analiză a


informațiilor este "intelligence cycle / ciclul informațional" - există puncte
de vedere că este o suprasimplificare a procesului, dar avantajul constă
în faptul că este un model utilizat la modul general în literatura de
specialitate care facilitează înțelegerea și explicarea “producției de
intelligence”.2
Intelligence cycle se referă la obținerea de date relevante, printr-o
serie de operații structurate, respectiv direcționare prin planificare și
comenzi de informații, culegerea informațiilor (prin exploatarea
surselor), procesarea (evaluare, analiză, integrare, interpretare) și
diseminarea rezultatelor3.

Deși la prima vedere modelul ar avea o cauzalitate liniară, în


realitate este viabilă paradigma avansată de P.H. Davies, K. Gustafson
și I. Rigden că există conexiuni multiple și feedback-uri între toate
aceste secvențe4 (de exemplu, și Lowenthal apreciază că este relevant
rolul analistului în a furniza feedback către zona operativă și a seta
prioritățile pentru colectare5).
1
*** Doctrina națională a informațiilor pentru securitate – CSAT, 2004
*** [Link]
*** [Link]
*** [Link]
* Lucian Ivan. Ciclul informaţional, în Sorina-Maria Cofan. (coordonator, 2014). Analiza informaţiilor. Manual,
Editura Ministerului Afacerilor Interne, Bucureşti, pp.38 – 50
2
Stephen Marrin (2017): Why strategic intelligence analysis has limited influence on American foreign policy,
Intelligence and National Security, DOI: 10.1080/02684527.2016.1275139, p.3
3
AJP 2 Allied Joint Intelligence. (2003). Counter Intelligence And Security Doctrine, pp. 1-3-2.
4
Philip H. J. Davies, Kristian Gustafson and Ian Rigden. The Intelligence Cycle is dead, long live the Intelligence
Cycle. Rethinking intelligence fundamentals for a new intelligence doctrine, in Mark Phythian (editor). (2013)
Understanding the Intelligence Cycle (e-book), Routledge, pp. 75-78
5
Mark Lowenthal. (2008, fourth edition). Intelligence: from secrets to policy , CQ Press, p.62
1
PLANIFICAREA (FORMULAREA OBIECTIVELOR)
Factorii de decizie determină problemele de securitate și stabilesc
prioritățile informative (cerințele de informații rezultă și din interacțiunea
reprezentanților structurilor de intelligence cu oficialii). Unele probleme,
cum ar fi terorismul, criminalitatea cibernetică și proliferarea armelor de
distrugere în masă, sunt subiecte de interes permanent.
Cerințele/necesitățile de informații ghidează strategiile de
colectare, astfel încât să se genereze produse adecvate (se identifică și
evaluează ce s-a colectat anterior pentru a se face planuri pentru noi
colectări și analize de informații).

Planificarea are și o altă semnificație – stabilirea, la nivel


organizației de intelligence, a modalităţilor de realizare a activităţii de
informaţii prin detalierea obiectivelor şi a domeniilor de realizare a
securităţii naționale, a metodelor, a forţelor, a mijloacelor şi
responsabilităţilor de conducere şi de execuţie, prin indicarea
modalităţilor concrete de desfăşurare a demersurilor şi acţiunilor
specifice.
Astfel, planificarea activităţii de informaţii asigură stabilirea și
realizarea scopurilor din perspectiva valorilor de apărat, a direcţiilor de
acţiune şi a strategiilor necesare, a resurselor existente şi a celor care
trebuie alocate/să se dezvolte.
Subsecvent, sunt determinate cantitativ şi calitativ necesităţile de
informaţii, resursele informaţionale necesare şi disponibile, desemnarea
structurilor competente, repartizarea comenzilor de informaţii şi
stabilirea modului de exploatare /valorificare, concomitent cu
prioritizarea acestora (în funcţie de interesele de securitate, de
caracteristicile mediului intern şi internaţional, de natura factorilor de
risc şi ameninţărilor, de comenzile de informaţii ale beneficiarilor)6.

CULEGEREA/COLECTAREA/OBȚINEREA DE INFORMAȚII
Activitatea informativ-operativă este activitatea fundamentală a
serviciilor de informaţii, core-business al acestora, care constă în
culegerea de informaţii de securitate națională, în baza unor planuri de
culegere a informaţiilor, prin utilizarea de metode și mijloace autorizate
specifice, cu respectarea cadrului legal, având ca scop asigurarea şi
consolidarea stării de securitate națională. Activitatea informativ-

6
[Link]
2
operativă asigură componenta fundamentală a ciclului de intelligence,
respectiv culegerea de informații7.
Aspectele colectate trebuie să fie relevante, oportune și utile - în
această etapă, avem “date primare/brute”, deoarece nu au fost încă
examinate și evaluate.
 Geospatial Intelligence (GEOINT) - date geospațiale produse
printr-o integrare a imaginilor geografice.
 Human-Source Intelligence (HUMINT) - Informații colectate din
surse umane.
 Imagery Intelligence (IMINT) - reprezentări ale obiectelor
reproduse electronic sau prin mijloace optice pe film, dispozitive
electronice sau alte suporturi.
 Measurement and Signature Intelligence (MASINT) – miljloace
tehnice utilizate pentru a localiza, identifica sau descrie
caracteristicile distinctive ale unor ținte specifice.
 Open-Source Intelligence (OSINT) - informații disponibile public
în formă tipărită sau electronică, inclusiv radio, televiziune, ziare,
reviste, Internet, baze de date comerciale, videoclipuri, grafice și
desene.
 Signals Intelligence (SIGINT) - interceptarea semnalelor, fie
vehiculate între indivizi , între mașini sau o combinație a ambelor.

Căutarea constă în stabilirea şi orientarea asupra zonelor de


interes informativ şi asupra surselor de informaţii utile, concordant
documentelor de planificare informativă (conţin obiectivele activităţii de
căutare, vectori posibili ai ameninţărilor, locurile şi mediile de culegere)
În cadrul culegerii se utilizează surse, mijloace, procedee şi metode
specifice prin care se obţin informaţiile brute. Concomitent, fondul de
date este completat cu informaţii relevate prin colectare din surse
deschise și activităţi autorizate prin mandate8.

PROCESAREA
Din secvența de colectare/culegere rezultă cantități mari de date
care necesită organizare și filtrare, rafinare, astfel încât să fie într-o
formă utilizabilă de către analiști. Tehnicile includ: procesarea
imaginilor, decodificarea mesajelor și traducerea emisiunilor,
prelucrarea prin programe infomatice, includerea informațiilor din surse
umane într-o formă și context pentru a le face accesibile și inteligibile.

7
Florian Coldea, Niță Cristian. (2022). Etică în intelligence - curs introductiv, Bucureşti: Editura ANIMV, p.81
8
[Link]
3
În această etapă se efectuează: a) compararea datelor cu
elemente de cunoaștere pre-existente și filtrarea rezultatelor de către
experți, b) evaluarea relevanței datelor inedite, pentru a se redirecționa
colectarea de informații suplimentare9.

ANALIZA
Analiștii examinează toate informațiile colectate (introduc contextul
adecvat) și le integrează în produse complete, care implică evaluări ale
evenimentelor. De multe ori, se includ scenarii alternative în evaluările
și, atunci când este cazul, avertismente despre posibile evoluții din care
ar deriva amenințări sau oportunități.
De altfel, din momentul în care informaţia a fost colectată, aceasta
trebuie evaluată. O evaluare adecvată necesită identificarea credibilităţii
sursei de informaţii şi a valabilităţii adevărului conţinut de informaţie.
Evaluarea este esenţială pentru procesul de analiză, pentru că
încrederea cu care poate fi emisă o deducţie depinde de calitatea şi
veridicitatea datelor.
Pe baza cunoștințelor lor aprofundate în materie, analiștii
identifică lacune de informații și formulează cerințe pentru colectarea
suplimentară de date.

DISEMINAREA
Informațiile se furnizează factorilor de decizie - liderilor militari și
guvernamentali – pentru fundamentarea deciziilor.
Diseminarea se realizează în momentul în care informațiile au fost
revizuite și corelate cu date din alte surse disponibile și integrate într-un
format final al unui produs de intelligence, ulterior fiind difuzate direct
către consumatori care le valorifică în fundamentarea unor decizii și /
sau formulează solicitări de informații suplimentare (reinițiindu-se ciclul
de intelligence).
În raport cu amenințările, factorii de decizie trebuie să intervină
asupra realității, întrucât activitatea de informații implică reducerea
incertitudinii și furnizarea “celui mai bun produs”10, cu efect de iluminare
real-cognitivă și prospectivă a decizionalilor11, prin înțelegerea dinamicii
riscurilor, astfel încât se cumulează cele mai bune informații și se
9
Olivier Forcade, Sebastien Laurent. (2008). Serviciile secrete. Puterea și informația secretă în lumea modernă,
Editura Cartier, Chișinău, p. 44.
10
Harrison Donnelly. Integration Director: Focusing on Intelligence Outputs for Better Decision Making (interview
with Director of National Intelligence James R. Clapper), Geospatial Intelligence Forum, October 2011, disponibil la
[Link] documents/Newsroom/ Speeches%20and% 20Interviews/20111108_interview_
[Link]
11
Loch K. Johnson. (2010). The Oxford Handbook of National Security Intelligence, Oxford University Press, p. 5.
4
adoptă măsuri în timp util pentru prevenirea și combaterea
amenințărilor și vulnerabilităților existente12.
Informațiile pot genera solicitări de date suplimentare,
declanșându-se astfel un nou ciclu de intelligence.

FEEDBACK-UL&EVALUAREA
Evaluarea produselor – prin prisma relevanței, obiectivității,
acurateții și actualității - și a abordărilor pentru generarea acestora se
realizează pe tot parcursul ciclului de intelligence.
Feedback-ul beneficiarilor este o parte importantă a evaluării,
întrucât devine un support pentru adaptarea și rafinarea activităților și
rezultatelor pentru a răspunde optim nevoilor de informații (în evoluție).
În mod ideal, factorii de decizie ar trebui să furnizeze un feedback
continuu și sistematic, cu detalierea a ceea ce a fost (in)util, pentru a
rezulta pe ce zone e necesară o concentrare sau o diminuare a
eforturilor de culegere de informaţii13.

Informările nu cuprind referiri la surse sau mijloace din cauză că


nu este relevant pentru decizie și nu există need-to-know; nu sunt
exhaustive, întrucât se valorifică resursele disponibile într-o situaţie
concretă; nu furnizează soluţii, este suport pentru procesul decizional
pentru că dezvăluie cauze și posibile consecinţe.

12
Defense Security Service's Center for Development of Security Excellence. (2012). Glossary of security terms,
definitions and acronyms, p. 227, disponibil la [Link] .com/ a/ document/ 11413
13
Mark Lowenthal. (2008, fourth edition). Intelligence: from secrets to policy , CQ PRESS, p.64
5
FACTORI AI SECURITĂȚII NAȚIONALE14

Securitatea naţională este starea de legalitate, de echilibru şi de


stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi
dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent
şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de
exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor
fundamentale ale cetăţenilor.
Securitate naţională extinsă/SNE este starea de normalitate a
naţiunii, asigurată prin protejarea şi promovarea principiilor
constituţionale, a stabilităţii sociale, economice şi politice, menţinerea
ordinii de drept, precum şi prin exercitarea drepturilor, libertăţilor şi
îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor. SNE se realizează printr-un
ansamblu de procese, acţiuni şi măsuri de natură politică, legislativă şi
administrativă în domeniile apărare, ordine publică, informaţii,
contrainformaţii şi securitate, educaţie, sănătate, economic, energetic,
financiar, mediu şi infrastructuri critice.

Securitatea naţională se realizează prin cunoaşterea, prevenirea şi


înlăturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere
valorilor sus-menționate.
Ameninţările reprezintă acţiuni, fapte sau stări de fapt, capacităţi,
strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi
obiectivele naţionale de securitate şi/sau sunt de natură să pună în
pericol direct sau indirect securitatea naţională, prin afectarea
funcţionării normale a instituţiilor statului, a vieţii şi integrităţii fizice a
cetăţenilor şi a organizării comunităţilor umane.
Vulnerabilitatea este deficiența funcțional-sistemică/structurală
care poate fi exploatată sau poate contribui la materializarea unei
amenințări sau risc, determinând slăbirea capacității statului de a
diminua impactul evenimentelor cu potențial de afectare gravă a
funcționării normale a instituțiilor sale, a vieții și integrității fizice a
cetățenilor și a organizării comunităților umane, precum și a capacității
de protejare, apărare și promovare a valorilor, intereselor și obiectivelor
naționale de securitate.
Riscul este probabilitatea de producere/manifestare a oricărui
eveniment, situație, condiție cu potențial de manifestare incert, a cărui
concretizare ar conduce la afectarea în orice mod a funcționării normale
14
Legea nr. 51 / 1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările și completările ulterioare
* Ghidul strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, disponibil la
[Link] userfiles/Ghid_SNApT_2015-2019_AP.pdf
6
a instituțiilor statului, a organizării și funcționării comunităților umane,
precum și a vieții și integrității fizice a cetățenilor, într-o împrejurare dată
sau context determinat.

7
DIMENSIUNI ALE PROCESULUI INFORMATIV - OPERATIV 15

Procesul informativ-operativ reprezintă ansamblul operațiunilor și acțiunilor


desfășurate, de către structurile de stat specializate, în mod planificat, sistematic,
unitar, ofensiv și în secret, prin utilizarea resurselor și tehnicilor specifice pentru
căutarea, culegerea, verificarea, prelucrarea și valorificarea informațiilor
referitoare la amenințări, vulnerabilități, riscuri, în scopul cunoașterii, prevenirii și
contracarării/combaterii acestora.
Prin activitatea de informaţii, contrainformații și de securitate (procesul
informativ-operativ) se configurează acţiuni, operaţiuni, mijloace, metode şi măsuri
specifice derulate permanent de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, cu scopul
prevenirii şi contracarării riscurilor şi ameninţărilor la adresa SNE, diminuării/
eliminării consecinţelor în cazul materializării acestora, protejării şi promovării
intereselor naţionale.

Activitatea de informaţii constă din ansamblul măsurilor, acţiunilor şi


operaţiunilor desfăşurate de către structurile de stat specializate pentru
planificarea, culegerea, verificarea, prelucrarea analitică şi valorificarea datelor şi
informaţiilor cu relevanţă pentru securitatea naţională şi informarea factorilor de
decizie, investiţi legal cu competenţă de realizare a securităţii naţionale ori de
aplicare a legii.

Activitatea de contrainformaţii constă din ansamblul acţiunilor, operaţiunilor


şi procedeelor desfăşurate de către structurile de stat specializate în scopul
protejării procesului de decizie politico- statal, apărării instituţiilor statului faţă de
activităţile de sabotaj, terorism, subminare şi alte acte subversive, contracarării
acţiunilor de spionaj, crimei organizate, precum şi a mijloacelor şi metodelor
utilizate.
Activitatea de contrainformaţii cuprinde contraspionajul şi metodologia
operativă defensivă.
- contraspionajul este componenta specializată a activităţii
contrainformative prin care se identifică planurile şi obiectivele spionajului şi se
asigură prevenirea, contracararea sau neutralizarea acţiunilor acestuia
- metodologia operativă defensivă se bazează pe studiul organizării,
metodelor, capacităţilor şi caracteristicilor mijloacelor părţii adverse, urmate de
prevenire şi contracarare, combinate cu măsuri specifice de securitate

Activitatea de securitate constă din ansamblul măsurilor de apărare,


materiale şi procedurale, desfăşurate în scopul protecţiei personalului şi a
informaţiilor clasificate, protecţiei fizice a persoanelor şi pazei obiectivelor şi
valorilor din sfera de competenţă, precum şi controlul acestor măsuri.

15
CSAT. (2004). Doctrina națională a informațiilor pentru securitate
* Lege privind activitatea de informaţii. contrainformaţii şi securitate - propunere de proiect, disponibil la
[Link]
contrainformatii_watermark.pdf

8
PRINCIPIILE PROCESULUI INFORMATIV-OPERATIV16

Principiul legalităţii, potrivit căruia căutarea, culegerea şi


valorificarea informaţiilor se execută potrivit competenţelor legale
determinate, numai în legătură cu fapte, împrejurări sau situaţii cu
potenţial de ameninţare la adresa securităţii naţionale prevăzute de
lege.
Principiul obiectivităţii, potrivit căruia se furnizează
informaţii imparţiale, echidistante şi independente de orice imixtiuni
politice, raportate la criteriile de stabilire a adevărului.
Principiul neutralităţii şi echidistanţei, potrivit căruia conduita
profesională a personalului entităţilor informative se situează în afara
oricăror ingerinţe de natură a favoriza ori discrimina persoane sau
organizaţii în exercitarea drepturilor legale ale acestora.
Principiul oportunităţii informării, potrivit căruia informarea factorilor
prevăzuţi de lege să primească informaţii necesare fundamentării
deciziilor ce privesc securitatea naţională sau aplicarea legii se
realizează pe bază de informaţii exacte, corecte şi transmise în timp
util, astfel încât să permită adaptarea măsurilor de prevenire,
contracarare sau înlăturare a stărilor de pericol sau a ameninţărilor.
Principiul planificării, anticipării şi previziunii, potrivit cărora
resursele informaţionale necesare se planifică, creează şi gestionează
astfel încât să se asigure evitarea surprinderii strategice faţă de orice
ameninţări interne sau externe.
Principiul cooperării şi colaborării, potrivit cărora se iniţiază şi
dezvoltă protocoale, programe şi operaţiuni de coordonare a eforturilor
informative – naţionale sau împreună cu cele ale statelor aliate – şi de
promovare a culturii de securitate în parteneriat cu autorităţi sau
instituţii publice ori organizaţii de drept privat;
Principiul transparenţei, potrivit căruia orice autoritate sau
persoană realizează consensul asupra necesităţii păstrării secretului cu
privire la informaţiile referitoare la surse, operaţiuni, metode şi mijloace;
identitatea personalului operativ şi informaţiile deţinute; orice referiri
legate de informaţii, de la obţinere, evaluare şi până la valorificarea cu
titlu de confidenţialitate, a acestora de către guverne sau servicii
străine.
16
Ghidul strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, disponibil la
[Link] userfiles/Ghid_SNApT_2015-2019_AP.pdf
* Hotărâre CSAT nr. 146/2005 – Comunitatea Națională de Informații (extras din Dumitru Zamfir. 2007.
Respectarea drepturilor omului in activitatea serviciilor de informatii, București, Editura RAO, pp.430 – 436)
* CSAT. (2004). Doctrina națională a informațiilor pentru securitate

9
Principiul protecţiei surselor şi mijloacelor, potrivit căruia se
garantează reciproc deplina protecţie a surselor de informaţii şi secretul
operaţiunilor desfăşurate.

10
SITUAȚIA OPERATIVĂ17

Din perspectiva securității (absenţa ameninţărilor și riscurilor la


adresa existenţei, valorilor şi intereselor statului / indivizilor18), situația
operativă reprezintă ansamblul stărilor de fapt, acțiunilor/inacțiunilor și
circumstanțelor conexe entităților, zonelor, locurilor, mediilor de interes
dintr-un domeniu de competență (de la protejarea şi promovarea
principiilor constituţionale, a stabilităţii sociale, economice şi politice,
menţinerea ordinii de drept la siguranţa persoanelor, protecţia avutului
public şi privat etc.) care se raportează la cunoașterea, prevenirea și
contracararea/combaterea amenințărilor, riscurilor, vulnerabilităților.
Nivelul, caracteristicile și tendinţele de evoluţie ale situației operative se
pot exprima pe dimensiuni de tip geografic, pe structuri funcţionale,
procese și activităţi, în mod descriptiv sau prin indicatori specifici.19

17
Buștiuc Florin. Fișe evaluative tip checklist ale factorilor relevanți pentru structurile informative/de law
enforcement, articol în curs de publicare
18
Alexandra Sarcinschi. Omul – subiectul securităţii naţionale şi internaţionale, în volumul Provocări la adresa
securităţii şi strategiei la începutul secolului XXI (Universitatea Naţională de Apărare - Sesiunea de comunicări
ştiinţifice cu participare internaţională – 14-15 aprilie 2005 – secţiunea: apărare şi securitate naţională) - disponibil
la [Link] provocari _la_ adresa_securitatii_si_strategiei_2005.pdf
19
Ministerul Administraţiei și Internelor. Direcţia Generală Organizare, Planificare Misiuni și Resurse. (2006).
Glosar de termeni din domeniul ordinii şi siguranţei publice, Editura MAI, p.248;
* Radu Cristescu. (2000). Spionajul și contraspionajul pe înțelesul tuturor. Mic dicționar al serviciilor secrete,
București, Editura Evenimentul Românesc, p.83
* România. MAI. Strategia națională de ordine și siguranță publică 2023 – 2027, disponibilă la
[Link] documente_transparenta/547_1679910354_Proiect%20SNSOP%202023-
2027%20%20martie%[Link]
* R. Moldova. Strategia națională de ordine și securitate publică 2017 – 2020, disponibilă la
[Link] files/ document/attachments/intr20_71.pdf
11
Structurile informative/de law enforcement au ca scop
cunoaşterea, controlul şi evaluarea situaţiei operative pentru a formula
concluzii/decizii și a-și stabili obiective, sarcini și măsuri concrete în
ceea ce privește contracararea activităților unor entități adverse (de la
servicii de informaţii străine la grupări de criminalitate organizată).20

PERSOANA - analiza persoanei se reflectă în identificarea unui individ


ca prezentând elemente de risc, urmată de inițierea și susținerea unei
investigări specifice până în momentul în care amenințarea este
eliminată (analiza se actualizează periodic / când este necesar pe baza
datelor noi)21.

REȚEA / GRUP - rețeaua reflectă contactele/legăturile stabilite și


menținute între diferite persoane, grupuri, organizații22. Analiza reţelei
reprezintă identificarea, înțelegerea naturii și semnificației legăturilor
între persoanele ce formează o rețea, sau între acestea și alte entități.
Astfel, se construiește o imagine detaliată structurii, a caracteristicilor
acesteia, a relaţiilor dintre membri (de natură infracţională, de rudenie,
de prietenie, de interese, financiară etc) și a rolului fiecărui membru23.

ACTIVITĂȚI - activitățile reprezintă un ansamblu de acte fizice și


intelectuale voluntare (sistematice) pentru a se obține un anumit
rezultat24. Analiza activităților furnizează o imagine de ansamblu asupra
unui set de acțiuni sau moduri de operare, determinându-se care sunt
elementele cheie care concură la materializarea amenințărilor /
activităților ilegale25.

BUNURI ȘI SERVICII - bunurile se referă la produse consumabile


tangibile, articole, mărfuri (au caracteristici materiale), iar serviciile sunt
facilități, beneficii furnizate de o persoană la cererea celeilalte

20
Traian Stambert, Gheorghe Dragu, Liviu Găitan. (2010). Limbajul serviciilor secrete. Servicii de informații și de
securitate, București, Editura PACO, p.228
[Link]
Colectiv. (2012). Intelligence și management strategic modern, București, Editura Academiei Oamenilor de Știință
din România, pp.48-49
21
Bărbuţă Cristian-Gelu, Marin Floriana-Lucia. (2014). Intelligence: o nouă revoluţie / Craiova: Sitech, p.117,
pp.203-204
22
[Link]
23
Bărbuţă Cristian-Gelu, Marin Floriana-Lucia. (2014). De la informație la intelligence / Craiova: Sitech, p.79, p.137
Bărbuţă Cristian-Gelu, Marin Floriana-Lucia. (2014). Intelligence: o nouă revoluţie / Craiova: Sitech, pp.104 -105
24
[Link]
25
Bărbuţă Cristian-Gelu, Marin Floriana-Lucia. (2014). De la informație la intelligence / Craiova: Sitech, p.81;
United Nations Office on Drugs and Crime/UNDOC. (2010). Criminal Intelligence. Manual for Front-line Law
Enforcement, United Nations, New York, p.41
12
persoane26. Analiza bunurilor și serviciilor constă în evaluarea și
interpretarea caracteristicilor și calității acestora (valoarea,
disponibilitatea, proveniența, etc), pentru a înțelege valoarea materială
sau psihologică pentru un subiect, raportat la nevoile și așteptările
acestuia.

PIAȚA - reprezintă totalitatea relațiilor generate de acte de vânzare-


cumpărare sau tranzacționare, în conexiune cu spațiul în care se
desfășoară27. Analiza pieței (market profile) punctează caracteristicile
demografice și geografice ale unei anumite piețe sau industrii ilegale
(de exemplu, traficul de droguri) și include date despre tipurile de bunuri
sau servicii, clienți/consumatori, sisteme de prețuri și distribuție,
competiție.

FENOMENE (EVENIMENTE) - fenomenul (evenimentul28) reprezintă


manifestarea exterioară a esenței unui lucru, unui proces etc., care
surprinde prin calități, noutate etc29. Analiza unor fenomene evidenţiază
şi interpretează fenomene limitate si definibile, fiind orientată către
identificarea cauzelor vizibile / disimulate și modalităţilor de
manifestare, organizare și evoluție30.

MEDIILE SPAȚIALE (environments)31 determină și influențează


țintele, activitățile în care se pot implica indivizii și cine controlează locul
(spațiile au proprietari care pot fi relevanți în rezolvarea unei probleme);
identificarea și etichetarea unui mediu facilitează comparația între
medii, cu și fără probleme32.

COORDONATE TEMPORALE – analiza coordonatelor temporale se


reflectă în înțelegere detaliată a modului în care activitățile ilegale sunt
organizate și executate în timp (cu momentele-perioadele de activitate
intensă sau repaus).

26
[Link] [Link]
bunuri-si-servicii/
27
[Link]
28
apreciem că analiza de fenomen poate fi echivalată cu analiza unor evenimente (care reprezintă stări,
fenomene importante / de mare însemnătate, de regulă instantanee sau neprevăzute -
[Link]
29
[Link]
30
Bărbuţă Cristian-Gelu, Marin Floriana-Lucia. (2014). De la informație la intelligence / Craiova: Sitech, p.125
31
ca semnificație extinsă, mediul se referă la un cadru spațio-social unde se regăsesc persoane, bunuri și servicii -
[Link]
32
Clark, Ronald V., and John E. Eck. (2016). Crime Analysis for Problem Solvers in 60 Small Steps. Washington,
DC: Office of Community Oriented Policing Services, cap.15
13
MIJLOACE & RESURSE - mijloace de deplasare (modalități de
transport pentru persoane sau grupuri - mașini, microbuze, trenuri,
avioane etc), mijloace de comunicare (conversații personale, apeluri
telefonice/video, mesaje text, e-mail, rețele sociale, într-un mod
codificat/necodificat), resurse relaționale (prieteni, membri de familie,
colegi de muncă, factori de decizie, persoane care furnizează anumite
bunuri și servicii, forța și calitatea relațiilor), resurse financiar-materiale
(bani, obiecte de valoare, proprietăți, echipamente), acces (spații
private sau publice, facilități publice, informații, tehnologie, hrană, apă,
adăpost, asistență medicală).

PATTERN-URI - identificarea unor patternuri - tipare repetitive,


recurente sau modele - se reflectă în înțelegerea (structurii) unor
comportamente, activități și procese33 și stabilirea tendințelor, facilitând
previziuni.

TREND-URI - identificarea unor trenduri - evoluție și schimbări ale unor


activități sau fenomene34 - se reflectă în înțelegerea direcțiilor și
anticiparea unor eventuale amenințări sau oportunități.

SCHIMBĂRI - identificarea unor schimbări - modificări semnificative


ale coordonatelor spațio-temporale ale activităților ilegale și a modului
de operare35 - se reflectă în detectarea modificărilor în diverse
comportamente/activități și corelarea cu modificări ale măsurilor
juridice, economice sau de securitate care au exercitat/exercită
influențe specifice, și a modului în care se pot adapta la acestea
grupări sau organizații.

ASOCIERI - identificarea unor asocieri - relaționare, acțiune comună


pe baza anumitor principii pentru atingerea unor obiective36 - se reflectă
în înțelegerea conexiunilor dintre persoane, grupuri, organizații, locații și
tipuri de activități (pentru de a determina dacă sunt semnificative sau
sunt coincidențe).
În contextul activităților ilegale, se identifică persoane/rețele și se
determină modul în care colaborează și interacționează într-un anumit
context.

33
[Link]
34
[Link]
35
[Link]
36
[Link]
14
FLUXURI - identificarea unor fluxuri - circulația continuă de bunuri,
servicii, bani, informații în cadrul unei succesiuni de secvențe dintr-un
proces, sub forme de organizare cu divizare specifică, și raportată la
cantitate și timp de transmitere37 - se reflectă explicarea și interpretarea
activităților / rețelelor de obţinere şi diseminare, a valorii asociate, a
beneficiarilor și motivațiilor.38

AMENINȚĂRILE, VULNERABILITĂȚILE, RISCURILE. Ameninţarea


reprezintă “acţiuni, fapte sau stări de fapt, capacităţi, strategii, intenţii ori
planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de
securitate şi/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect
securitatea naţională, prin afectarea funcţionării normale a instituţiilor
statului, a vieţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor şi a organizării
comunităţilor umane”. Vulnerabilitatea este “o deficienţă funcţional-
sistemică/structurală care poate fi exploatată sau poate contribui la
materializarea unei ameninţări sau risc, determinând slăbirea capacităţii
statului de a diminua impactul evenimentelor cu potenţial de afectare
gravă a funcţionării normale a instituţiilor sale, a vieţii şi integrităţii fizice
a cetăţenilor şi a organizării comunităţilor umane, precum şi a
capacităţii de protejare, apărare şi promovare a valorilor, intereselor şi
obiectivelor naţionale de securitate”. Riscul se constituie în
“probabilitatea de producere/manifestare a oricărui eveniment, situaţie,
condiţie cu potenţial de manifestare incert, a cărui concretizare ar
conduce la afectarea în orice mod a funcţionării normale a instituţiilor
statului, a organizării şi funcţionării comunităţilor umane, precum şi a
vieţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor, într-o împrejurare dată sau context
determinat”39.

PROBLEMA - aspect important neclar, complicat și care devine o


dificultate care trebuie explicată și rezolvată pentru a se obține un
anumit rezultat, constituindu-se o sarcină care necsită o soluționare
(imediată)40 - se reflectă în culegerea și evaluarea (interpretarea)
datelor au ca obiective înțelegerea cauzelor, factorilor contributori,
finalității şi consecințelor/efectelor manifestării problemei, respectiv

37
[Link]
38
Panfil Banc. Câteva aspecte referitoare la fluxurile şi ciclurile financiare, disponibil la
[Link] upload/lucrari/820062/[Link]
39
Ghidul strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, disponibil la
[Link] securitate-nationala-si-aparare/ghidul-strategiei-nationale-de-aparare-a-tarii-
pentru-perioada-2015-2019
40
[Link]
15
identificarea trendurilor sau pattern-urilor ce implică incidente, locaţii şi
persoane41.
*
Realizarea obiectivelor unei analize raportată la situație operativă
– problemă-context - presupune clarificarea următoarelor elemente 42:
cine este implicat; ce s-a întâmplat anterior manifestării problemei;
unde s-a manifestat ori se manifestă problema; ce alte lucruri se
întâmplă sau nu se întâmplă în timp ce problema este prezentă şi îşi
manifestă efectele; care sunt efectele ulterioare manifestării problemei
şi care este frecvența / relevanța acestora; cine este afectat şi în ce
constă prejudiciul; ce resurse sunt disponibile pentru rezolvarea
problemei; se pot identifica în trecut probleme similare sau care au
legătură cu problema actuală; se pot identifica în trecut răspunsuri /
abordări / resurse viabile care au rezolvat probleme similare sau care
au legătură cu problema actuală.

41
Bărbuţă Cristian-Gelu, Marin Floriana-Lucia. (2014). Intelligence: o nouă revoluţie / Craiova: Sitech, pp.143-144
42
Idem
16
ECHIPA OPERATIVĂ43

Nivelul primar (de bază) în activitatea informativ-operativă este


asigurat de echipa operativă, alcătuită din ofițeri operativi, ofițeri
analiști şi consilieri juridici, respectiv factorul de conducere. Echipa
operativă este o structură specializată la nivelul căreia sunt gestionate
în mod organizat relaţii inter şi intra-organizaţionale, în vederea
realizării unor scopuri subsumate cunoașterii, prevenirii şi combaterii
acţiunilor de spionaj, a terorismului şi a criminalităţii organizate
transfrontaliere care, prin natură şi amploare, afectează securitatea
naţională44.

Ofițerul operativ45 derulează activităţi de căutare și culegere de


informaţii, și pentru aceasta trebuie să își poată crea acces în mediile
cu relevanță pentru securitatea națională; astfel, la baza activității se
află abilitatea de a recruta o persoană și de a o convinge să furnizeze
informații importante.
Competenţele raportate la tipul surselor de informaţii (persoane,
organizaţii, locuri, medii, sisteme ori alte mijloace speciale) sunt
delimitate de următoarele coordonate: valorificarea surselor secrete
umane (agentură) şi tehnice (supraveghere operativă, investigaţii
informative, cercetare radioelectronică, constatare secretă, evidenţe
operative), a surselor publice (mass-media, internet, relaţii publice,
activităţi de documentare) şi a celor oficiale (cooperare între
organizaţiile de intelligence, colaborări cu autorităţi şi instituţii publice,
precum şi cu structuri partenere străine).
Prin utilizarea unor surse și mijloace destinate monitorizării sau
observării zonelor de interes, colectează informaţii brute, primare.
Ulterior, prezintă managerului argumente, evaluări, propuneri şi soluţii
privind fundamentarea unor decizii.

Ofițerul analist46 privește realitatea, îi înțelege tendințele, îi


descifrează relațiile de cauzalitate și îi anticipează evoluțiile.
Analistul evaluează datele brute culese de ofițerii operativi ori din
alte surse secrete sau deschise, sesizează schimbări și tendințe în
manifestarea amenințărilor, schițează scenarii alternative de evoluție,
43
[Link]
44
[Link]
45
[Link]
46
[Link]
17
evidențiază implicații și indică eventuale variante de acțiune în raport cu
fiecare scenariu prognozat.
Ofițerul operativ conlucrează cu analistul şi beneficiază de
expertiza sa pe parcursul procesului de culegere, clarificare şi
completare a informațiilor, respectiv pe linia stabilirii conexiunilor şi
evidenţierii aspectelor cu relevanţă.
În final, produsul analitic este pus la dispoziția beneficiarilor legali,
în timp util și în funcție de aria de competență, pentru a-i sprijini în
realizarea unor strategii sau planuri de acțiune prin care să se prevină
manifestarea riscurilor ori adoptarea unor măsuri adecvate de
promovare a intereselor naționale.

Factorul de conducere: a) coordonează gestionarea resurselor la


nivelul echipei operative prin prisma sincronizării și unităţii de acţiune,
corelarea fluxurilor informaţionale, b) formulează decizii.

Consilieri juridici sprijină factorul de decizie prin consultaţii de


specialitate, utile în elaborarea deciziilor.

18
(RE)SURSE ÎN CULEGEREA DE INFORMAȚII47

SURSE SECRETE UMANE


Sursele secrete umane reprezintă cea mai complexă parte a
activităţii oricărui serviciu de informaţii. Dincolo de progresul tehnologic
şi de dezvoltarea OSINT (Open Source Intelligence), suportul uman
rămâne esenţial pentru culegerea şi verificarea informaţiilor de
securitate naţională.
Recrutarea surselor secrete umane, cunoscute şi sub denumirea
de agenţi, se realizează printr-un proces complex ce necesită
parcurgerea mai multor etape:
 evaluarea şi determinarea potenţialului sursei de a furniza
informaţii relevante pentru securitatea naţională, dar şi a
deschiderii acesteia către o eventuală cooperare
 stabilirea unei relaţii de comunicare
 dezvoltarea şi menţinerea unei relaţii validate de încredere.
Prin urmare, agentul este persoana care furnizează în mod
voluntar informaţii care, corelate cu date din alte surse (tehnice,
deschise), oferă o imagine cât mai completă asupra riscurilor şi
ameninţărilor.

SURSE DESCHISE
În era informaţională, sursele deschise au devenit un instrument
esenţial pentru completarea şi îmbogăţirea cunoaşterii dobândite prin
metodele clasice asupra riscurilor (surse secrete umane şi tehnice).
Mass media, comunităţile virtuale sau reţelele de socializare fac ca
informaţia să circule şi să se propage în ritm alert. În acest context, este
misiunea unui bun analist de informaţii din surse deschise să evalueze
fluxul mediatic, construind imaginea de perspectivă, conexând
evenimentele şi evidenţiind riscurile.
Analiza de intelligence din surse deschise furnizează adesea
avertizări timpurii, evidenţiază oportunităţi şi oferă un avantaj decisiv
beneficiarilor legali pentru prevenirea şi contracararea riscurilor la
adresa securităţii naţionale.

SURSE OFICIALE
Sursele oficiale sunt reprezentate de bazele de date existente la
nivelul administraţiei de stat centrale şi locale, instituțiilor, societăților
comerciale, asociaţiilor, fundaţiilor etc. În majoritatea cazurilor, datele
47
[Link] – Cum lucrăm
19
respective sunt protejate prin lege, nefiind accesibile publicului decât în
anumite condiţii (în baza unei solicitări)48.

SURSE TEHNICE
Culegerea de informaţii este întregită de utilizarea surselor
tehnice, apelându-se în mod excepţional la aceste mijloace de obţinere
a informaţiilor, numai după epuizarea tuturor celorlalte mijloace şi
metode specifice. Ofiţerii specializaţi de informaţii culeg date prin
supravegherea directă a ţintelor, interceptarea comunicaţiilor sau alte
procedee de supraveghere.
Utilizarea acestor surse implică restrângerea exerciţiului unor
drepturi şi libertăţi, fiind posibilă numai în condiţiile legii, cu respectarea
garanţiilor oferite de Constituţie (și se are în vedere protejarea strictă a
datelor cu caracter personal ale tuturor cetăţenilor care intră în contact
cu persoanele vizate de activitatea de informaţii).

48
Pavel Abraham. (ediția a doua, 2006). Detectiv particular în România, București, Editura Detectiv, pp. 248-252;
* Irena Chiru. (2019). Analiza în intelligence: de la artă la știință, București, Editura Tritonic, pp.22-23
20
RECRUTARE HUMINT – DIRECTIVA FBI49
(confidential human sources recruitment cycle)

SPOTTING (punctare)
Se realizează o căutare/identificare proactivă și sistematică a
persoanelor care pot colecta dovezi sau au accesul la informații de
interes.

FILTERING (selecție)
Se realizează o revizuire a accesului, conformității, susceptibilității
(vulnerabilităților?), accesibilității relaționale și problemelor de
securitate50, astfel încât eforturile să se concentreze pe persoanele
adecvate.

ASSESSING (evaluare)
Un proces de evaluare / analiză se realizează pentru a stabili o
modalitate de a determina persoana să coopereze (inițial/în continuare),
prin identificarea motivațiilor și vulnerabilităților.

DEVELOPING (dezvoltare)
Se stabilește și se construiește o relație, de regulă prin intermediul
rapportului interpersonal (o recrutare de succes începe cu primul
contact).

RECRUITMENT (recrutare)
Se face o prezentare persuasivă/percutantă (pitch) a beneficiilor
asociate cooperării, pentru a se determina acceptarea unei relații
clandestine/confidențiale.
Finalitatea este că se exprimă acordul pentru furnizarea de
informații în mod sistematic și clandestin.

HANDLING (coordonare)
Se coordonează HUMINT pentru culegerea efectivă a informațiilor,
dovezilor (și efectuarea unei pregătiri generale pentru utilizarea de

49
FBI – CHS Program. The CHS Recruitment Cycle, disponibil la [Link]
3423273-CHS - [Link]
* propunem și un acronim adaptat – [Link]
SPOTTING EVALUATION ANALYSIS RELATIONSHIP DEVELOPMENT CONFIRMATION
HANDLING TERMINATION  TURNOVER
50
access, suitability, susceptibility, accessibility, security issues
21
tehnici și resurse specifice, dar fără a se face referire la terminologia
specifică serviciului).

TERMINATE (finalizare relație)


Se conturează decizia de a nu mai lucra cu respectivul HUMINT.

TURNOVER (transfer)
Dacă este cazul, se poate efectua un transfer către o altă
persoană / structură responsabilă pe altă problematică.

22
ETAPELE PROCESULUI ANALIZEI DE INTELLIGENCE

Analiza intelligence este un proces, o succesiune de etape în care


analistul “intervine” cognitiv asupra datelor referitoare la situații,
persoane, fenomene etc, pentru a verifica și valorifica informaţiile
rezultate din zona operativă de colectare

(1) (PRE)DOCUMENTAREA
Documentarea în problematica de securitate specifică (dublată și
de elemente de cultură generală), respectiv înțelegerea problematicii
de securitate națională și a țintelor este esențială. Documentarea
eficientă implică formarea unei imagini adecvate asupra resurselor de
informare și verificare, de completare a informațiilor.
Prin documentare se facilitează identificarea amenințărilor și
delimitarea temei de analizat - „ce intenționăm și ce este necesar în
mod real și oportun să analizăm” (definirea clară și specifică a
problemei influențează modul în care se va derula ulterior analiza).

Analistul este dominat de principiul că deși resursele sunt teoretic


nelimitate, timpul alocat procesării informațiilor este limitat. Căutarea și
selectarea informațiilor sunt continue și implică:
 valorificarea aspectelor existente referitoare la problemă (istoria,
cultura, evoluţia politică şi militară a actorilor), prin identificarea și
indexarea celor mai relevante resurse
 extinderea ariei de căutare a informaţiilor utile, în funcție de
răspunsurile la întrebările inițiale și pentru acoperirea noilor întrebări
apărute pe parcusul procesului de analiză.
Documentarea derulează acordând atenție informațiilor sub
aspectele perisabilității, utilității, exactității şi clarității. În principiu,
complexitatea și relevanța produsului de intelligence se raportează la
amploarea resurselor și informațiilor, abordarea în profunzime a
problemei, rigurozitatea verificării.

De asemenea, prin pre-documentare se accelerează înțelegerea


nevoii de cunoaștere pentru care produsul de intelligence va oferi
răspunsuri la următoarele întrebări: Cine trebuie să știe? Ce trebuie să
știe? De ce trebuie să știe? Când trebuie să știe? În ce formă ar trebui
comunicat produsul de intelligence? 51
51
Irena Chiru. (2019). Analiza în intelligence: de la artă la știință, București, Editura Tritonic, pp.42- 50
23
Analistul de intelligence (re)evaluează periodic problematica şi, pe
fondul schimbărilor și apariţiei unor aspecte de noutate, redefinește
nivelul de risc (ce ştim?), oferă proiecţii privind posibilele evoluţii (ce se
poate întâmpla?) şi stabilește elemente suplimentare de cunoaştere (ce
nu ştim?).52

(2) VERIFICAREA
Verificarea informaţiei se realizează prin interogări ale bazelor de
date proprii (informaţii anterioare pe acelaşi subiect) sau baze de date
protejate ale altor instituţii (de exemplu, Evidenţa populaţiei, Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului etc).

(3) CLARIFICAREA
Analiștii solicită zonei de culegere (HUMINT) detalii suplimentare
legate de contextul obţinerii informaţiei, credibilitatea sursei etc., astfel
încât să poată reconstitui realitatea faptică (de regulă, datele brute
provin din realitatea filtrată de „lentilele subiective“ ale sursei umane
secrete).

(4) SOLICITAREA DE DATE SUPLIMENTARE


Premisele unei eficientizări reale a activităţii de culegere de
informații derivă din aportul suplimentar de relevanţă, respectiv a valorii
analitice adăugate informaţiilor. În acest scop, analistul trebuie53:
■ să nu se limiteze la datele care îi sunt transmise în mod curent și,
când se impune, să intervină in orientarea culegerii de informaţii, pentru
a putea evalua un număr cât mai mare de ipoteze posibile;
■ să acţioneze pentru „obiectivarea” propriului orizont de aşteptare,
pentru a se detașa de presupoziţii ce pot afecta concluziile analitice (de
regulă, evenimentele care le contrazic sunt ignorate sau distorsionate
inconştient).
Informațiile pot fi completate prin solicitări adresate atât sursei
iniţiale, cât şi altor surse cu acces în acelaşi mediu.

(5) COROBORAREA
Din interogarea bazelor de date, a zonei de OSINT și/sau
aplicarea pasului (4) în raport cu aspectele ințiale, rezultă mai multe
52
Marius Perianu. Consideraţii generale. Rolul şi atribuţiile analistului în activitatea de informaţii, în Ionel Nițu.
(coordonator, 2011). Ghidul analistului de intelligence: compendiu pentru analiştii debutanți, Bucureşti: Editura
Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, p.32
53
Mihai Dinu, Marius Perianu. Etape structural-funcţionale în analiza informaţiilor, în Ionel Nițu. (coordonator,
2011). Ghidul analistului de intelligence: compendiu pentru analiştii debutanți, Bucureşti, Editura Academiei
Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, p.51
24
informaţii subsumate tematic care, coroborate, facilitează
(re)constituirea, ca un puzzle, a realităţii.
Din demersul de corelare a datelor pot rezulta necesități de
cooperare inter-agenţii de intelligence sau alte solicitări de informaţii,
cu reluarea pasului (4).

(6) DECONFLICTUALIZAREA
În momentul identificării a diverse faţete ale realităţii se iniţiază
verificări suplimentare, formularea de noi solicitări, astfel încât realitatea
să fie clară, corectă şi inteligibilă.
Analistul are rolul de catalizator între lucrătorii operativi din zona
HUMINT şi între alte categorii de INT-uri, astfel încât informaţiile sunt
armonizate, selectate şi reverificate, până când se configurează
„povestea clară, coerentă“ a produsului de intelligence.

(7) FORMULAREA IPOTEZELOR


În majoritatea cazurilor nu este percepută ca o etapă distinctă,
pentru că ipotezele apar implicit în procesul de înțelegere și formulare a
unei probleme analitice. Ulterior, ipotezele apar și secvența de
selectare şi procesare a datelor, în desprinderea semnificației unor
fapte și decizii, în alegerea unor tehnici de analiză, precum şi în
stabilirea structurii produsului de intelligence.
Ipotezele sunt realizate plecând de la datele factuale şi privesc
specificul unor situaţii care nu pot fi observate direct – cauzalitatea,
mecanismele interne, legăturile dintre fenomene, persoane şi situaţii.
Ipotezele au caracter provizoriu, putând fi confirmate sau infirmate,
în funcţie de rezultatele preliminare şi finale ale analizei. Ipotezele au
rolul de a ghida analistul, funcţionând ca potenţiale explicaţii sau
concluzii care sunt testate prin intermediul datelor colectate.
În analiza intelligence, ipotezele generează cunoaştere prin
interpretări noi ale faptelor şi fenomenelor.

(8) CONFIGURAREA „POVEȘTII“ PRODUSULUI


„Povestea“ este construită pe baza unui plan sau prin
suprapunerea unor piese de puzzle.
Redactarea „poveștii“ implică o introducere (context şi descrierea
riscului de securitate, precedate de titlu şi rezumat care sunt realizate la
finalul etapei 9), cuprins (detalii, argumente, raţionamente logice,
secvențe cronologice) și încheiere (se relevă implicaţiile riscului,
eventuale concluzii, uneori chiar aprecieri ale analistului). Se includ
25
propuneri cu privire la modul de utilizare/exploatare a produsului (cu
eventuale trimiteri la riscuri de ordin contrainformativ).

(9) INTEGRAREA / PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR


Informațiile se sedimentează într-un conţinut derivat din plan; datele
sunt restudiate pentru a stabili faptele importante, aspectele sunt
corelate și comparate pentru a deduce pattern-uri, identitatea actorilor
implicați direct sau indirect etc (un rol deosebit îl are utilizarea corectă a
limbajului – să rezulte clar ce nu se cunoaşte, ce nu a fost verificat).

(10) ELABORAREA PRODUSULUI DE INTELLIGENCE


Se redactează concret produsul de intelligence - se valorifică mai
multe surse pentru o evaluare cuprinzătoare, prin interpretarea
informațiilor de la un anumit tip de sursă și/sau combinate cu surse
deschise de informare54.
În momentul redactării apar probleme: a) piese din puzzle par să
nu fie în concordanță și pot fi reluate etape anterioare pentru clarificare
şi verificare, b) recompunerea, intuirea realităţii faptice, din teren, pe
baza datelor din zona operativă și OSINT, c) riscul presupunerii unor
conexiuni între diferite situaţii, fară ca realitatea să le fi confirmat.
Redactarea implică regulile scrierii corecte (din punct de vedere
ortografic, ortoepic şi gramatical), concise şi obiective.

(11) VALIDAREA CONCLUZIILOR


De regulă, zona de analiză şi cea de culegere validează împreună
produsul de intelligence (conformitate inputuri și output), iar factorii de
conducere de la diverse departamente din serviciu avizează/aprobă
valorificarea acestuia. Dacă e cazul, pot fi reluate etape anterioare dacă
unele concluzii nu se corelează cu eventuale noi informaţii etc.

(12) VALORIFICAREA
Valorificarea produselor de intelligence presupune transmiterea lor:
- pe orizontală, către altă structură cu competențe pe problematică;
- pe verticală, către structuri cu rol integrator/ coordonator sau
avizare/aprobare pentru transmiterea informării.

54
analiză monosursă versus analiză multisursă - analiza monosursă este specifică mediilor sau ţintelor
ermetice, clandestine, închise. Neputând fi validată (prin alte surse cu acces în acelaşi mediu) este relativizată de
loialitatea şi corectitudinea sursei unice (care poate fi HUMINT sau SIGINT). Analiza multisursă integrează
totalitatea datelor şi informaţiilor - NIȚU, IONEL. (2012). Analiza de intelligence: o abordare din perspectiva
teoriilor schimbării, Bucureşti: Editura RAO, p.122

26
Valorificarea presupune, în final, transmiterea produsului de
intelligence către mai multe categorii de utilizatori: parteneri din cadrul
sistemului naţional de securitate; parteneri externi în cadrul cooperării
internaţionale; beneficiari în plan local (prefect, preşedinte de consiliu
judeţean, organe de cercetare şi urmărire penală din teritoriu);
beneficiari în plan central (preşedinte, prim-ministru etc.). Transmiterea
produsului de intelligence este condiționată de responsabilităţile
beneficiarului şi de principiul nevoii de a cunoaşte.

(13) FEEDBACK
Concluziile analitice sunt expresia unei „radiografii experimentale
de lucru” pentru că mediul de securitate este extrem de volatil, iar un
analist monitorizează evoluţia unui eveniment şi construiește ipoteze
alternative55 (se acordă atenţie modului în care informaţiile noi
interacţionează cu rezultatele anterioare, iar disonanţele sunt un indiciu
pentru necesitatea unor ajustări).
Analistul: a) își menține disponibilitatea de a recepta și procesa
informații noi, inclusiv pe cele care contrazic concluziile prealabile, b)
integrează feedback-ul beneficiarului, pentru rafinarea analizei și a
cerinţelor/ priorităţilor informative.
Feedback-ul se reflectă în orientarea activităţii de culegere și
ajustarea efortului investigativ (deciziile beneficiarului generează
oportunităţi sau riscuri), iar o problemă rezolvată poate determina
canalizarea efortului de intelligence către alte domenii.

55
Mihai Dinu, Marius Perianu. Etape structural-funcţionale în analiza informaţiilor, în Ionel Nițu. (coordonator,
2011). Ghidul analistului de intelligence: compendiu pentru analiştii debutanți, Bucureşti, Editura Academiei
Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, p.52
27
PRODUSUL DE INTELLIGENCE

“Informaţia de securitate naţională se referă la situaţii


fenomene, fapte ori stări de fapt ce pot aduce atingere stării
de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socio-economică şi politică
necesară existenţei şi dezvoltării statului - ca stat suveran, unitar,
independent şi indivizibil - menţinerii ordinii de drept, precum şi a
climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor
fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice
statuate prin Constituţie”.56

Informaţia de securitate naţională, în raport cu alte produse de


cunoaştere, are următoarele caracteristici57:
• relevanţa în planul securităţii naţionale - se referă la o
ameninţare la adresa securităţii naţionale ori la oportunităţi de
promovare a unor interese de securitate;
• aportul de noutate faţă de datele preexistente referitoare la fapte,
evenimente, actori, care reprezintă ori pot deveni ameninţări;
• este un produs obţinut prin mijloace speciale – resurse și tehnici
secrete de investigare, modalităţi specifice de prelucrare a datelor58;
• oportunitate şi operativitate în raport cu evoluţiile complexe şi
dinamice ale mediului de securitate;
• are un scop bine determinat, respectiv fundamentează procesul
decizional, selectându-se o variantă adecvată de acţiune;
• capacitatea de a identifica determinările cauzale profunde ale
apariţiei şi evoluţiei unor probleme de securitate naţională, precum şi
conexiunile „subterane” cu medii/grupuri de interese.
Astfel, produsele de intelligence răspund cumulativ la următoarele
cerinţe59: a) să se refere la o ameninţare pentru securitatea naţională;
56
NIȚU, IONEL. (2012). Analiza de intelligence: o abordare din perspectiva teoriilor schimbării, Bucureşti: Editura
RAO, pp.35-36
57
Marin Ioniță. Încadrarea conceptuală a activităţii de informaţii. Informaţia de securitate naţională, în Ionel Nițu.
(coordonator, 2011). Ghidul analistului de intelligence: compendiu pentru analiştii debutanți, Bucureşti, Editura
Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, pp.15 - 18
58
prelucrare versus producţie: Prelucrarea presupune doar integrare sumară, rearanjare, rescriere, minim de
intervenţie din partea analistului, adesea din motive de logică a produsului final sau conformitate cu nevoia ori
solicitarea consumatorului. Producţie înseamnă recompunerea unui puzzle, obținerea unui produs nou, care poate
integra mai multe informaţii, dar nu seamănă cu niciuna dintre acestea - NIȚU, IONEL. (2012). Analiza de
intelligence: o abordare din perspectiva teoriilor schimbării, Bucureşti: Editura RAO, p.123
* producție - rezultat direct, concret și util al unui proces de muncă; totalitate a produselor, a bunurilor obținute în
procesul muncii într-o perioadă de timp determinată și într-un anumit sector ([Link]
%C8%9Bie)
59
NIȚU, IONEL. (2012). Analiza de intelligence: o abordare din perspectiva teoriilor schimbării, Bucureşti: Editura
RAO, p.185
28
b) să prezinte aspecte de noutate; c) să fie obiective, veridice; d) să se
bazeze pe date colectate din toate sursele disponibile; e) să stabilească
relaţii între actori, fapte şi situații aparent independente; f) să
previzioneze influenţa problemelor semnalate asupra securității
naţionale.

PRINCIPII ANTE-DISEMINARE A INFORMĂRILOR60


1- Principiul epuizării resursei de cunoaştere a serviciului - se
utilizează toate resursele disponibile (baze de date, informaţii, INT-uri),
valorificându-se într-o modalitate integrată diversele informaţii.

2- Principiul responsabilităţii şi competenţei legale (principiul “need to


know”)
Se valorifică la nivelul beneficiarului informaţiile care vizează
domeniul de responsabilitate, se transmit numai acele date care
privesc problematica din competenţă și care le permite îndeplinirea
exclusivă a atribuţiilor conferite de lege61.

3 - Principiul protejării mijloacelor şi metodelor secrete utilizate


Un serviciu de intelligence își protejează sursele şi operaţiunile,
deci în informările către beneficiari nu vor fi incluse detalii referitoare la
aspectele de ordin operaţional: nume de cod ale unor operaţiuni,
criptonimul surselor secrete umane, mijloacele şi metodele activităţii de
informaţii ş.a.62

4 - Principiul adecvării la nivelul de acces la informaţii clasificate


Produsul de intelligence se configurează în mod diferit în funcţie
de nivelul de acces – de la tipul de problematică până la perspectiva
detaliilor.

5 - Protecţia informaţiilor clasificate63


Lucrul/accesul la informații clasificate implică reguli de protecție
fizică, informatică, procedurală etc (păstrare, înregistrare, clasificare,
transfer, diseminare a documentelor şi informațiilor).

60
Ionel Niţu. Metode şi proceduri utilizabile în analiza de intelligence, în George Cristian Maior, Ionel Niţu.
(coordonatori, 2013). Ars Analytica. Provocări şi tendinţe în analiza de intelligence, Bucureşti, Editura RAO, 2013
pp.211 – 217
61
Florian Coldea, Niță Cristian. (2022). Etică în intelligence - curs introductiv, Bucureşti: Editura ANIMV, pp.132-
133
62
Idem
63
Idem
29
30
31

S-ar putea să vă placă și