MICROSOFT EXCEL: REPREZENTĂRI GRAFICE

LABORATOR 3

MICROSOFT EXCEL: PREZENTAREA DATELOR PRIN UTILIZAREA GRAFICELOR

OBIECTIVE:

 Prezentarea datelor cu ajutorul reprezentărilor grafice (tipul de grafic specificat): Bare & Stacked Bar &
Coloane & Stacked Column, Histograma, Plăcintă, Linie, Arie, Nor de puncte, Diagrama cu buline, etc.)

GHID PENTRU REALIZAREA REPREZENTĂRILOR GRAFICE

 Păstraţi-l simplu. Evitaţi folosirea efectelor 3D.

 Oferiţi un titlul clar care să exprime scopul reprezentării grafice.
 Furnizaţi demunirea şi unităţile de măsură a axelor.
 Folosiţi legende acolo unde este necesar.

CERINȚE
1. Creaţi un nou fişier Microsoft Excel cu denumirea [Link] şi salvaţi-l în folderul Lab03.
2. Creaţi în fişierul [Link] următoarele foi de calcul: Bare, Coloane, Placinta, Linie, Nor de puncte.

O VARIABILĂ CALITATIVĂ

3. În foaia de calcul Plăcintă creaţi graficele cerute.

Noțiuni teoretice: O diagramă de tip Plăcintă (Pie) este o reprezentare grafică circulară utilizată pentru a vizualiza
părți ale întregului.

Problema 3.1: Greutatea şi înălţimea unui eşantion de 62 pacienți au fost măsurate și pe baza măsurătorilor s-a
calculat pentru fiecare pacient indicele de masă corporală. În funcţie de valorile indicelui de masă corporală
subiecţii au fost clasificaţi ca fiind cu greutate normală, supraponderalui şi respectiv cu obezitate. În eşantionul
investigat avem 19 pacienți au avut greutate normală, 25 supraponderali și 18 obezi.

a. Creaţi în foaia de calcul Plăcintă un tabel de frecvenţă cu datele din problemă. Structura tabelului
trebuie să fie:

Tabel de frecvenţă indice de masă corporală: clase de frecvenţă

Greutate normală
Supraponderal
Obez

Puneţi în tabel valorile corespunzătoare numărului de subiecţi (vezi textul de mai sus) pentru fiecare
clasă de frecvenţă.

b. Creaţi o reprezentare grafică de tip plăcintă.

Formataţi graficul astfel încât să arate ca şi în figura următoare:

1
 MICROSOFT EXCEL: REPREZENTĂRI GRAFICE

LABORATOR 3

Indicele de masă
corporală: clase de
frecvenţa

greutate normala
31%
supraponderal
obez
40%

29%

Problema 3.2: S-a realizat un studiu pentru a analiza numărul de cazuri de pojarîn anul 2012 în Germania, Polonia,
Elveţia, Republica Cehă, Croaţia, Ungaria, şi Slovenia. Datele aferente la două au fost colectate: ţara (Germania /
Polonia / Elveţia / Republica Cehă / Croaţia / Ungaria / Slovenia) şi respectiv pojar (da/nu). Datele au fost
sumarizare şi sunt prezentate în tabelul următor:

Ţara Număr de cazuri de pojar raportate în 2012

Germania 166
Polonia 71
Elveţia 61
Republica Cehă 22
Croaţia 2
Ungaria 2
Slovenia 2

a. Copiaţi tabelul de frecvenţă de mai sus în foaia de de calcul Placinta.

c. Creaţi un grafic de tip Pie of Pie sau Pie of Bar utilizând datele cu privire la incidenţa pojarului în ţări
din Europa Centrală:
Reprezentarea grafică realizată trebuie să fie similară cu una din reprezentările de mai jos:

Distribuţia cazurilor de Distribuţia cazurilor de

pojar în Europa Centrală: pojar în Europa
Polonia,2 Elvetia,1
2012 Polonia,2 Elvetia,1
2% 9% 2% Centrală:
9% 2012Slovenia,
1%
Republic Croatia,1 Republic
a % a
Ceha,7% Ungaria, Ceha,7%
1% Ungaria,
Slovenia, 1%
1%
Croatia,1
Germani Germani %
a,51% a,51%

REPREZENTĂRI GRAFICE PENTRU O VARIABILĂ CANTITATIVĂ

4. În foaia de calcul Histograma creaţi graficele cerute.

Noțiuni teoretice: Histograma este un grafic de tip coloane care sunt lipite una de cealaltă. Acest tip de
reprezentare grafică se utilizează pentru vizualizarea distribuţiei datelor.

2
 MICROSOFT EXCEL: REPREZENTĂRI GRAFICE

LABORATOR 3

Problema 4.1: Presiunea arterială sistolică (mmHg) s-a măsurat la un eşantion de 80 personae. Tabelul de
frecvenţă obţinut în urma colectării datelor este:

Clase de frecvenţă
Frecvenţa absolută
Presiunea arterială sistolică (mmHg)
≤ 77 5
(77; 93] 23
(93; 109] 28
(109; 125] 20
(125; 141] 4

a. Copiaţi tabelul de frecvenţă de mai sus în foaia de calcul Histograma

b. Creaţi Histograma asociată.
Formataţi graficul ca să arate ca şi cel din imaginea următoare:

Histograma presiunii arteriale

30 sistolice 28
25 23
Număr de subiecți

20
20

15

10
5 4
5

0
≤ 77 (77; 93] (93; 109] (109; 125] (125; 141]
Clase de presiune arterială sistolică (mmHg)

REPREZENTAREA GRAFICĂ A DOUĂ VARIABILE CALITATIVE

5. În foaia de calcul Coloane creaţi reprezentările grafice cerute.

Noțiuni teoretice: Graficul de tip coloane este compus din coloane discrete, fiecare coloană reprezentând o
categorie diferită. Înălţimea coloanei este egală cu cantitatea din categoria dată. Similar cu graficul de tip Bare,
graficul de tip coloane se foloseşte pentru a compara valorile diferitelor categorii.
Problema 5.1: Dependenţa dintre hipertensiune şi diabet a fost investigată pe un eşantion de 78 pacienţi. Pentru
fiecare pacient au fost colectate următoarele date: prezenţa/absenţa hipertensiunii şi prezenţa/absenţa
diabetului. Tabelul de contingenţă care sumarizează datele colectate este:
Diabet=da Diabet=nu
Hipertensiune = da 8 25
Hipertensiune = nu 12 33

a. Copiaţi tabelul de contingenţă de mai sus în foaia de calcul Coloane.

b. Pe baza datelor din tabelul de contingenţă creaţi un grafic de tip Stacked Column.
Graficul dvs. va fi similar cu cel din imaginea următoare:

3
MICROSOFT EXCEL: REPREZENTĂRI GRAFICE

LABORATOR 3

60
Hipertensiune
50 = da

Numărul de pacienți
40 33

30

20
12 25
10
8
0
Diabet=da Diabet=nu
c. Utilizând datele de la punctul a) creaţi un grafic de tip 100% Stacked Bar:
100%

80%

60% 25 33

40%

20%
8 12
0%
Hipertensiune = da Hipertensiune = nu
Diabet=da Diabet=nu

d. Care dintre reprezentările grafice anterioare (punctul b, respectiv c) este mai informativă?

Problema 5.2: S-a realizat un studiu pentru a identifica numărul de subiecţi infectaţi cu HIV sau diagnosticaţi
cu SIDA în 2011 în Bulgaria, Croatia, Czech Republic, Hungary, Poland, Romania, Serbia, Slovakia, Slovenia, şi
Turkey). Sumarizarea datelor colectate este prezentată în tabelul următor:

Ţara Persoane care trăiesc cu HIV/SIDA

Bulgaria 3900
Croaţia 1200
Republica Cehă 2100
Ungaria 4100
Polonia 35000
România 16000
Serbia 3500
Slovacia 500
Slovenia 1000
Turcia 5500

e. Copiaţi tabelul de mai sus în foaia de calcul Coloane:

Formataţi coloana Persoane care trăiesc cu HIV/SIDA ca şi număr fără zecimale: [Format Cells … -
Number – Number without decimals].
f. Creaţi un grafic de tip Coloane şi formataţi-l ca să arate ca şi în figura de mai jos:

4
 MICROSOFT EXCEL: REPREZENTĂRI GRAFICE

LABORATOR 3

Statistici ale anului 2011

Numărul de persoane care trăiesc

40000 3500
0
35000
30000

cu HIV/SIDA
25000
1600
20000
0
15000
10000
3900 4100 5500
5000 3500
12002100 500 1000
0
ia

ia

Po ia
R nia

ia

ia

ia

ia

ia
eh
ar

aţ

ar

ân

rb

ac

en

rc
lo
ro

Tu
lg

C
ng

Se

ov
om

ov
Bu

Sl

Sl
lic
ub
ep
R

6. În foaia de calcul Bare creaţi următoarele grafice de tip bare pe baza datelor puse la dispoziţia dvs.

Problema 6.1: S-a investigat numărul de cazuri de hepatită A în 11 judeţe din România (AB = Alba Iulia, BH =
Bihor, BN=Bistrița Năsăud, CJ = Cluj, CV= Covasna, HR = Harghita, MM = Maramureș, MS = Târgu Mureș, SB =
Sibiu, SJ = Sălaj şi SM = Satu-Mare). Sumarizarea datelor colectate este prezentată în tabelul următor:

AB BH BN CJ CV HR MM MS SB SJ SM
Hepatita A 166 171 16 50 61 21 36 293 76 100 202

a. Copiaţi tabelul anterior în foaia de calcul Bare.

b. Formataţi rândul Hepatită A ca număr fără zecimale: [Format Cells … - Number – Number without
decimals].
c. Creaţi un grafic de tip bare şi formataţi-l astfel încât să arate ca şi în imaginea de mai jos:

REPREZNETAREA GRAFICĂ A DOUĂ VARIABILE CANTITATIVE

7. În foaia de calcul Nor de puncte realizaţi reprezentarea grafică cerută mai jos.

Noțiuni teoretice: Graficul de tip nor de puncte (Scatter) permite vizualizarea relaţiei dintre două variabile
cantitative dependente. Datele sunt prezentate ca o colecţie de puncte, fiecărui punct corespunzându-i valoarea
primei variabile pe axa OX şi respectiv valoarea celei de-a doua variabile pe axa OY.

5
 MICROSOFT EXCEL: REPREZENTĂRI GRAFICE

LABORATOR 3

Problema 7.1: S-a realizat un studiu pe un eşantion de 11 pacienţi pentru a analiza relaţia dintre colesterolul total
şi indicele de rezistenţă la insulină. Tabele colectate sunt prezentate în tabelul de mai joi:

Colesterol (mg/dL) Indice de rezistenţă la insulină

181 2.08
146 1.60
155 1.73
107 2.92
128 2.14
120 1.90
150 2.03
169 1.77
147 1.46
189 2.21
124 2.62

a. Copiaţi tabelul anterior în foaia de calcul Nor de puncte.

b. Formataţi coloana Colesterol ca număr fără zecimale: [Format Cells … - Number – Number without
decimals].
c. Formataţi coloana Indice de rezistenţă la insulină ca număr cu două zecimale: [Format Cells … -
Number – Number with 2 decimals].
d. Creaţi o reprezentare grafică de tip nor de puncte şi formataţi-o ca şi în figura următoare:

Relaţia dintre colesterol şi

indicele de rezistenţă la insulină
0.0;[Re2]0.0
Indice de rezistenţă la

0.0;[Re2]0.0

0.0;[Re1]0.0

0.0;[Re1]0.0
insulină

0.0;[Re31]0.0

0.0;[Re31]0.0
100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200
Colesterol (mg/dL)

ALTE TIPURI DE REPREZENTĂRI GRAFICE

8. În foaia de calcul Linie creaţi reprezentările grafice cerute mai jos.

Noțiuni teoretice: Graficul de tip linie permite vizualizarea relaţiei dintre două variabile şi este utilizat pentru
ilustrarea modificărilor în timp.

Problema 8.1: S-a investigat numărul de cazuri de rubeolă din Polonia şi România în perioada 2000-2009.
Sumarizarea datelor colectate este prezentată în tabelul următor:

Ţara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Polonia 46181 84419 40518 10588 4857 7946 20668 22890 4598 7586
România 5125 5076 11079 120377 47444 6801 3563 2958 1746 343

a. Copiaţi datele din tabelul anterior în foaia de calcul Linie.

b. Formataţi rândurile ca număr fără zecimale: [Format Cells … - Number – Number without decimals].
c. Creaţi un grafic de tip linie şi formataţi-l ca şi în imaginea de mai jos:

6
MICROSOFT EXCEL: REPREZENTĂRI GRAFICE

LABORATOR 3

2 0000 Număr ce cazuri per an

0
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
140000
120000
100000
80000
60000
40000
România
Polonia
Trendul cazurilor de rubeolă