1. Definiți specia literară a operei „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă.
„Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult, adică o creație literară scrisă de un autor
cunoscut, care preia structura și motivele basmului popular, dar le valorifică într-o manieră
originală.
2. Care este semnificația titlului?
Titlul reflectă tema centrală a operei și evoluția personajului principal. „Harap” înseamnă
„slugă” sau „rob”, iar „Alb” simbolizează puritatea și binele. Astfel, numele „Harap-Alb”
sugerează contradicția aparentă dintre statutul de slujitor și natura nobilă a eroului, indicând
drumul inițiatic al tânărului care devine om matur și înțelept.
3. Descrieți tema acestui basm în minim 50-100 de cuvinte.
Tema basmului „Povestea lui Harap-Alb” este drumul inițiatic al tânărului spre maturizare,
proces realizat prin depășirea unor probe dificile. Opera ilustrează lupta dintre bine și rău,
formarea personalității și dobândirea experienței de viață. Harap-Alb, fiu de crai, trebuie să
plece în lume pentru a dovedi că este demn de a conduce, învățând curajul, înțelepciunea și
compasiunea. Prin ajutorul primit de la personaje fabuloase și prin înfruntarea obstacolelor, el
își împlinește destinul, confirmând victoria binelui asupra răului.
4. Explicați importanța elementelor de oralitate/umor/ironie și dați minim trei
exemple.
Elementele de oralitate, umor și ironie dau farmec și autenticitate basmului, apropiindu-l de
stilul popular.
Exemple:
Folosirea adresării directe: „Ei, drace!” sau „Ce mai zici, măi Harap-Alb?”
Expresii populare: „Vorba ceea: omul cât trăiește, învață.”
Ironia naratorului: „Și cum nu-i tot una a fi domn sau slugă…” — evidențiază spiritul
glumeț al povestitorului.
Acestea contribuie la caracterul viu și pitoresc al limbajului lui Creangă.
5. Argumentați cum se aplică termenul de „bildungsroman” operei.
„Povestea lui Harap-Alb” poate fi considerată un bildungsroman (roman al formării)
deoarece urmărește evoluția spirituală și morală a personajului principal, de la un tânăr naiv
și neexperimentat la un om matur, înțelept și drept. Prin probele pe care le depășește, Harap-
Alb învață curajul, mila, discernământul și modestia, transformându-se într-un adevărat
conducător.
6. Menționați un exemplu de receptare critică.
Criticul George Călinescu consideră că „Povestea lui Harap-Alb” este „un basm cult de mare
valoare artistică, o sinteză între înțelepciunea populară și spiritul umoristic al autorului”,
subliniind bogăția limbajului și profunzimea morală a operei.
7. Precizați o modalitate de caracterizare utilizată, evidențiind o trăsătură a
personajului principal.
O modalitate de caracterizare este caracterizarea indirectă, realizată prin fapte și
comportament. De exemplu, Harap-Alb dovedește bunătate și milă atunci când îi ajută pe cei
nevoiași (cerșetorul, furnicile, albinele), ceea ce arată altruismul și omenia sa.
8. Prezentați pe scurt două scene care reliefează formule tipice întâlnite în
basmul lui Creangă.
Formula inițială: „Amu cică era odată…” — introduce lumea fabuloasă.
Formula finală: „Și a ținut veselia ani întregi…” — marchează sfârșitul fericit și
restabilirea ordinii.
Ambele scene confirmă apartenența la specia basmului și tradiția orală.
9. Exemplificați trei unități frazeologice.
2
„A-și lua inima în dinți” – a prinde curaj.
„A-i merge vestea” – a deveni cunoscut.
„A-și da sufletul” – a muri.