Structuralism

(Ferdinand de Saussure)
Structuraliș ti este o miș care literară, propusă de un lingvist elveț ian „Ferdinand de Saussure”
cunoscut ș i sub numele de tatăl lingvisticii moderne, a început în Franț a în anii 1950 ș i a fost văzut pentru prima dată în
munca antropologului 'Claude Levi-Strauss ș i a criticii literare 'Roland Barthes'. A fost
importat în Marea Britanie în anii 1970.

Definiț ie:
Este dificil să reduci structuralismul la o singură «concluzie» totuș i, poate fi definit ca
Structuralism este un mod de cunoaș tere a naturii ș i a vieț ii umane care este interesat de relaț ii
mai degrabă decât obiecte individuale sau, alternativ, unde obiectele sunt definite de mulț imea de
relaț iile de care fac parte ș i nu prin calităț ile pe care le posedă
izolare.
Background:
Rene Descartes’ method of thinking about the things was based on rationalism, based on mind.
Prin urmare, el spune:

Gândesc, deci exist.

Trei particularităț i ale lui Saussure:

Semnificaț iile pe care le dăm cuvintelor sunt pur arbitrare ș i că aceste semnificaț ii sunt menț inute de
convenț ie doar. Cuvântul 'cabană', de exemplu, nu este adecvat pentru sensul său în niciun caz.
Semnificaț ia cuvintelor este relaț ională - niciun cuvânt nu poate fi definit în izolare de alte cuvinte. Pentru
Exemplul cuvântului 'cabană' depinde de poziț ia sa într-un lanț paradigmatic.
În al treilea rând, pentru Saussure, limbajul constitue lumea noastră, nu doar o înregistrează sau o etichetează.
Sensul este întotdeauna atribuit obiectului său de către mintea umană. De exemplu, 'terorist' sau
„luptător pentru libertate” sunt semnificaț iile aceluiaș i obiect în Kashmir.

Semnificator ș i semnificat: Spre deosebire de el

predecesorii, Saussure a susț inut că cuvintele nu se referă pur ș i simplu la obiecte din lume pentru care
ele stau. În schimb, un cuvânt este un semn lingvistic care constă, precum cele două feț e ale unei monede: semnificant +
semnificat. A este o „imagine sonoră” (o reprezentare mentală); semnificatul este conceptul la care
semnificatorul se referă. Astfel, un cuvânt nu este doar o imagine sonoră, nici nu este doar un concept. Un
imaginea sonoră devine un cuvânt doar atunci când este legată de un concept. În plus, Saussure
observat că relaț ia dintre semnificator ș i semnificat este arbitrară. De exemplu, nu există
relaț ie directă între cuvântul arbore_ semnificator ș i obiectul pe care îl numim arbore_ semnificat. Aceasta
ideea de semnificator ș i semnificat este crucială pentru structuralism, deoarece structuralii cred că

„Nu descoperim lumea; „o creăm” conform structurilor înnăscute din interiorul omului
minte.
Levi-Strauss:
Înainte de a studia abordările structuraliste în literatură, trebuie să fim conș tienț i de structuri.
antropologie_ studiu comparativ al culturilor umane, ș i semiotică_ studiul sistemelor de semne.
Antropologia structurală a fost creată de Claude Lévi-Strauss, care a studiat la La Sorbonne.
Universitatea din Paris, a călătorit la Sao Paulo, Brazilia în 1934 pentru a preda, a pus accent pe
studiu sincron/descriptiv al limbajului mai degrabă decât studiul diaronic/istoric.
He was of the view that despite ritual forms in which different cultures express important aspects
din viaț a comunităț ii, se pare că toate culturile umane exprimă aspecte importante ale vieț ii comunităț ii,
se pare că toate culturile umane au un proces codificat de, de exemplu, selecț ia partenerilor,
legăturile de rudenie ș i iniț ierea în viaț a de adult.

Levi-Strauss a aplicat perspectiva structuralistă la interpretarea mitului. El a sugerat că

povesti individuale (parole) dintr-un ciclu de mituri nu aveau o semnificaț ie separată ș i înnăscută, dar
ar putea fi înț eles doar având în vedere poziț ia sa în întregul ciclu (limbaj) ș i asemănările ș i
distincț ii între acea poveste ș i altele în ordine. De exemplu
„În interpretarea mitului lui Oedip, el a plasat povestea individuală a lui Oedip în contextul
al întregului ciclu de poveș ti legate de oraș ul Teba.
În scurt, putem spune că Levi-Strauss a oferit cinci noț iuni următoare prin studiul său de antropologie
în ceea ce priveș te Structuralismul.

Antropologie
Mintea sălbatică
•Opoziții binare
Natura minții
Mintea sălbatică și cea ‘civilizată’ sunt la fel

Roland Barthes
Roland Barthes, figura maternă a structuralismului, a aplicat metoda structuralistă la
domeniul general al culturii moderne. A examinat Franț a modernă din perspectiva unei culturi
anthropolog într-o mică carte numită Mitologii pe care a publicat-o în Franț a în 1957. El, de asemenea
a efectuat examene specifice ale aspectelor literaturii, iar până în anii 1970, structuralismul era
atragând o atenț ie larg răspândită în Paris ș i în întreaga lume. În cartea sa S/Z, care a fost publicată în
1970, el a identificat 5 coduri care duc la 'structuralismul înalt'.
1) Codul proairetic oferă indica ț ii despre ac ț iuni. De exemplu, nava a navigat la
la miezul nopț ii, au început din nou.
2) Codul hermeneutic pune întrebări sau enigme care oferă suspans narativ. Pentru
de exemplu, a bătut la o anumită uș ă în cartierul de pe Pell Street, făcând cititorul
mă întreb cine a locuit acolo, ce fel de cartier era ș i aș a mai departe.
 3) Codul cultural îmbră ț iș ează toate referin ț ele la fondul comun de „cuno ș tinț e” (fizice,
medical, psihologic, literar ș i aș a mai departe) produse de societate. (Selden, 1993: 135-
136).
4) Semic este unită ț i descriptibile adjectival cu conota ț ii. Ele sunt etichetele pe care le avem mental
atributul la caracter. Semic se învârte în principal în jurul personajelor. (Lessage, 1977: 48)
Codul simbolic este de asemenea legat de temă, dar la o scară mai mare, a ș a spus.
de contraste ș i asocieri legate de cele mai fundamentale polarităț i binare - masculin ș i feminin,
noapte ș i zi, bine ș i rău, viaț ă ș i artă, ș i aș a mai departe.
Structuralism ș i literatură:
Pentru studenț ii la literatură, structuralismul are implicaț ii foarte importante. Structuralist
abordările literaturii s-au concentrat pe trei domenii specifice ale studiilor literare:
clasificarea genurilor literare, descrierea operaț iunilor narative ș i analiza
interpretare literară. Să aruncăm o privire scurtă asupra acestor trei domenii:

Gen literar:
Northrop Frye oferă teoriile sale diferite legate de abordările structuralismului în literatură.
1. Teoria miturilor caută principiile structurale care stau la baza tradiț iei literare occidentale.
În această teorie el a oferit patru mituri:

a. Mitul verii_ asociat cu genul romanelor, de exemplu Faerie de Edmund Spenser

Călătoria Pelerinului de Bunyan.
b. Mitul iernii_ îl asociază cu un dublu gen de ironie/satiră. De exemplu,
Vara lui Shakespeare ș i Ș oareci ș i oameni de John Steinbeck.
c. Mythos of Autumn_ reprezintă genul tragediilor. De exemplu, Oedip al lui Sofocle
Rex, Hamlet ș i Othello de Shakespeare.
d. Mythos of Spring_ simbolizează genul comediei. De exemplu, lucrările lui Shakespeare
Comedia Erorilor ș i Mândrie ș i Prejudecată de Jane Austen.
2. O altă metodă prin care Frye caută principiile structurale care guvernează genurile în
Tradiț ia vestică numeș te această teorie a modurilor.

Structura Naraț iunii:

Structura naraț iunii (narratologia) este o altă abordare a structuralismului în literatură. Pentru a
ț inând cont de diferitele secvenț e narative posibile, Griemus sugerează următoarele structuri,
pe care l-a derivat din studiul său asupra poveș tilor populare.

a. Structuri contractuale_ ruperea acordurilor

b. Structuri performative_ performan ț ă dacă sarcini, încercări, lupte ș i asemănătoare.
c. Structurile disjunctive implică călătorii, mi ș care, sosiri ș i plecări.
3. Structura interpretării literare.
Conform lui Jonathan Culler, sistemul care gestionează atât scrierea, cât ș i interpretarea literară
textul este sistemul de reguli ș i coduri, pe care le-am internalizat conș tient sau inconș tient,
that tells is how to make meaning when we read literature.
Următoarele sunt cele cinci coduri propuse de Jonathan Culler:

a. Conven ț ia distan ț ei ș i a impersonalită ț ii

b. Naturalizare
c. Regula semnifica ț iei
d. Regula coeren ț ei metaforice
e. Regula unită ț ii tematice