Metodologia Cadru Logic.

Modulul 7

Modulul 7: Monitorizarea ș i evaluarea proiectelor

1. Monitorizare ș i evaluare (M&E)

În scopul reducerii diferențelor dintre planificarea sau formularea proiectelor și

realitatea, adică implementarea și rezultatele acesteia, este necesar să se desfășoare activități de
monitorizare și evaluare, ceea ce înseamnă „a măsura și a analiza performanța proiectului pentru a
a gestiona mai eficient efectele și produsele care sunt rezultatele în materie de
dezvoltare

În timp ce atât monitorizarea cât și evaluarea se referă la colectarea, analiza și utilizarea

de informații pentru a susține procesele de luare a deciziilor, este necesar să înțelegem
diferențele care există între cele două concepte, în termeni de cine este responsabil,
când au loc, și pentru ce se desfășoară. Să vedem asta în Figura 1, unde de asemenea se
includ auditul ca un alt element de control:

Urmărire ș i Evaluare Audituri

monitorizare
Este realizată În general se Exclusiv cu
Cine le execută? prin propria emplean resurse resurse externe
administrarea externi pentru a realiza
proiectul și toate obiectivitate în
niveluri asumă analiză.
responsabilitate
Este un proces care se desfășoară periodic: Ex ante și o dată
Când se realiza în formă mediu termen finalizat proiectul.
execută? continuă cu el finalizare, expost.
dezvoltarea
proiect în toate
etapele sale.

Se caută verificarea Se caută lecții Asigură securitate la

Pentru ce se progrese, a lua învățate care pot actori implicați și
execută? acte corective ser aplicabile altora recomandări pentru
și actualizați planurile. proiecte și cum îmbunătăți proiectele
materiale pentru actuale și viitoare.
formularea politicilor.
Se leagă la nivelul de Se leagă la nivel de A nivel de resurse,
Legătură cu managementul resurselor obținerea de activități și
hierarhie de realizarea de rezultate, obiectivul rezultate
obiectivele de activități și proiect și obiectiv de
Matrice obținerea de dezvoltare.
rezultate.

Figura 1: Diferenț ele dintre monitorizare, evaluare ș i audite

2. Urmărirea sau monitorizarea proiectului

Obiectivul activităților de monitorizare implică colectarea de informații, analiza acesteia,

comunicarea și utilizarea acestei informații în evaluarea avansului fizic și financiar
al proiectului și realizarea rezultatelor dorite.

1
 Metodologia Cadru Logic. Modul 7

Este un procedeu destinat să măsoare eficiența și eficacitatea procesului de

executarea unui proiect, pentru a identifica realizările și slăbiciunile și a recomanda măsuri
corective pentru a optimiza rezultatele dorite. Intenția este de a identifica cât mai devreme
posibile probleme de execuție pentru ca soluția să aibă o eficiență mai mare și nu
continua înainte, trăgând greșeli care în cele din urmă nu permit respectarea termenelor sau ...
obiectivele proiectului.

Prin monitorizare se urmărește:

Identificarea problemelor și succeselor în timpul implementării proiectului.

Sprijini, prin informații, procesul de luare a deciziilor necesare pentru
implementare.
Detalierea utilizării resurselor și rezultatelor obținute.
Menținerea interesului actorilor implicați în proiect și participarea lor în acesta.
Evaluarea realizărilor proiectului și auditarea activităților și a dezvoltării financiare.

Monitorizarea trebuie să sublinieze punctele forte și slabe în implementarea proiectului

permițându-le responsabililor să se ocupe de probleme, să îmbunătățească performanța,
construiesc rezultate și se adaptează la condiții schimbătoare.

Un monitorizare, ca procedură sistematică, are legătură cu:

A determina progresul în executarea proiectului. Acest lucru se referă la progresele fizice,
costurile, respectarea termenelor pentru execuția activităților și
administrarea riscurilor.
Dar feedback celor implicați cu privire la rezultatele obținute
în timpul desfășurării proiectului.
Recomandări de acțiuni corective cu privire la problemele care afectează dezvoltarea proiectului
pentru a-și îmbunătăți performanța și a crește probabilitatea de a-și atinge obiectivul.

Aceasta are de-a face și cu analiza eficienței și eficacității performanței

proiect, programat în Matricea Cadrelor Logice:

Analiza eficienței indică în ce măsură au fost realizate activitățile la timp și

cu cel mai mic cost pentru a produce componentele căutate.
Analiza eficienței indică în ce măsură s-au produs componentele și dacă se află
realizând obiectivul proiectului.

Implementarea trebuie văzută ca un proces continuu de învățare unde

experiența câștigată este valorificată și retroalimentată într-un proces continuu de planificare.
Figura 2.

2
 Metodologia Cadru Logic. Modulul 7

Planificare
iterativă

Rapoarte Urmărire

Implementare ș i monitorizare Implementare ș i monitorizare

Figura 2: Implementarea ca proces de învăț are

Deși planificarea se bazează pe cea mai bună estimare a ceea ce se va întâmpla în viitor, de asemenea
se va modifica pe măsură ce avansează proiectul pentru a ține cont de ceea ce este cu adevărat
aparține în timpul implementării. În acest fel, logica intervenției, programarea de
activități și resurse, trebuie să fie revizuită periodic, rafinată și actualizată în conformitate
cu experiența acumulată de acolo se vorbește despre planificare iterativă.

Planurile ca mijloace de comunicare: Dacă convenim că planificarea este de fapt

programare, planurile servesc clar la două scopuri: ca mijloace de comunicare și
ca mijloace de control.

De ce să programăm în mod strategic? Primul răspuns este pentru a coordona, pentru

a asigura că fiecare din organizație se îndreaptă în aceeași direcție, direcție care
trebuie să fie stabilită perfect.

De la programarea strategică emerg programe, cronograme, bugete etc.

mijloace pentru a comunica nu doar intențiile strategice, ci și pentru a informa că
trebuie să facă fiecare subunitate din organizație.

Planurile ca mijloace de control: Planurile ca mijloace de comunicare informează

oameni despre strategia în curs și consecințele acesteia. Dar ca mijloace de control, de asemenea
informează despre comportamentele așteptate ale anumitor departamente și indivizi
con el objeto de alcanzar la estrategia y también para comparar la realmente realizado respecto
de lo programado.

Colectarea informațiilor pentru a dezvolta un plan de monitorizare trebuie să se concentreze pe

aspecte precum:

1. Avansuri fizice: Cum ar fi furnizarea de materii prime, dezvoltarea de activități și obținerea de

rezultate, având în vedere aspecte de calitate ale procesului, cum ar fi gradul de participare
de actori și formarea capacității locale.
2. Avansuri financiare: Se referă la progresul executării bugetului.

3
 Metodologia Cadru Logic. Modul 7

3. Impacturi preliminare: Se referă la primele răspunsuri generate de activități

del proiectului în grupul țintă (de exemplu utilizarea serviciilor sau produselor generate de
proiectul precum și schimbările de atitudini, nivelul de cunoștințe și practicile).
4. Indagarea motivelor care ar putea genera răspunsuri adverse sau neașteptate din partea grupului țintă
şi ce măsuri de remediere pot fi luate.

3. Evaluarea

Este o evaluare și o reflecție sistematică asupra designului, execuției, eficienței,

eficacitatea, procesele și rezultatele unui proiect în desfășurare sau finalizat. Scopul său
este determinarea relevanței proiectului prin realizarea obiectivelor propuse,
impacturile realizate și sustenabilitatea acestora. Se produce pe tot parcursul ciclului de
proiectul și, de obicei, este dezvoltat de persoane care nu sunt implicate direct cu
operațiunea acestuia. Atunci când este vorba despre evaluări de impact și/sau sustenabilitate, ...
evaluarea se efectuează chiar și la câțiva ani după finalizarea execuției.

Evaluarea întreabă dacă un proiect este „funcțional” și conceptul se concentrează pe

proiect în ansamblu atât la nivel de procese cât și de rezultate.

Se vorbește despre două tipuri de evaluări:

1. Evaluări formativă: Stabilirea unor mijloace care permit învățarea și realizarea

modificări pe parcursul ciclului proiectului. Evaluarea formativă se desfășoară pentru a ghida
îmbunătățirea proiectului, punând accent pe feedback pentru a îmbunătăți
produs final. Ca exemplu avem analizele de fezabilitate în timpul etapei de proiectare,
evaluări anuale și intermediare care au loc în timpul execuției.

2. Evaluare sumativă: În general, se efectuează la încheierea executării sau la sfârșitul mai multor ani.
după aceea, dacă este o evaluare ex post sau de impact. Se folosește pentru a primi concluzii despre
un proiect și/sau pentru a îmbunătăți viitoarele programe sau proiecte. Evaluarea sumativă se realizează la
cabo pentru a emite judecăți sumare cu privire la aspectele critice ale proiectului.

Pentru cele expuse, trebuie subliniat că, deși monitorizarea și evaluarea sunt concepte care sunt
relaționate nu sunt sinonime. În timp ce monitorizarea este un proces continuu și
permanente, evaluarea se realizează punctual în perioade stabilite între intervale de
timp mai lung. Monitorizarea este un proces continuu de analiză, observație și sugestii
de ajustări pentru a asigura că proiectul este pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivul. Evaluarea
parte permite formularea de concluzii cu privire la procesul analizat, care se
observa a una escala maior unde se evidențiază aspecte precum designul proiectului și
impacturile sale, atât cele prevăzute, cât și cele neprevăzute.

Cuando un paciente se somete a chequeos periódicos para asegurar su estado de salud, se

realiza un diagnostic bazat pe simptomene pe care le prezintă și pe baza acestuia
interpretarea simptomelor se prescrie un tratament. Ulterior se va face un
urmarirea pentru a evalua schimbarile pe care tratamentul le provoaca. Prin monitorizare si
evaluare formativă, se ia pulsul proiectului și se obține un diagnostic care permite
dicta un tratament bazat pe implementarea de acțiuni corective. În final se face
o urmărire pentru a evalua modificările așteptate.

Raportul de evaluare trebuie să reflecte în structura sa criteriile principale ale evaluării

realizată având în vedere natura proiectului, momentul în care evaluarea este
conduită, și destinatarii acestui lucru. Astfel, o evaluare de mijloc de termen într-o
proiectul se va concentra pe teme precum continuitatea și relevanța proiectului, eficiența sa și

4
 Metodologia Cadru Logic. Modulul 7

primele indicatoare de eficacitate, în timp ce o evaluare ex - post se va concentra mai mult pe

aspecte legate de impactele realizate și sustenabilitate.

Informaț ii necesare ș i criterii de evaluare: Criteriile de evaluare în general

acceptate de majoritatea instituțiilor donatoare sunt:

Relevanț a: Se evaluează concordanț a obiectivului proiectului cu problema care a venit la

rezolvați și contextul în care acesta se desfășoară. Trebuie inclusă o evaluare
de la calitate a etapelor de pregătire a proiectului și la designul acestuia ulterior (logica și
extinderea procesului de planificare și logica internă și coerența designului proiectului.

Eficien ț a: Se evaluează faptul că rezultatele planificate de proiect au fost

atingiți la costuri rezonabile. Se studiază cât de bine au fost valorificate resursele pentru
executarea activităților, în ceea ce privește calitatea, cantitatea și timpul, și calitatea
rezultatele obținute. Acest lucru poate necesita cumpărarea de abordări alternative (strategii), pentru
a atinge aceleași rezultate.

Eficacitate: Evaluează contribuț ia rezultatelor obț inute prin proiect pentru a atinge
obiectivul acestuia și, de asemenea, evaluează cum au afectat ipotezele dezvoltarea proiectului.

Impact: Se referă la efectele obținute de proiect într-un cadru mai larg și la

contribuție la politica generală sau obiectivele sectoriale.

Sustenabilitate: Se evaluează posibilitatea ca beneficiile generate de proiect

continuă să se producă dincolo de finalizarea acestuia.

Obiectiv de dezvoltare

Impact

Obiectivul proiectului

Eficacitate
Rezultate

Eficienț ă
Activităț i

Resurse

Relevanț ă Situaț ie problematică

Figura 3: Matricea Cadrelor Logice ș i criteriile de evaluare

În Figura 3, se prezintă o relație schematică între acești criteri de evaluare

prezentate și structura Matricei Cadru Logic.

5
 Metodologia Cadru Logic. Modul 7

4. Când se face monitorizare ș i evaluare

Con frecuencia se considera que la vida de un proyecto se circunscribe a la etapa en que se

producen desembolsuri adică etapa de execuție. În primele documente ale cursului
menționăm că acest ciclu începe cu planificarea proiectului și se extinde până când
se completează activitățile prevăzute. Se vorbea despre etapele de identificare
(conceptualizare), concepție (formulare, planificare, proiectare) și ejecuție. În scopurile
În M&E, se va considera de asemenea o fază de operare după etapa de execuție.

În asociere cu ciclul de viață al proiectului, în fiecare etapă a acestuia se efectuează

diferite tipuri de evaluări care au ca scop în esență măsurarea convenienței de
asignarea resurselor, continuarea, modificarea, finalizarea sau incorporarea lecțiilor învățate în legătură cu
proiect. Figura 4

a) În fazele de identificare ș i concep ț ie: Primele etape ale M&E se fac în

această etapă de pregătire și acest lucru se evidențiază în timpul elaborării Matricei
del Marco Lógico. Aici se definesc parametrii de performanță ai proiectului, se determină
linii de bază, puncte de referință și indicatori. Atunci când se determină indicatori și mijloace
de verificare se stabilesc condițiile pentru evaluările și ajustările viitoare ale
proiecte. Aici apare ceea ce se cunoaște ca Evaluare ex ante, care permite analizarea
contextul socioeconomic și instituțional în care se evidențiază problemele analizate,
necesitățile detectate, populația țintă, resursele și strategia de acțiune.
b) În faza de execuție: Marea majoritate a evaluărilor intermediare care se efectuează
despre desfășurarea proiectului, se consideră formativă deoarece obiectivul de bază care
se urmărește îmbunătățirea performanței proiectului.
Acest tip de evaluare corespunde unei supravegheri pentru a controla aspectele legate de timp,
costuri și calitate. Se realizează o comparație între aceste variabile, așa cum au fost
stabilite în planificare, cu momentul în care proiectul este în execuție,
estimându-se dacă există abateri față de planificat și dacă este necesar să se ia măsuri
corective. Astfel găsim Evaluările intra care se dezvolta în timpul
executare, și evaluează procesul în timp ce se desfășoară, identificând realizările,
erori și dificultăți și, de asemenea, evaluările post, care coincid cu imediatul
finalizarea execuției, detectând, înregistrând și analizând rezultatele timpurii
de același.
c) În faza de operare, cunoscută și sub numele de etapa post proiect, se realizează
evaluaciones sumativas,Evaluaciones ex – post,que examinan los impactos del proyecto
a su terminare, adică pe termen mediu și lung. Se caută să se determine sistematic și
obiectivitatea relevanței, eficacității, eficienței și impactului tuturor activităților
dezvoltate în lumina obiectivelor stabilite într-un proiect.

6
 Metodologia Cadru Logic. Modulul 7

Ciclo de vida Tip de Instrumente formale Produse

del proiectului evaluare
Pregătire Evaluare Ex- Marco Lógico Design de
(de asemeneaÎn fața Instrumente de analiză economică proiecte
identificare financiar, ambiental și instituțional. îmbunătățite y
evaluables.
Diagnósticos
Date de referință
Executare Evaluări Matricea Cadru Logic Gestionare mai bună și
Intra și Post Urmărire și monitorizare a execuției performanță de
proiectele.
Evaluare intermediară a execuției
Evaluare Post
Operaț ie Evaluare Ex- Evaluare Ex Post sau de impact Design de
post proiecte
politici y
strategie

Figura 4: Evaluări în ciclul de viaț ă al proiectului

5. Caracteristicile unui bun plan de MyE

Un plan bun de M&E trebuie să îndeplinească câteva caracteristici, dintre care trebuie să iasă în evidență
următoarele:

Sistemic: Înseamnă că trebuie să fie planificat cu atenție și integrat pe deplin în

todo ciclul proiectului.
Participativ: Cei implicați important fac parte din proiectarea și executarea
plan de M&E.
Concentrat pe performanță: Înseamnă că se îndreaptă spre a examina dacă rezultatele sunt de
acord cu scopul proiectului. A te concentra pe performanță înseamnă că este
necesar să identifici zone de performanță slabă pentru a face ajustări cât mai curând posibil
posibil. Deși obiectivul proiectului nu se va schimba pe parcursul desfășurării acestuia, poate
a se schimba structura sa (componentă, rezultate și activități) pentru a crește
probabilitatea de a atinge acest obiectiv.
Dirijat către învățare: Mesajul central al M&E este de a transforma experiențele în
lecții care permit îmbunătățirea proiectului.
Ghid pentru luarea deciziilor: Acest lucru se îndeplinește atunci când se promovează luarea de
decizii, fie că este vorba de a continua sau a schimba, pe baza fermă pe care o oferă a fi
informații adecvate.

6. Informaț iile care integrează un plan de M&E

Tip de informație: Putem clasifica informația utilizată în calitativă și cantitativă,

ceea ce este legat de tipul de variabile și datele pe care se dorește să fie construite. Informațiile
cuantitativa se referă la numere, dimensiune, frecvențe, etc.; în timp ce cea calitativă se
se referă la opinii obținute prin chestionare sau interviuri și ar permite, printre altele
evaluarea gradului de acceptare a proiectului din partea beneficiarilor.

7
 Metodologia Cadru Logic. Modulul 7

Sursa informațiilor utilizate: Primele surse la care se recurge sunt

sunt cunoscute ca surse secundare și de obicei sunt cele mai economice, deși nu întotdeauna se
ajustan la calitatea informației căutate. Printre sursele secundare găsim
date care există, dar care nu sunt publicate și altele care fac parte din rapoarte publicate de
agenții guvernamentale și/sau organisme internaționale.

Sursele secundare prezintă probleme în ceea ce privește periodicitatea actualizării lor,

obiectivitatea acesteia și nivelul de dezagregare pe care îl prezintă.

Apoi apar sursele primare unde se evidențiază observația directă, interviurile și

chestionarele. Această informație nu este disponibilă în surse existente și, prin urmare
debemos construirla. Una ventaja de emplear fuentes primarias es que genera participación
foarte directă din partea propriilor beneficiari ai proiectului.

Probleme în colectarea informa ț iilor: Se leagă în principal de

eșantionare, grupurile de control și cauzalitatea. Eșantionarea se referă la faptul că de multe ori prin
cantitatea de intervenții este imposibilă să obțină informații despre fiecare dintre cei afectați
pentru proiect. Pentru asta se aplică tehnici de eșantionare care înseamnă evaluarea unei părți din
ei și pe baza datelor obținute să se tragă concluzia că acestea se aplică și celorlalte. Se spune că
pentru ca eșantionarea să fie acceptabilă din punct de vedere științific, trebuie să fie reprezentativă, aleatorie și să aibă
suficiența statistică.

Metodologic, pentru a cunoaște adevăratele efecte ale unei intervenții, este necesar
comparați schimbările produse în populația țintă cu o altă populație foarte similară care
nu a fost afectată de intervenție. Aceasta este ceea ce se cunoaște sub numele de „situație cu proiect
y situație fără proiect”. Populația netratată de intervenție este cunoscută sub numele de grup de
control.

Causalitatea se referă la ceea ce a fost deja menționat despre problema „atribuirii la proiect”.
Acesta este Întrebarea cum știm și putem demonstra că proiectul cauzează schimbările
ce observăm în procesul de monitorizare și evaluare? Proiectul se desfășoară într-un
context sau mediu asupra căruia nu are un dominion absolut, astfel încât cu siguranță interacționează și altele
factors care pot avea influență asupra schimbărilor observate.

Calitatea informației: În măsura în care se utilizează mai mulți indicatori, aceștia sunt combinați.
metode calitative și cantitative, se folosesc tehnici participative pentru a colecta
informații și se pregătește atât pe cei care vor colecta informațiile, cât și pe cei care le vor evalua,
poate îmbunătăți calitatea evaluării efectuate.

Analiza informației: Pentru a efectua o bună analiză a informației, este necesar

urmează cel puțin câțiva pași de bază. Pentru a sări de la informație la analiză, de la „ce la
pentru a "înțelege" și a genera recomandări, trebuie respectate pașii de descriere, interpretare
și, în cele din urmă, recomandări.

Descrierea este pasul prin care datele brute sunt organizate și prezentate într-un mod
clar clar înțeles. Odată ce descrierea este completă, se începe interpretarea care
înseamnă a examina mai în profunzime datele colectate pentru a putea ajunge la concluzii.
În sfârșit, recomandările sunt sugestii de acțiune bazate pe interpretarea
datele.

8
 Metodologia Cadru Logic. Modul 7

Monitorizarea impacturilor1

În mod crescător, programele și proiectele de dezvoltare trebuie să se justifice pe baza

impactul lor realizat. De aceea, abordarea monitorizării orientate spre impact este
de o importanță vitală pentru Cooperarea la dezvoltare.

Să reevaluăm diferitele niveluri de monitorizare care pot fi efectuate în timpul

execuția unui proiect:

Monitorizarea activităților
Monitorizarea rezultatelor (Ce am realizat?)
Monitorizarea procesului (Cum am ajuns la ....?)
Monitorizarea impactului (Ce efecte are munca noastră?)

Înțelegem prin impact schimbarea unui stat ca urmare a unei intervenții. Los
impacturile pot fi planificate sau neplanificate, pozitive sau negative. Acestea apar de la
primul moment al intervenției și pe toată durata proiectului și în domenii foarte
diverse

A face un monitorizare a impacturilor înseamnă a detecta schimbările pozitive și negative care au avut loc
în legătură cu intervenția și a defini dacă aceste schimbări sunt atribuite acțiunilor
proiect.

Recomandări

Când se execută un program de monitorizare a proiectului, este foarte important să nu

a pierde din vedere cine este destinatara informației și ce tip de informație este necesară.
O recomandare menționată adesea se referă la a nu colecta mai mult.
informația care va putea fi procesată și care este cu adevărat utilă în
procesul de luare a deciziilor. Mai multe informații nu înseamnă întotdeauna mai bine
informație.

De asemenea, există riscul de a construi un sistem de monitorizare pur extractiv,

releve informații care sunt utile doar pentru nivelurile de planificare sau de proiectare a politicilor
și puțin sau deloc pot contribui la îmbunătățirea implementării proiectului și
construirea capacității locale.

Definirea informației care va fi colectată se face având în vedere

obiectivele proiectului, interesele și capacitățile actorilor, structura
instituțional și de gestionare și responsabilitățile în luarea deciziilor. Întotdeauna
primacía trebuie dată celor responsabili de implementare.

Legat de acest punct este modul în care se va colecta informația. Întotdeauna este
recomandabil să se utilizeze sistemele existente de colectare a informațiilor și dacă acest lucru
nu ar fi posibil să se ia în considerare costurile asociate cu crearea unui nou
sistem.

Trebuie să existe un plan împotriva căruia să se confrunte rezultatele. Fără existența unui plan
târnările de monitorizare și evaluare se dovedesc extrem de dificile. Planul oferă
referință (benchmark), împotriva căreia să măsurăm progresele proiectului și să stabilim
criterii de performanță precum eficiență și eficacitate.

1
În acest punct, este recomandabil să revizuiți conceptele din Anexa 6: Lanțul rezultatelor

9
 Metodologia Cadru Logic. Modulul 7

Abordarea cadrului logic este un instrument extrem de util pentru a susține

stabilirea unui sistem de monitorizare. Să vedem cum contribuie fiecare dintre pași
dezvoltate în procesul Cadru Logic către sistemul de monitorizare.

Analiza situației existente: Ne informează despre interesul actorilor, despre capacitățile

instituționale inclusiv nevoile de informații care există. De asemenea, ne permite
cunoașterea slăbiciunilor și punctelor forte ale sistemelor actuale de monitorizare și evaluare.

Matricea cadrului logical: Ne oferă un set de obiective cu respectivele lui

indicatore (exprimate în formă calitativă și cantitativă), și sursele de informație, tot
ce va fi folosit pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare și evaluare. De asemenea
ne oferă o serie de presupuneri care trebuie observate cu o atenție deosebită, cum ar fi
parte a planului de gestionare a riscurilor proiectului. În cele din urmă, un punct clar de referință împotriva
care să stabilească progresele proiectului.

Programă de activități: Obținem cel puțin un plan operațional anual împotriva căruia
progresul implementării poate fi evaluat (sarcini de dezvoltat, timp, responsabili,
durată).

Programa de resurse și buget: Ne oferă un buget operațional care este

întim legat de planul de activități și rezultate. Este un punct de referință clar pentru
monitorizarea financiară și a resurselor, deoarece facilitează compararea între ceea ce este realmente utilizat
și planificat. În cele din urmă, o sursă de consultare despre originea resurselor care vor fi
angajați în propriile sarcini de monitorizare și evaluare.

10