Lecț ia 4: Modele de Comunicaț ie

Modele de comunicare - simplifică procesul prin furnizarea unei reprezentări vizuale

dintre diferitele aspecte ale comunicării.

3 tipuri generale de modele de comunicare

1. Model liniar de comunicare

2. Modelul tranzacț ional al comunicării

3. Model interactiv de comunicare

TIPURI DE MODEL DE COMUNICARE

1. MODEL LINEAR DE COMUNICARE - ESTE O COMUNICARE SIMPLĂ UNIDIRECȚ IONALĂ

MODEL. MESAJUL CURGE ÎNTR-O LINIE DREAPTĂ DE LA EXPEDITOR LA
DESTINATAR.

- CANALE

PROS

- BUN LA PERSUADAREA AUDIENȚ EI ÎN SETAREA PROPAGANDEI

REZULTATE INTENȚ IONALE

CONS

- COMUNICAREA NU ESTE CONTINUĂ, ÎNTRUCÂT NU EXISTĂ UN CONCEPT DE FEEDBACK

NIMIC MOD DE A Ș TI DACĂ COMUNICAȚ IA A FOST EFICIENTĂ

CARACTERISTICI CHEIE

COMUNICARE UNIDIRECȚIONALĂ

- FOLOSIT PENTRU COMUNICARE DE MASĂ

- EXPEDITORII TRIMITE MESAJE IAR RECEIVERII DOAR PRIMESC MESAJE

- FĂRĂ FEEDBACK
NU EXISTĂ UN CONCEPT DE ZGOMOT

MODELE DIFERITE CARE URMEAZĂ MODELUL LINEAR DE COMUNICARE:

MODELUL LUI ARISTOTEL

- ARISTOTELE (384-322 î.Hr.) A FOST FILOZOF Ș I SCRIITOR GREC NĂSCUT ÎN STAGIRA,

GRECIA DE NORD. EL A FOST DE ASADAR Ș I ÎNVĂȚ ĂTORUL LUI ALEXSANDRU CEL MARE.

MODELUL DE COMUNICARE ARISTOTELIC

SPEAKKER- SPEECH- AUDIENCE- RECEIVE

- CONCENTRAȚ I-VĂ PRINCIPAL PE PERSOANA CARE VORBEȘ TE Ș I PE DISCURS. ACESTA POATE FI ÎMPĂRTĂȘ IT ÎN MOD GENEROS ÎN CINCI

PRIMARY ELEMENTS:SPEAKER SPEECH OCCASION AUDIENCE AND EFFECT

MODEL CENTRAT PE VORBIRE

- ORATORUL ARE CEL MAI IMPORTANT ROL ÎN ACESTA Ș I ESTE SINGURUL ACTIV.

RETORICA ESTE STUDIUL COMUNICĂRII Ș I PERSUASIUNII

ELEMENTE CRITICE ODF UNUI COMUNICATOR BUN

ETHOS- CREDIBLE

PATHOS - EMOȚIE

LOGOS - LOGICĂ

CRITICI

NU EXISTĂ CONCEPTUL DE FEEDBACKURI

- FĂRĂ CONCEPTUL DE EŞEC AL COMUNICĂRII, CA ZGOMOT ŞI BARIERE

POATE FI FOLOSIT DOAR ÎN DISCURSURI PUBLICE

2. MODELUL S-M-C-R AL COMUNICĂRII LUI BERLO

ÎN 1960, DAVID BERLO A POSTULAT CANALUL DE MESAJ ÎN SENDER RECEIVER AL LUI BERLO
(SMCR) MODELUL DE COMUNICARE DIN MODELUL LUI SHANNON WEAVER
COMUNICARE (1949).

EL DESCRIE FACTORII CARE AFECTEAZĂ COMPONENTELE INDIVIDUALE ÎN

COMUNICARE ÎMBUNĂTĂȚIND COMUNICAREA MAI EFICIENTĂ.

* MODELUL SE CONCENTREAZĂ PE CODIFICARE Ș I DECODIFICARE.

MODELUL LUI BERLO ARE PRINCIPAL 4 COMPONENTE PENTRU A DESCRIE COMUNICAREA

PROCES.

COMPONENTELE MODELULUI DE COMUNICARE AL BERLO

* S- EXPEDITOR

- Sursa mesajului este persoana care îl originează.

ABILITĂȚI DE COMUNICARE - INCLUD SĂ VORBEȘ TI, SĂ SCRII, SĂ PREZINȚI, SĂ CITEȘ TI, ETC.

ATITUDINEA - ATITUDINEA PERSOANEI SCHIMBĂ SEMNIFICAȚIA Ș I EFECTUL

MESSAGE

CUNOȘ TINȚE - FAMILIARITATEA Ș I CUNOȘ TINȚELE PRIVIND SUBIECTUL FAC

COMUNICATORUL TRANSMITE MESAJUL EFFICIENT.

:SISTEME SOCIALE - VALORI, CREDINȚE, LEGI, REGULI, RELIGIE Ș I MULTE ALTELE

FACTORII SOCIALE AFECTEAZĂ MODUL ÎN CARE EXPEDITORUL COMUNICĂ MESAJUL.

CULTURĂ - DIFERENȚE CULTURALE FAC MESAJELE DIFERITE.

M-MESAJ

- ESTE SUBSTANȚA CARE ESTE TRIMISĂ DE CĂTRE EXPEDITOR CĂTRE RECEIVER. AR PUTEA
FIȚI ÎN FORMA VOCII, TEXTULUI, AUDIO, VIDEO SAU ALTE MEDII.

:CONTENUT- LUCRU N MESAJE

ELEMENTE - GESTURI, SEMNE, LIMBA ETC

TRATAMENTUL - ESTE MODUL ÎN CARE MESAJUL ESTE TRANSMIS RECEPȚIONARULUI.

STRUCTURA - MODUL ÎN CARE A FOST STRUCTURAT

CODESUNTFORMAÎNCARE MESAJUL ESTE TRIMIS. FORMĂ LIMBAJ, TEXT, VIDEO
ETC

C-CANAL

Este mijlocul folosit pentru a trimite mesajul

5 SIMȚURI ALE FIINȚEI UMANE SUNT CANALELE

*R-RECEPTOR

- ESTE PERSOANA CARE PRIMEȘ TE MESAJUL.

ABILITĂȚI DE COMUNICARE

ATITUDINE

SISTEME SOCIALE

: KNOWLEDGE

:CULTURE

CRITICA ÎN MODELUL LUI BERLO

NU EXISTĂ UN CONCEPT DE FEEDBACK

- FĂRĂ CONCEPTUL DE ZGOMOT Ș I BARIERE

- MODEL LINEAR. FĂRĂ DIALOG DOUĂ DIRECȚII

- AMBELE TREBUIE SĂ FIE SIMILARE ÎN FUNCȚIE DE TOȚI FACTORII MENȚIONAȚI MAI SUS

3. MODELUL DE COMUNICARE AL LASSWELL

- TEORITIANUL COMUNICAȚIEI HAROLD D. LASSWELL (1902-1978) ÎN 1948. DE ASOCIAT

ACȚIUNE, LINEARĂ, UN SENS CONSIDERAT CA UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE
MODELE DE COMUNICARE.

* COMPONENTELE MODELULUI LASSWELL

WHO(SENDER) - COMUNICATORUL SAU EXPEDITORUL - ANALIZA CONTROLULUI

SAYS WHAT(MESSAGE) - CONTENT OF THE MESSAGE- CONTENT ANALYSIS

CHANNEL(MEDIUM) - MEDIUM OR MEDIA- MEDIA ANALYSIS

TO WHOM(RECEIVER) - RECEIVER O AUDIENCE- AUDIENCE ANALYSIS

CU CE EFECT (FEEDBACK) - FEEDBACK-UL RECEIVER-ANALIZA EFECTULUI

EXPLICATIE A DIFERITELOR COMPONENTE

ANALIZA CONTROLULUI - AJUTĂ EXPEDITORUL SĂ AIBĂ TOATĂ PUTEREA

ANALIZA CONȚINUTULUI - ESTE ASOCIE CU STEREOTIPIZAREA Ș I REPREZENTAREA

ANALIZA MEDIATICĂ - CE MEDIU AR TREBUI SĂ FIE FOLOSIT

ANALIZA AUDIENȚEI - ARATĂ CINE SUNT POPULAȚIA ȚINTĂ

ANALIZA EFECTELOR - SE FACE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA PROCESELE.

4. MODELUL DE COMUNICARE SHANNON-WEAVER

- A FOST CREAT ÎN 1948 CÂND CLAUDE ELWOOD SHANNON A SCRIS UN ARTICOL 'O
TEORIA MATEMATICĂ A COMUNICĂRII ÎN SISTEMUL BELL
JURNALUL LUI WARREN WEAVER.

- SHANNON A FOST UN MATEMATICIAN AMERICAN, ÎN TIMP CE WEAVER ESTE UN OM DE Ș TIINȚĂ.

TEORIA MATEMATICĂ A FOST CUNOSCUTĂ SUB NUMELE MODELULUI SHANNON-WEAVER DE
COMMUUNIACTION SAU "MAMA TUTUROR MODELOR". ACEST MODEL ESTE MAI
TEHNOLOGIC DECÂT ALTE MODELE LINEARE.

CONCEPȚ II ÎN MODELUL SHANNON-WEAVER

EXPEDITOR (SURSA DE INFORMAȚ II): CREA MESAJUL, ALEG CANALUL

ENCODOR (EMISOR): ENCODORUL SENDERULUI CARE FOLOSEȘ TE MAȘ INA, CEEA CE

CONVERTĂ MESAJUL ÎN SEMNAL SAU DATE BINARE.
CANAL - MEDIU UTILIZAT PENTRU A TRIMITE

DECODIFICATOR (RECEPTOR) - RECEPTOR CARE TRADUCE MESAJUL DIN SEMNALE.

DESTINATARUL - PRIMESTE MESAJUL. OFERĂ FEEDBACK

Zgomot - deranj fizic

2. MODELUL TRANSACTIONAL AL COMUNICĂRII

1. MODELUL DE COMUNICARE AL BARNLUND - DEAN BARNLUND ESTE UN MODEL MULTI NIVELAT

SISTEME DE FEEDBACK.

- PROCES CONTINUU

COMPONENTELE MODELULUI BARNLUND

SEMNELE SE REFERĂ LA SEMNELE PENTRU A FACE CEVA. POTRIVIT LUI BARNLUND, EXISTĂ:
INDICII PUBLICE, INDICII PRIVATE Ș I INDICII COMPORTAMENTALE.

INDICII PUBLICE (Cpu) - SUNT FIZICE, DE MEDIU, NATURALE, ARTIFICIALE, OM

FABRICAT

INDICII PRIVATE - CUNOSCUTE Ș I CA OBIECTE PRIVATE DE ORIENTARE CARE INCLUD SIMȚUL DE

PERSON

INDICII COMPORTAMENTALE POT FI VERBALE (Cbehv) Ș I NON-VERBALE (Cbehnv)

Liniile zimț ate arată că disponibilitatea indiciilor poate fi nelimitată ș i

SUNT DENOTATE CA VVVV.

SEMNELE DE VALENȚĂ, +, 0 Ș I - SUNT ATASATE ACESTOR INDICII CARE ILUSTREAZĂ

CANTITATEA/GRADUL/POTRIVIREA ATRACȚIEI INDICILOR ÎN MESAJE.

ACTUL DE VORBIRE SE REFERĂ LA INSTANȚA PARTICULARĂ A MODELULUI DE COMUNICARE

FILTRII SUNT REALITĂȚILE OAMENILOR IMPLICAȚI ÎN SITUAȚIE

Zgomotul este problema

2. MODELUL DE COMUNICAȚIE MOZAIC AL LUI BECKER

- BECKER A PROPUS UN MODEL DE COMUNICARE ÎN "PROSPECTA RHETORICII"

(1968

EXPLICĂ COMPLEXITATEA COMUNICĂRII UMANE

O SURSA ESTE CREATORUL MESAJULUI

X MEDIU FIZIC PSIHIC SITUAȚIE

X1 EXPERIENȚA SENSORY PRIMA LUCIE PE CARE O VEDE SURSA

X1,X2 OBIECTE DE ORIENTARE PERSOANA REALITATE SOCIALĂ Ș I CULTURALĂ

INTERPRETAREA MESAJEI X' SAU CODIFICAREA INTERPRETATĂ CU OBIECTELE DE

ORIENTARE

B RECEIVER CARE PRIMEȘ TE MESAJUL

X,b OBIECTUL ORIENTĂRII RECEIVER-ULUI PUNCTE DE VEDERE Ș I IDEI ALE RECEIVER-ULUI

f RECEIVERUL DE FEEDBACK FORMEAZĂ UN ALT MESAJ Ș I ÎL ÎNTOARCE ÎNAPOI LA

EXPEDITOR

GATEKEEPERII SE GĂSESC ÎN COMUNICAREA DE MASĂ. ESTE EDITORUL CARE FILTREAZĂ

MESSAGE

LIDERII DE OPINIE SUNT OAMENI BINE CUNOSCUȚ I Ș I RECUNOSCUȚ I CARE POT INFLUENȚ A
Niveluri de GARDIENI
1. NIVEL INDIVIDUAL - SEXUL DE GEN AL UNEI PERSOANE, ORIENTAREA SEXUALĂ, CULTURA, PREFERINȚ ELE

DEZAVOURI ETC

2. NIVEL DE PRACTICĂ RUTINIERĂ - UN SET PRESTABILIT DE REGULI

3. ORGANIZAȚ II DE COMUNICARE - POLITICILE ORGANIZAȚ IEI CARE ESTE

PUBLICAREA LUCRĂRII

4. INSTITUȚ II SOCIALE - SISTEME SOCIALE PRIN CARE MESAJUL ESTE FORMAT

5. SOCIETĂȚ I - VALORI SOCIALE Ș I SISTEME DE CREDINȚ E REGULI Ș I NORME