13.

1 Estimarea popula ț iei dintr-un e ș antion

Vezi teme de ajutor

> Tabela distribuț iei normale tipizate N(0,1)

Gestionarea tabelului normal. Cele mai frecvente cazuri.

Tipificarea variabilei. Probleme rezolvate.

Distribu ț ia mediei e ș antionale. Formule ș i exemple.

Interval de probabilitate pentru medii de e ș antion.

Estimare

Este obiș nuit este să nu se cunoască media ș i deviaț ia standard a populaț iei, aș a că vom
a estima aceste parametrii în funcț ie de un eș antion.

Dacă nu cunoaș tem deviaț ia standard a populaț iei, folosim deviaț ia standard a
exemplu.

Vom calcula intervalul de încredere pentru media populaț ională, eroarea maximă
admis ș i dimensiunea eș antionului.

Interval de încredere, eroare ș i dimensiunea eș antionului

Ejemplos de intervalo de confianza de una muetra
PROBLEME REZOLVATE TEST DE HIPOTEZĂ
1) Dând o medie a eș antionului de 83 de elemente, o deviaț ie standard a eș antionului de 12.5 ș i un
mărimea eș antionului de 22, testează ipoteza că valoarea mediei populaț iei este 70,
în faț a celeilalte opț iuni că este mai mult de 70. U

stabiliț i un nivel de semnificaț ie de 0.025

SOLUCIÓN:
DATOS

Ipoteza nulă: Uo

Media populaț iei este 70:

Ho:Uo=70

Hipótesis alternativa:H1

Media populaț iei este mai mare de 70:

H1: Uo>70

Proba unui extrem:drept

Nivel de semnificaț ie: 0.025

Media de la mostră =83

X

Abaterea standard a eș antionului : =12.5

Dimensiunea eș antionului = 22

Cum nu se cunoaște deviația standard a populației și dimensiunea eșantionului este

mic, folosim distribuția t:
 0.5 0.475
0.025
o 50% o 47,5%
o 2.5%

Uo=70

Să folosim două moduri:

1. Să găsim limitele regiunii de acceptare:

Uo t x media hipotetizată mai mult sau mai puțin t ori eroarea standard

Averigüemos valoarea lui t:

În tabelul distribuției t pentru 21 de grade de libertate (n-1, n=dimensiunea eșantionului)

și pentru o arie de 0.475 (coloană de 0.025) se citește un t=2.0796

Acum să găsim eroarea standard corespunzătoare:

ˆ 12.5 2.665
x
n22
Apoi limitele de acceptare ale testului nostru sunt:

70 (2,0796)*(2,665)=70 5,54 ; deci limita inferioară a acestui interval =70-5.54=64.45

Limită superioară = 70+5,54 = 75,54

Atunci: 64,45___________75,54

Și deoarece media eșantionului nu se află în acest interval, deoarece este 83,

respingem ipoteza nulă că media populației este 70.

Grafic, vom avea:

 83

0.5 0.475
0.025
o 50% o 47.5%
o 2.5%

75,54
Uo=70

83 cade în zona de respingere

2. Acum să analizăm al doilea metodă:

Are legătură cu valorile standardizate:

Știm deja că valoarea lui t care limitează zona de acceptare este 2,0796; acum
să-l comparăm cu valoarea t (numărul de erori standard) dat de rezultatul
test:

x  Uo 83 70
t t 4.878
x o 2.665
vedem că această valoare depășește 2,0796 care figurează ca valoare de acceptare. Prin urmare
această valoare (4,87) ne indică de asemenea că trebuie să respingem ipoteza nulă

(asta înseamnă că media populației este de 70)

Grafic, vom avea:

 t =4,87

0.5 0.475
0.025
o 50% o 47.5%
o 2.5%

t =2,0796
Uo=70

4,87 cade în zona de respingere

2) O agentă imobiliară a preluat un eșantion aleator de 12 case dintr-un cartier

de oameni înstăriți și a constatat că valoarea medie estimată pe piață era de
$780.000 cu o deviație standard de $49.000. Testați ipoteza că pentru toate
casele din zonă, valoarea medie estimată este de 825.000, față de cealaltă opțiune care este
mai puțin de 825.000 $. Utilizați un nivel de semnificație de 0.05.

SOLUȚIE
La fel ca în problema anterioară, trebuie să folosim distribuția t (nu se cunoaște
deviația standard a populației și dimensiunea eșantionului este mică

DATOS:

Ipoteza nulă: Uo

Valoarea estimată medie este: 825.000 $

Ho:Uo=$825.000

Hipoteza alternativă:H1
Valoarea estimată medie este mai mică de 825.000 $

H1: Uo<$825.000

Proba unui capăt: stânga

Nivel de significanț ă: 0.05

Media din eș antion =780.000

X RON

Abaterea standard a eș antionului : =$49.000

Mărimea eș antionului = 12

0,45 0.5
0.05
o 45% o 50%
o 5%

Uo=825.000

Să găsim limitele regiunii de acceptare:

Uo t x media hipotetizată mai mult sau mai puțin t ori eroarea standard

Averigüemos valoarea lui t:

În tabela distribuției t pentru 11 grade de libertate (n-1, n= dimensiunea eșantionului)

și pentru o arie de 0,45 (coloana de 0,05) se citește un t= -1,7959

Acum să găsim eroarea standard respectivă:

 ˆ 49000
x 14.145
n 12
Apoi:

limitele de acceptare ale testului nostru sunt:

825000 25.403,15

(1,7959)*(14.145)=825000 25.403,15 ;atunci:

limita inferioară a acestui interval de acceptare =

825.000-25.403,15=799.596,85

Limita superioară = 825.000 + 25.403,15

850.403,15

Atunci: (799.596,85___________850.403.15)

Și având în vedere că media eșantionului nu se află în acest interval, deoarece este 780.000,
respingem ipoteza nulă că media populației este 825000.

Grafic, vom avea:

 =780000

0.45 0,5
0.05
o 45% o 50%
o 5%

799.596
Uo=825.000

780000 cade în zona de respingere

2) Acum să analizăm a doua metodă:

Are legătură cu valorile standardizate:

Știm deja că valoarea lui t care limitează zona de acceptare este

-1,7959; acum să-l comparăm cu valoarea t (numărul de erori standard) dată de

rezultatul testului:

x Uo 780000 825000
t t 3 ,1813
x o 14.145
vedem că această valoare depășește

-1,7959 care figurează ca valoare de acceptare. Prin urmare, această valoare

(t= -3,1813) de asemenea ne indică că trebuie să respingem ipoteza nulă

(asta înseamnă că media populației este 825000)

Grafic vom avea:

 t = -3,1813

0,45 0.5
0.05
o 45% o 50%
o 5%

-1,7959
Uo=825.000

-3,1813 cade în zona de respingere

3) Următoarele date corespund lungimii măsurate în centimetri a 18 bucăți

de cabluri rămase în fiecare rolă utilizat
9,00;3,41;6,13;1,99;6,92;3,12;7,86;2,01;5,98;4,15;6,87;1,97;4,01;3,56;8,04;3,24;5,05;7,37.
Basados en estos datos, ¿podemos decir que la longitud media de los pedazos de cable
este mai mare de 4 cm?

Presupune populația normală cu o deviație standard de 2,3 și ia un nivel de

semnificația de 0.05

SOLUȚIE
DATE

Hipoteza nulă: Uo

Lungimea medie a bucatilor de cablu este atunci când depăș eș te 4 cm:

Ho:Uo=4 sau de asemenea Ho:Uo4 cm

Hipótesis alternativa:H1

Lungimea medie a bucăț ilor de cablu este mai mare de 4 cm

H1: Uo > 4

Testul unui extrem: drept

Nivel de semnificaț ie: 0.05

Media de la mostra =5,037=5,04

X

Dimensiunea eș antionului = 18

Distribuția care va fi utilizată este distribuția normală:

0.5 0,45
0.05
o 50% o 45%
o 5%

Uo=4

Să folosim două moduri:

1) Să găsim limitele regiunii de acceptare:

Uo z xmedia hipotetizată de aproximativ z ori eroarea standard

Să determinăm valoarea lui z:

În tabelul distribuției normale pentru o arie de 0.45 se citesc un

z =1.645 (mediana a două valori)

Acum să găsim eroarea standard respectivă:

2,3
x 0.542
n18
Apoi limitele de acceptare ale testului nostru sunt: 4 (1,645)*(0.542)=4 0.89 ;
atunci limita inferioară a acestui interval = 4 - 0,89 = 3,11
Limită superioară = 4+0.89 = 4.89

Deci: 3.11___________4.89

Și, având în vedere că media eșantionului nu se află în acest interval, deoarece este 5.04,
respingem ipoteza nulă că media populației este 4 cm.

Gráfico vom avea:

5.04

0.5 0.45
0,05
o 50% o 45%
o 5%

4.89
Uo=4

5.04 cade în zona de respingere

2) Acum să analizăm al doilea metodă:

Este se referă la valorile standardizate:

Știm că valoarea lui z care limitează zona de acceptare este

Z = 1.645; acum să-l comparăm cu valoarea z (numărul de erori standard) dată de

resultado de la prueba:

x Uo 5.04 4
z z 1.92
x o 0.542
vedem că această valoare depășește

z = 1.645 care figurează ca valoare de acceptare. Prin urmare, această valoare

(z = 1.92) de asemenea ne indică că trebuie să respingem ipoteza nulă

(aceasta este că media populației este de 4 cm)

Grafic, vom avea:

Z = 1.92

0.5 0.45
0.05
o 50% o 45%
o 5%

z = 1.645
Uo=4

1.92 cade în zona de respingere

O fabrică de baterii garantează că produsul său are o durată medie de viață de 1000 de ore și
o deviație standard de 50 de ore. Testați ipoteza că în 1000
contraparte a alternativa că 1000 , și un eșantion aleator de 30

bateriile au o durată medie de 950 de ore. Utilizați un 5%

Soluție
DATE

Hipoteza nulă: Uo

Viaț a medie a bateriilor este de 1000 de ore.

Ho:Uo=1000

Hipoteză alternativă:H1

Viaț a medie a bateriilor este diferită de 1000 de ore

H1
0
1000
Test de două capete:
Nivel de semnificaț ie: 5%
Media de la mostră =950
X Abaterea standard a populaț iei:

50

Distribuția de utilizat este distribuția normală:

0.025 o

2.5% 0.475 0.475

0,025
o o 47.5%
47.50% o 2.5%

Uo=1000

Să folosim două moduri:

1) Să găsim limitele regiunii de acceptare:

Uo z xmedia hipotetizată de aproximativ z ori eroarea standard

Să aflăm valoarea lui z:

În tabelul distribuției normale pentru o arie de 0.475 se citește un

z = 1.96 (medie a două valori)

Acum să găsim eroarea standard respectivă:

50
9.13
n30
x

Apoi, limitele de acceptare pentru testul nostru sunt: 1000 (1,96)*(9.13)=1000 17.89 ;
atunci limita inferioară a acestui interval = 1000 - 17.89 = 982.11
Limita superioară = 1000+17.89 = 1017.89

Așadar: 982.11___________1017.89

Și, având în vedere că media eșantionului nu se află în acest interval, deoarece este 950,
respingem ipoteza nulă

Grafic ar fi:

Zona de
=950
aceptación
zonă

de rechazo
Zona de
0.025 o
rechazo
2.5% 0.475 0.475
0.025
o o 47,5%
47.50% o 2.5%

982.11 Uo=1000 1017.89

2) Acum să analizăm a doua metodă:

Are legătură cu valorile standardizate:

Ştim deja că valoarea lui z care limitează zona de acceptare este

Z = 1.96; acum să comparăm cu valoarea z (numărul de erori standard) dat de

rezultatul testului:

x Uo
z 950 1000
x o z 5
 .48
9.13
vedem că această valoare depășește

z = - 1.96 care figurează ca valoare de acceptare. Prin urmare, acest valoare

(z = - 5.48) ne indică de asemenea că trebuie să respingem ipoteza nulă

(aceasta este media populației de 1000 de ore)

Grafic va fi:

Zona de
Z = -5.48
zonă aceptación

de respingere

Zona de
0.025 o
rechazo
2.5% 0,475 0.475
0.025
o o 47,5%
47.50% o 2.5%

-1,96 Uo=1000 1.96

Ceea ce ne indică, de asemenea, că trebuie să respingem ipoteza că perioada de înjumătățire a

bateriile sunt de 1000 de ore.
TESTUL UNEI ANOMALII

Un politician poate fi interesat să ș tie dacă a existat o creș tere în

proporț ia (procentajul) alegătorilor care îl susț in în următoarele alegeri;
un producător de cereale poate dori să ș tie dacă a avut loc sau nu o scădere în
proporț ia clienț ilor care preferă marca lor de cereale; un spital doreș te să confirme
reclama unui fabricant de medicamente care afirmă că acesta vindecă 80% din
utilizatorii. Aceste exemple sunt unele dintre situaț iile în care ne interesează
a testa o afirmaț ie referitoare la o proporț ie. Procedura pentru a testa
o proporț ie într-o populaț ie normală este aproape aceeaș i cu cea folosită pentru medii.

Cum să testezi o proporț ie?

Putem folosi oricare dintre următoarele:
1. Metoda regiunii de respingere (Metoda 1) sau
2. Metoda valorului P (Metoda 2)

A. METODA REGIUNII DREPT ZILE(METODA 1)

Să zicem căoeste proporț ia acceptată sau reclamată.

Pasul 1 Stabiliț i ipotezele. Ho:p=po

H1:p>poó
p<poó
p po

Pasul 2 Utilizaț i nivelul de semnificaț ie ) ș i desenaț i regiunea de respingere în

curba normal standard (curba z).

/2 /2
ó ó
z -z -z z
(H1: > o) (H1: < o) (H1: o)

x
Pasul 3 Calculează valoarea pentru proporț ia muestrală p folosind formula
n
 p p 0 p0(1 p0)
Z= , p
p n

Pasul 4 Dibuja acest valoare în diagrama regiunii de respingere (Pasul 2).

Pasul 5 Ș i dacă valoarea cade în regiunea de respingere (umplută), atunci
rechaceHoDacă cade în afara regiunii umbrite, atunci nu refuza.
Ho.

Pasul6 Scrie concluzia testului.

Exemplu 1: Testează ipoteza H0:p= 0.4

H1:p 0.4
Presume că = 0.45, n= 200, y = .01.
Soluț ie:
Pasul 1 H0:p= 0.4
H1:p 0.4

Pasul 2 Folosing = .01, diagrama regiunii de respingere este:

.005 .005

-2.575 2.575
Pasul 3 Calculând valoarea pentru proporț ia eș antionuluip = 0.45), obț inem:
0.4(1 0.4)
p 0.0346
200
0.45 0.4
Z= 1.45
0.0346
Pasul 4 Dibujandoz= 1.45 în diagrama regiunii de respingere (Pasul 2)
obț inem:
1.45

.005 .005

-2.575 2.575
Pasul 5 Cum valoarea se află în afara regiunii de respingere (umbrită), prin urmare
atât de mult nu respingemo.

Paso6 Proporț ia în populaț ie este 0.4.

B. METODA DELVALORP (METODA2)
Lasă-l să plece0se referă la proporț ia acceptată sau reclamată.

Pasul 1 Stabiliț i ipotezele: H0:p=p0

H1:p>p0 ó
p<p0 ó
p p0

x
Pasul 2 Calculează valoarea pentru propor ț ia muestrală p folosind la
n
formulă:
p p 0 p0(1 p0)
Z= , unde p .
p n

Pasul 3 Folosind ipoteza alternativă, desena ț i regiunea sub curba.

reprezintă valorile extreme.

Valoare P ó Valoare P ó P/2 P/2

z -z -z z

(H1: > o) (H1: < o) (H1: o)

Paso4 Valoarea P = suprafaț a cozii umbrite (s) în Pasul 3.

Paso5 Ș i dacă valoareaP< , deci respingeH0
Si el valoareP , aș a că nu refuza0.

Pasul 6 Scrie concluzia testului.

Exemplu 1: Testaț i ipoteza H0:p= 0.4

H1:p 0.4
Presupune că = 0.45, n= 200, y = 0.01.
Soluț ie:
Pasul 1 H0:p= 0.4
H1:p 0.4

Pasul2 Calculând valoarea de p , obț inem

 0.4(1 0.4)
p 0.0346
200
0.45 0.4
Z= 1,45
0.0346

Pasul 3 Regiunea sub curbură conț ine valorile extreme ale acestora

P/2 P/2

-1.45 1.45

Pasul 4 Valoarea P = suma ariilor regiunilor umbrite în Pasul 3.

= 2(aria la dreapta de 1.45)
= 2(0.5–.4265)
0.147
Paso5 Cum valoareaPes este mai mare decât atunci nu putem respinge0.

Pasul 6 Proporț ia în populaț ie este 0.4.

EXERCIȚII

În exerciț iile (1-5) folosiț i metoda regiunii de respingere pentru a testa

hipoteză.

1. H00.6
H1:p 0.6, = 0.65,n= 100, y = 0.01

2. H0:p= 0.29
H1:p 0.29, = 0.26,n= 90, y = 0.01

3. H0:p= 0.36
H1:p< 0.36, = 0.34, n= 630, y = 0.05

4. Un fabricant de jucării din Thailanda afirmă că doar 10% din urș i

de juguete hechos para hablar están defectuosos. Cuatrocientos de éstos
jucăriile au fost testate aleatoriu ș i s-a constatat că 50
erau defectuoase. Verificaț i reclamaț ia producătorului cu un nivel de
semnificaț ia de 5%

5. O agenț ie de ocupare a forț ei de muncă afirmă că 80% din toate cererile făcute de
femeile cu copii preferă locurile de muncă cu normă parț ială. Într-un eș antion
aleatoria de 200 solicitanț i femei cu copii, s-a constatat că 110
 au preferat lucrări cu normă parț ială. Testaț i ipoteza agenț iei cu un
nivel de semnificaț ie de 5%.

În exerciț iile (6 - 10) utilizaț i metoda valorii-p pentru teste de ipoteză.

6. H0:p= 0.2
H1:p> 0.2, = 0.245, n= 400, y = 0.01

7. H0:p= 0.55
H1:p< 0.55, x= 175, n= 300, y = 0.05

8. H0:p= 0.2
H1:p 0.2,x= 235, n= 1000, y = 0.02

9. La nivel naț ional, 16% din gospodării au un calculator personal. În

o mostră aleatorie de 80 de gospodării din Baltimore, doar 13 deț ineau o
computadora personal. Con un nivel de significancia de 5%, pruebe si el
procentul de gospodării din Baltimore care au computere personale este
mai mic decât procentul naț ional.

10. Registratorul unei anumite universită ț i a spus că este dispus să permită o

sectiunea cursului ESTAD 121 o dată pe săptămână dacă mai mult de 65% din
studenț ii înscriș i la curs exprimă că preferă cursul o dată pe
într-o săptămână, în loc de două ori pe săptămână. Într-un eș antion aleator de 40
studenț i, 26 au indicat preferinț a lor pentru o dată pe săptămână. Folosind un
nivel de significanț ă de 0.01, trebuie ca registratorul să autorizeze oferirea de
cursul ESTAD 121 o dată pe săptămână?

Modulo 16

TESTE DE HIPOTEZĂ
De obicei =0.1, 0.05 sau 0.01, care corespund intervalelor de încredere de 90, 95 ș i 99 la sută
respectiv. Tabelul următor arată Z /2cele mai utilizate. Verificati-le

Nivel de Confianza Z /2
90 1.645
95 1.96
99 2.58
 În această problemă, fabrica de anvelope are două ture de lucrători, tura de zi ș i tura mixtă. Se selectează
o mostră aleatoare de 100 de anvelope produse în fiecare tur pentru a ajuta managerul să tragă concluzii despre
fiecare dintre următoarele întrebări

- Este durata medie a anvelopelor produse în tura de zi este egală cu 25.000 de mile?
- Este durata medie a anvelopelor produse în tura mixtă este mai mică de 25 000 de mile?
- Se spars mai mult de 8% din anvelopele produse în tura de zi înainte de 10 000 de mile?

Testarea ipotezelor pentru medie. La fabrica de anvelope, ipoteza nulă ș i ipoteza alternativă pentru problemă se
plantează ca,

Hoμ = 25 000 H1μ ≠ 25 000

Ș i dacă se consideră deviaț ia standard σ anvelopele produse în turul de zi, atunci, pe baza
teorema de limită centrală, la distribuț ia în eș antionarea mediei ar urma distribuț ia normală, ș i
test statistic care se bazează pe diferenț a dintre medie X de la mostră ș i media μ ipotetică
se va găsi ca

x o
Z
/ n

Dacă dimensiunea regiunii α de respingere ar fi stabilită la 5%, atunci s-ar putea determina valorile.
critici ai distribuț iei. Având în vedere că regiunea de respingere este împărț ită în cele două cozi ale distribuț iei,
5% se împarte în două părț i egale de 2,5%.

Având în vedere că se are deja distribuț ia normală, valorile critice pot fi exprimate în unităț i de
deviaț ie. O regiune de respingere de 0.25 în fiecare coadă a distribuț iei normale dă ca rezultat o zonă
de .475 între media ipotetică ș i valoarea critică. Dacă se caută această zonă în distribuț ia normală, se
găseș te că valorile critice care divid regiunile de respingere ș i nerepungere sunt + 1.96 ș i - 1.96

Prin urmare, regula pentru decizie ar fi să respingem Hoș i Z > +1.96 sau Z < -1.96, altfel, nu respinge Ho.
Pentru un e ș antion de 100, dacă se selectează un nivel de semnifica ț ie de 0.05, valorile critice ale
distribuț ia t cu 100-1= 99 grade de libertate se poate obț ine aș a cum se indică în următoarea tabelă avem
valoarea de 1.9842. Deoarece acest test este bilaterale, regiunea de respingere de 0.05 este din nou împărț ită în două
părț i egale de 0.025 fiecare. Cu utilizarea tabelelor pentru t, valorile critice sunt -1.984 ș i +1.984. La
regula pentru decizie este,

Respingere Hostai99 1 .9842 o t99 1 .9842 altfel, nu respinge Ho

Los rezultate de la mostră para el tură de zi (ro miles) au fost
X zi 25.430, Szi 4.000 y n zi 100 milioane. Întrucât se testează dacă media este
diferente de 25 000 de mile, se are cu ecuaț ia
X 25.430 25,00
t n1 t 1001 1.075
S/ n 4.000/100

Având în vedere că t100-1=1.075, se vede că -1.984 < +1.075 < + 1.984, atunci nu se respinge Ho.

Prin urmare, decizia de a nu respinge ipoteza nulă Ho. În concluzie, este că durata medie a ...
Anvelopele sunt de 25.000 de mile. Pentru a lua în considerare posibila eroare de tip II, această afirmaț ie se
nu există dovezi că durata medie de viaț ă a anvelopelor este diferită de 25.000
mile pe anvelopele produse în tura de zi.

TEST DE HIPOTEZĂ PENTRU PROPORȚII

Managerul fabricii de anvelope vrea ca calitatea anvelopelor produse să fie destul de ridicată pentru ca
foarte puț ine se sparg înainte de 10.000 de mile. Dacă mai mult de 8% dintre anvelope se sparg înainte de
10.000 de mile, s-ar ajunge la concluzia că procesul nu funcț ionează corect. Hipoteza nulă ș i alternativă
se pot exprima astfel:

H0 P 0.08 (Funcț ionează corect)

H1 P 0.08 (Nu funcț ionează corect)

Proba statistică poate fi exprimată în termeni de proporț ia succeselor astfel:

Ps P X
Z Ps
De ce n
n

fiind X ș i N numărul de succese al eș antionului ș i n dimensiunea eș antionului, P proporț ia de succese a

hipoteza nulă. Acum se va determina dacă procesul funcț ionează corect pentru anvelopele produse pentru
tură de zi. Rezultatele turei de zi indică faptul că cinci pneuri dintr-un eș antion de 100 s-au spart
înainte de 10.000 de mile pentru această problemă, dacă se alege un nivel de semnificaț ie 0.05, regiunile
de respingere ș i nu respingere s-ar stabili astfel cum se arată mai jos. Ș i regula de decizie ar fi:
Respinge H0 si z > 1.645; altfel nu respinge Ho. Cu datele pe care le avem,
Ps P
Ps 0.05 Z 1 .107
De ce
n
o dată înlocuit, reț ineț i p+q=1
Z=-1.107 +1.645; prin urmare, nu se respinge Ho.

Ipoteza nulă nu ar fi respinsă deoarece testul statistic nu a căzut în regiunea de respingere. Se

aș ajunge la concluzia că nu există dovezi că mai mult de 8% din anvelopele produse în turul de zi
se revine înainte de 10.000 de mile. Managerul nu a găsit nicio dovadă că se întâmplă un număr
excesivo de reventones en las llantas producidas en el turno de día.

TEST DE HIPOTEZĂ STATISTICĂ

Exemplu. O industrie folose ș te ca unul dintre componentele ma ș inilor de produc ț ie o lampa
special importată care trebuie să îndeplinească anumite cerinț e. Una dintre aceste cerinț e este legată de viaț a sa
util în ore. Aceste lămpi sunt fabricate de două ț ări ș i specificaț iile tehnice variază de la o ț ară la alta.
De exemplu, catalogul produsului american afirmă că durata medie de viaț ă a lămpilor sale este de 15500
ore, cu un SD de 1200. În timp ce pentru produsul european media este de 16500, iar SD-ul este de 2000.

Un lot de aceste lămpi de origine necunoscută este oferit la un pre ț foarte convenabil. Pentru ca la
industria sepa ș i făcă o ofertă sau nu, ea trebuie să ș tie care este ț ara care a produs astfel de lămpi. El
comer ț ul care oferă astfel de lămpi afirmă că va fi divulgată durata medie de via ț ă a unui e ș antion de 25
lampi din lot înainte de ofertă. Ce regulă de decizie ar trebui să folosească cei responsabili din industrie pentru
a spune că lămpile sunt de provenienț ă americană sau europeană? Un răspuns care apare imediat este
a considera ca ț ară producătoare pe cea în care media eș antionului se apropie mai mult de media
populaț ia. Astfel, decizia ar fi dacă x 16000 (punctul mediu între 15500 ș i 16500) vom spune că este de
procedenț ă americană; în caz contrar vom spune că este de provenienț ă europeană.

Se presupune că în ziua licitaț iei s-a informat că, conform regulii de decizie, am spune că
lampile sunt de origine americană. Putem fi greș iț i în această concluzie? Sau, în alte cuvinte, este
Este posibil ca un eș antion de 25 de lămpi de origine europeană să prezinte o medie de 15800? Da, este posibil.
Aș adar, pentru o mai bună înț elegere a regulii de decizie adoptate, este interesant să studiem tipurile de
eroare pe care o putem comite ș i probabilităț ile respective de a comite aceste erori.

În exemplu, ipotezele luate în considerare sunt

HoLămpile sunt de origine europeană, ceea ce înseamnă că durata de viaț ă X a fiecărei lămpi urmează o
distribuț ie cu medie =16500 ore si un SD=2000 ore.
H1Lămpile sunt de origine americană, adică media populaț ională = 15500 de ore cu un SD=1200
ore.

Revenind la exemplu, vom indica prin RC o regiune determinată de valorile lui X mai mici decât
16000, adică RC={X 16000}. Valoarea 16000 se denumeș te punct critic ș i se va denota ca xc.
Cu notările indicate mai sus, probabilitatea de a comite fiecare dintre erori poate fi scrisă din
modul următor:
- P[Error Tipo I] = P[ X pertenezca la RC | H0es verdadera] = .
- P[Erroare Tip II] = P[ X nu aparț ine RC | H0este falsă
Exemplu. În exemplul anterior, când H0este adevărat, adică, lămpile sunt de origine europeană,
ș tim de teorema centrală a limitelor că x , adică media probelor de dimensiune 25, vor avea
2000
distribuț ie aproximativ normală cu medie 16500 ș i = 400, adică X N(16500, 1600).
25
Aș adar,

P[eroare tip I] = P[ X RC | H0es verdadera] =

= P[ X16000 XN(16500, 1600)] = P[ Z (16000–16500)/ 400]
= P[ Z -1.25] = 0.106 = 10.6%.

Pentru fiecare regulă de decizie adoptată, adică pentru fiecare valoare critică xcse obtine o valoare de probabilitate
de eroare tip 1. Pe de altă parte, dacă xcse alege mai mic decât 15000 scade, dar aumenta.
Cu toate acestea, se poate proceda în mod invers, adică, stabilit am găsit regula de decizie care
va corespunde unei probabilităț i de eroare 1 egal cu .

[Link]ă se ia = 5%, ș i se procedează la găsirea regulii de decizie corespunzătoare:

5%= P[eroare Tip I]= P[ X xc | X N(16500, 1600)] = P[Z < -1.645],
dar se ș tie că, pentru o distribuț ie normală standard
x c 16500
 1.645
400
de unde xc= 15842 ore. Atunci, regula de decizie va fi

Și X sub 15842 se spune că lotul este american, altfel se spune că este european.
Cu această regulă, probabilitatea de eroare de tip II va fi
X
P[Erroare Tip II] = P[ 15842 X 1600)] = P[Z > 1.425] = 7.93%
N(16500,

CONTRASTE ALE HIPOTEZELOR

Exemplu, să presupunem că trebuie să realizăm un studiu asupra înălț imii medii a locuitorilor unei anumite
sat. Înainte de a lua o probă, este logic să facem următoarea presupunere a priori, (hipoteză pe care ne dorim să o verificăm)
a contrasta ș i ceea ce denotăm H0):

H0înălț imea medie nu diferă de restul ț ării

Când obț inem un eș antion de dimensiune n=8, am putea să ne confruntăm cu una dintre următoarele situaț ii:
1. Muestra = {1,50 ;1,52; 1,48; 1,55; 1,60; 1,49; 1,55; 1,63}

2. Muestra = {1,65; 1,80; 1,73; 1,52; 1,75; 1,65; 1,75; 1,78}

CONTRASTE PENTRU MEDIA

Exemplu. Ș tim că înălț imileX ale indivizilor dintr-un oraș se distribuie într-un mod gaussian.
Deseamos contrastar con un nivel de significación de =5% si la altura medie este diferită de 174 cm. Pentru
Salut, ne bazăm pe un studiu în care, cu un eș antion de n=25 de persoane, s-a obț inut: media 170 ș i
deviaț ie 10

Soluț ie:Contrastul care se pune este:

H0: = H1: ≠174

Tehnica de utilizat constă în a presupune că H0este adevărat ș i vedeț i dacă valoarea pe care o ia statisticul
X 174
Texp t 24
sˆ n

este rezonabil sau nu sub această ipoteză, pentru nivelul de semnificaț ie dat. Vom accepta ipoteza alternativă
(ș i, în consecinț ă, se va respinge ipoteza nulă) dacă nu este, adică, dacă
Texp t 1 /2,24 t 0,975.24 2.06

Pentru aceasta procedăm la calculul lui Texpcu s=10, y n=25

n 25
sˆ s 10 10.206 atunci
n 1 24
170 174
Texp 1.959 2.06
10.206 25
Apoi, deș i am putea crede că, într-adevăr, adevărata valoare a nu este 174, nu există o dovadă
suficiente pentru a respinge această ipoteză la nivelul de încredere de 95%. Aș a că, nu se respinge H0.

Valoarea lui Texpnu este în regiunea critică (deș i a fost foarte aproape), aș adar, din moment ce nu este dovezile
în contra deH0suficient de semnificativă, această ipoteză nu este respinsă.
Exemplu. Se doreș te compararea activităț ii motorii spontane a unui grup de 25 de ș obolani de control ș i altul de 36 de ș obolani.
desnutridas. S-a măsurat numărul de ori în care treceau pe lângă o celulă fotoelectrică timp de 24 de ore.
Datele obț inute au fost următoarele:

Rate de control n1=25 x 1=869.8 S1=106.7

Raț e desnutrite n2=36 x 2=465 S2=153.7

Se observă diferenț e semnificative între grupul de control ș i grupul subnutrit?

Soluț ie: În primul rând, fiind vorba despre o problemă de inferenț ă statistică, ne vor fi mai utile
cuasivarianț e care sunt mai mari decât varianț ele. De aceea calculăm:

n1 2 25 n2 2 36
sˆ12 s1  106.7 2
11.859 sˆ 22 s2  153,7 2
24.298
n 1 1 24 n 2 1 35

În acest caz:
sˆ 22
Fexp 2.049 Fn12,n1 Fteo 2.97
sˆ 12 1

Cum Fexp≤Tteonu putem concluziona (cel puț in la nivelul semnificaț iei =5%) care H0 deba să fie respinsă.

calculăm mai întâi cuasivarianț a muestrală ponderată ș i valorile testului:

(n 1 1)s1 ˆ(n
2
2 1)s2 ˆ2
sˆ 2 19.238
n 1 n 2 2
x 1 x 2
Texp 11.210 t n1  n 22 t 59
1 1
ŝ 
n 1n 2
CumTteo Texpconcluzionăm că trebuie respinsă ipoteza egalităț ii mediilor, ș i prin urmare
acceptăm că ciorapii sunt diferiț i.