Topic 13:

Servicii meteorologice pentru transportul maritim

OBJECTIVES:
LO13.1: Determinaț i organizaț ia, funcț iile ș i obiectivele Organizaț iei Meteorologice Mondiale
LO13.2: Interpretează tipurile de informaț ii primite de către aparatul de fax, inclusiv serviciile furnizate pentru
avertizări de furtună;
LO3.3: Ilustraț i serviciile meteorologice pentru navigaț ie în manevre pentru a evita centrul furtunii

PRETEST:
Test cu întrebări cu răspuns multiplu:

Alege răspunsul corect ș i încercuieș te litera aleasă.

Anul în care OMM a devenit o agen ț ie specializată a Na ț iunilor Unite.
A. Anii 1940 C. anii 1950
B. Anii 1960 D. anii 1970
2. NMC reprezintă:
A. Comitetul Na ț ional Maritim C. Centrul Naț ional de Meteorologie
B. Centru Metropolitan Na ț ional C. Centrul Naț ional Maritim
3. În emisfera nordică, acea parte din dreapta căii furtunii se nume ș te _____.
A. semicerc periculos C. pe traiectoria furtunii
B. semicerc mai puț in periculos D. manevrare semicirculară
4. Este responsabil să ofere buletin meteorologic
A. Fa ț etă de vreme C. Radar
B. Vântul Vane D. Barometru
5. În emisfera sudică, semiciclul drept sau mai pu ț in periculos: Adu vântul pe partea _____.
A. Pupa stângă C. Prua stângă
B. Pupa dreaptă D. Pupa din dreapta
6. Cea mai sigură procedură în ceea ce prive ș te ciclonii tropicaux este să _____ ei.
A. întâlni C. urmăreș te
B. evita D. vânătoare
7. În emisfera sudică, semicercul periculos se află la _____ traseul furtunii.
A. Drept C. În faț ă
B. Stânga D. Astern
8. Mesajul pentru „ Avertizare de furtună”, a ș a cum este recomandat de OMM, trebuie emis în ce limbă?
A. Franceză C. Japoneză
B. Spaniolă D. Engleză
9. În emisfera nordică: Semicerc drept sau periculos: Aduce ț i vântul pe pupa din dreapta. Câte
grade?
A. 045° relativ C. 315oadevărat
B. 045° adevărat D. 315orude
10.A se îndrepta în direcț ia în care se îndreaptă furtuna se numeș te _____.
[Link] periculos C. Semicluj mai puț in periculos
[Link] de manevră D. Semicerc sigur
CONTENTS:

ORGANIZAȚIA METEOROLOGICĂ MONDIALĂ (WMO)

Organizaț ia Meteorologică Mondială (OMM) este o organizaț ie interguvernamentală cu un număr de membri de 193
Statele membre ș i teritoriile. A avut originea în Organizaț ia Meteorologică Internaț ională (IMO), rădăcinile
dintre care au fost plantate la Congresul Meteorologic Internaț ional de la Viena din 1873. Stabilit prin ratificarea
convenț ia WMO pe 23 martie 1950, WMO a devenit agenț ia specializată a Naț iunilor Unite pentru
meteorologie (vreme ș i climat), hidrologia operaț ională ș i ș tiinț ele geofizice conexe un an mai târziu.

Organizaț ie:
OMM are o membru de 193 State Membre ș i Teritorii începând cu mai 2019. Convenț ia Organizaț iei Mondiale
Organizaț ia Meteorologică a fost semnată la 11 octombrie 1947 ș i înființ ată prin ratificare la 23 martie 1950.

Funcț iile Organizaț iei Meteorologice Mondiale (OMM)

• Pentru a facilita cooperarea la nivel mondial în stabilirea reț elelor de staț ii pentru realizarea de
observaț ii meteorologice, precum ș i observaț ii hidrologice ș i alte observaț ii geofizice legate de meteorologie,
ș i pentru a promova înființ area ș i menț inerea centrelor responsabile cu furnizarea de servicii meteorologice ș i
servicii conexe;
• A promova înființ area ș i menț inerea sistemelor pentru schimbul rapid de informaț ii meteorologice ș i
informaț ii relevante;
• Promovarea standardizării observaț iilor meteorologice ș i celor conexe ș i asigurarea publicării uniforme a
observaț ii ș i statistici;
• Aplicarea meteorologiei în aviaț ie, navigaț ie, problemele apei, agricultură ș i alte activităț i umane;
• Pentru a promova activităț i în hidrologie operaț ională ș i pentru a încuraja o cooperare strânsă între Meteorologie ș i
Serviciile hidrologice;
• Pentru a încuraja cercetarea ș i formarea în meteorologie ș i, după caz, în domenii conexe, ș i pentru a asista în
coordonarea aspectelor internaț ionale ale unei astfel de cercetări ș i instruiri.

Obiectivele Organizaț iei Meteorologice Mondiale

• Colectarea ș i împărtă ș irea informa ț iilor pentru toate programele interna ț ionale OMS ș i cele conexe.
• Structură flexibilă ș i extensibilă care va permite centrelor participante să î ș i îmbunătă ț ească capacită ț ile ca
responsabilităț ile lor naț ionale ș i internaț ionale au crescut
• Implementarea celor mai de succes componente ale sistemelor informa ț ionale WMO existente într-o
proces evolutiv.
• Tranzi ț ie fluidă ș i coordonată
• Baza pentru re ț eaua de comunica ț ii de bază va fi legăturile de comunica ț ii prezente folosite în cadrul lumii
Monitorul Meteo (WWW) pentru datele în timp real de înaltă prioritate
• Utilizarea standardelor interna ț ionale din industrie pentru protocoale, hardware ș i software.

TIPURI DE INFORMAȚII PRIMITE DE MAȘ INA DE FAX INCLUZÂND SERVICIILE

FURNIZAT PENTRU AVERTIZARE DE FURTUN.

Informaț iile primite de maș ina de fax sunt furnizarea de date metrologice sau un buletin meteorologic.
Orarul de facsimile oferă informaț ii despre tipurile de grafice disponibile de la centrele meteorologice. Dintre acestea
listat, analiza suprafeț ei
Ș i graficele prognozei la suprafaț ă sunt de o valoare deosebită pentru navigatori. Analiza la suprafaț ă arată suprafaț a
distribuț ia presiunii prin intermediul izobarilor ș i fronturilor asociate pentru ora sinoptică menț ionată.

Faksimile meteorologic

Raportele sinoptice de la staț iile terestre ș i nave pot include, de asemenea, formatul recomandat pentru reprezentarea staț iei sau, dacă
nu este suficient spaț iu, doar elementele critice pot fi reprezentate grafic (de exemplu, direcț ia ș i viteza vântului). Deș i
Diagrama, esenț ial sinoptică prin natură, prezintă date prognostic pentru direcț ia ș i viteza de miș care, central
valorile presiunii centrelor de presiune pot fi de asemenea incluse. Datele retrospective pentru scara vântului pot fi de asemenea prezentate.
Proiecț ia graficului este de obicei oferită pentru claritate ș i referinț ă rapidă, iar intersecț iile latitudinii ș i longitudinii sunt
reprezentat la intervale frecvente. Dacă intersecț iile graficului sunt reprezentate la intervale frecvente. Dacă graficul este o
analiza preliminară, datele prezentate sunt cele ale izobarilor care ilustrează principalul sistem de presiune. Zona
analiza suprafeț ei copiată variază de la o sursă de transmitere la alta ș i marinarul poate verifica
limitările sale din program.

Analiza suprafeț ei din orice sursă poate acoperi diferite zone, iar în timp ce câteva birouri meteorologice pot
emiteţi un grafic zilnic, cel puţin două emiteri: una pentru 000 GMT şi una pentru 1200 GMT. În general, numărul de
graficele emise sunt mai mari pentru zona de interes imediată a biroului meteorologic comparativ cu cea mai apropiată
întreț inând o suprafaț ă orizontală mai mare.

SERVICII OFERITE PENTRU AVERTIZĂRI DE FURTUN:

Prognozator în cadrul unui NMC, având stabilit din posibilitatea prognostică a vânturilor puternice peste zonele marine, va compila
„Alerte de furtună”. Forț a ș i direcț ia vântului anticipate pentru zonele maritime care ar putea fi afectate sunt menț ionate ș i
dacă un avertisment este datorat unui ciclon tropical, poziț ia centrului său ș i miș carea sa trecută ș i viitoare sunt incluse.
Staț ia de radio a declarat în ALRS Vol. 3 cu subtitlul 'Avertizare de furtună' transmite aceste mesaje în activitatea lor
frecvenț ele, modul de transmitere fiind fie R/T, fie W/T sau ambele.

Transmiterea se face, de obicei, la sfârș itul următoarei perioade de tăcere după primirea mesajului. În anumite
cazuri, mesajul este repetat la intervalul dintre difuzare ș i perioada generală în care are loc transmisia
sunt făcute variind de la o staț ie la alta. Subtitlul ‘Avertizări de furtună’ este general mai degrabă decât specific
deoarece viteza vântului previzionată poate varia de la forț a 6 (briză puternică) la forț a 12 (uragan). Mesajul este
de obicei emis în limba ț ării de origine ș i WMO recomandă să fie emis ș i în engleză.
În anumite părț i ale lumii, serviciul naț ional de radiodifuziune al unei ț ări este utilizat ca un canal pentru transmiterea
Avertizări de furtună. Transmisiile sunt efectuate cât mai curând posibil după primirea avertizării de la NMC
(de obicei la prima pauză de program disponibilă) ș i sunt repetate la pauze convenabile atâta timp cât avertizarea
rămâne în vigoare. Dacă marinarul trebuie să beneficieze de serviciile de avertizare a furtunilor, atunci o politică de radio regulat
ceasul este esenț ial.

Totuș i, întârzierile care pot apărea între emiterea originală a avertismentului ș i primirea acestuia la bord pot afecta grav.
reduce valoarea sa, care este critică în cazul sistemelor de presiune joasă din zonele tropicale sau temperate, deoarece acestea pot dezvolta
ș i se adânceș te rapid. Informaț iile dintr-un avertisment sunt necesare pentru a stabili concis condiț iile prognozate pentru
zona mării în cauză, dar trebuie interpretată inteligent folosind observaț iile de la bord ș i alte date, deoarece ar putea
să se aplice doar unei părț i a zonei.

SERVICII METEOROLOGICE PENTRU NAVIGAȚIE ÎN MANEVRAREA PENTRU EVITAREA FURTUNILOR

AVERTISMENT

Cea mai sigură procedură în ceea ce priveș te ciclonele tropicale este să le eviț i. Dacă se iau măsuri din timp, aceasta este
pur ș i simplu o chestiune de a stabili un curs care va duce nava bine pe o parte a traseului probabil al furtunii,
ș i apoi continuând să traseze poziț iile centrului furtunii aș a cum sunt date în comunicatele meteorologice, revizuind cursul
după cum este necesar. Cu toate acestea, acest lucru nu este întotdeauna posibil. Dacă nava este găsită în zona furtunii, autorităț ile competente
acț iunea de a lua depinde în parte de poziț ia sa în raport cu centrul furtunii ș i de direcț ia sa de deplasare.
Este obiceiul să se împartă zona circulară a furtunii în două părț i.

În emisfera nordică, acel part pe partea dreaptă a traiectului furtunii (îndreptându-se în direcț ia către care
furtuna se deplasează) se numeș te semiciclul periculos. Este considerat periculos deoarece (1) viteza reală a vântului
este mai mare decât datorită gradientului de presiune singur, deoarece este amplificat de miș carea înainte a furtunii,
ș i (2) direcț ia vântului ș i a mării este astfel încât să ducă o navă pe calea furtunii (în faț ă
partea din semicerc). Partea din stânga traseului furtunii se numeș te semicercul mai puț in periculos sau navigabil
semicerc

În această parte, vântul este diminuat de miș carea înainte a furtunii, iar vântul suflă vasele departe de
pista furtunii (în partea din faț ă). Din cauza vitezei mai mari a vântului în semicercul periculos, mările
sunt mai mari decât în semicercul mai puț in periculos.

În Emisfera Sudică, semicercul periculos se află la stânga traseului furtunii, iar cel mai puț in periculos
semicercul este la dreapta traseului furtunii.

Emisfera Nordică
Dreapta sau semicercul periculos: Aduceț i vântul pe babord (045° relativ), menț ineț i cursul ș i faceț i cât mai
cât mai mult posibil. Dacă este necesar, opreș te-te cu faț a spre mare.

Semicerc mai puț in periculos sau la stânga: Aduceț i vântul pe cadranul din dreapta (135° relativ), menț ineț i calea ș i
faceț i cât mai mult loc posibil. Dacă este necesar, întoarceț i-vă cu prova către mare.

Pe traiectoria furtunii, în faț a centrului: Aduceț i vântul 2 puncte pe cvartalul de tribord (aproximativ 160° în raport), menț ineț i
urmează cursul ș i fă cât mai mult loc posibil. Când eș ti bine în semicercul mai puț in periculos, manevrează ca
indicat mai sus.

Pe calea furtunii, în spatele centrului: Evitaț i centrul prin cea mai bună rută practicabilă, având în vedere tendinț a
cicloni tropici să se curbeze spre nord ș i est.
Emisfera Sudică

Semicerc stâng sau periculos: Aduceț i vântul pe prova stângă (315° relativ), menț ineț i calea ș i faceț i cât mai mult
în modul cel mai bun posibil. Dacă este necesar, opriț i-vă cu faț a spre mare.

Semicerc drept sau mai puț in periculos: Adu vântul pe cvartalul portului (225° relativ), menț ine cursul ș i fă
în măsura în care este posibil. Dacă este necesar, întoarceț i-vă cu pupa spre mare.

Pe calea furtunii, înainte de centru: Aduceț i vântul aproximativ 200° relativ, menț ineț i direcț ia ș i faceț i cât mai mult progres posibil.
posibil. Când eș ti bine în semicercul mai puț in periculos, manevrează aș a cum este indicat mai sus.

Pe traiectoria furtunii, în spatele centrului: Evitaț i centrul prin cea mai bună cale posibilă, având în vedere tendinț a
al ciclónilor tropicali să se curbeze spre sud ș i est.
TEST POST

1. Explica ț i pe scurt obiectivele WMO.

2. Enumera ț i ș i explica ț i ce trebuie să face ț i dacă vă afla ț i în apropierea unei zone de furtună.

3. Ilustra ț i manevra pe care o ve ț i efectua dacă vasul se află în apropierea unei zone de furtună.
4. Aparatul de facsimile î ț i dă semnale de avertizare privind furtuna. Ce vei face pentru a monitoriza aceasta în mod special?
furtună?