De ce să evaluăm profilul senzorial

Când un copil este trimis pentru o evaluare, membrii echipei interprofesionale

creăm cadre unice de referinț ă pentru procesul de evaluare, inclusiv diferite modalităț i de
a interpreta aceeaș i comportament.
Indiferent de cadrul de referinț ă, fiecare membru al echipei are responsabilitatea de
dezvoltarea ipotezelor care leagă abilităț ile de performanț a copilului.

Unele metode de evaluare rezultă în informaț ii diagnostice bune, dar nu oferă

legături clare cu privire la performan ț ă; alte metode de evaluare permit ca
profesioni ș tii verifică complica ț iile de performan ț ă, dar nu oferă nimic
mecanism pentru a lega aceste informaț ii la cadrele de referinț ă pentru luarea deciziilor
fundamentată în teorii.

„ Profilul Sensorial 2” asigură legăturile necesare între informa ț iile de evaluare ș i

cadre de referinț ă (inclusiv procesarea senzorială, neuroș tiinț a, punctele forte ș i cadre
ecologice de referinț ă) pentru a facilita luarea deciziilor interprofesionale.

2
Tulburarea Procesării Senzoriale
Tulburarea de procesare senzorială este o tulburare neurolologică care cauzează dificultăț i în
cum copiii interpretează, procesează ș i percep o informaț ie senzorială despre mediu
este din interiorul propriului corp (vizual, auditiv, tactile, olfactiv, gustativ, vestibular ș i propriocepț ie).

Pentru cei cu Tulburare de Procesare Sensory, informaț ia senzorială poate fi simț ită
este percepută într-un mod care este diferit de majoritatea celorlalte persoane.

Dificultăț ile prezentate de obicei sunt: deficit de atenț ie, modificări comportamentale ș i/sau
emoț ionale, dificultate în planificare ș i organizare, probleme în a face activităț ile vieț ii
zilnic ș i practic (îngrijire de sine, distracț ie, joacă ș i ș coală), sensibilitate extremă la stimuli senzoriali;
intrarea senzorială poate rezulta în evadarea extremă a activităț ilor, agitaț ie, anxietate, frică sau
confuzie.

3
4
Simptomele căutării senzoriale pot include:
•Frequentă almeje: atingere, gâdilat, masaje pe spate ș i îmbrăț iș ări;
•Poate dezvolta probleme de comportament, cum ar fi muș catul, ciupitul sau lovirea cu capul;
•Necesarul de a atinge ș i a simț i totul în mediu pe care alte copii nu îl înț eleg să-l atingă;
Procura activităţi care implică certuri, lupte (agresivitate);
Îi place senzaț ia obiectelor care au vibraț ii;
Îi place să atingă suprafeț e moi sau netede;
Frecvent îș i dă jos ș osetele ș i pantofii;
•Fica jucându-se cu părul cu degetele;
•Are o toleranț ă ridicată la căldură ș i frig;
Preferă alimentele picante.

Alte semne ale unei boli legate de disfuncț ia senzorică tactilă:

•Abilităț i motrice fine slabe ș i probleme în a termina sarcini, cum ar fi dezbrăcarea/îmbrăcarea pantalonilor,
meias, bluze ș i manipularea închiderilor;
•Eforturi pentru a defini caracteristicile fizice ale obiectelor în termeni de formă, mărime, textură,
temperatura ou greutate;
Probleme de identificare a obiectelor doar prin a le simț i;
Dificultăț i în utilizarea foarfecelor, creioanelor, creioanelor modelare.

5
6
Profil senzorial 2 - Concepte teoretice
●„ProfilSensorial 2” a fost elaborat folosind baze teoretice solide. În primul rând, lucrarea
ini ț ial care a dus la dezvoltarea Profilului Sensorial original a fost bazat pe
dezvoltare, neuro ș tiinț ă ș i comportament uman (în principal în cercetări
specifice despre autor reguli. Datele studiilor privind procesarea senzorială utilizând
Profilul senzorial a introdus dovezi despre noi relaț ii, în special interacț iunea între
principiile neuroș tiinț ei ș i ș tiinț elor sociale.

●Modelul de procesare senzorială al lui Dunn (Dunn, 1997) a fost creat pe baza acestor studii.

● Alte concepte care au ghidat dezvoltarea inițială au implicat modele ecologice ale
dezvoltarea ș i comportamentul uman care pun accent pe oameni ș i cum se
ne găsim situate în propriile noastre vieț i. Mai recent, dovezi despre abordări
bazate pe puncte forte au crescut în literatură ș i exercită un impact solid asupra
materiale în această ediț ie.

7
Autoarea
Profesoară ș i Coordinator al Departamentului de Terapie
Ocupacional de la Universitatea din Kansas, este o specialistă
interna ț ional cunoscută pentru studiile sale despre
procesarea senzorială în viaț a cotidiană.

A publicat peste 100 de articole de cercetare ș i cărț i, ș i are

vorbită în întreaga lume despre munca ei. Ea este autoare /
coautoare a tuturor măsurilor profilului senzoriel (Profilul Senzorial
Măsuri), care capturează răspunsurile oamenilor la
evenimente senzoriale în viaț a de zi cu zi; aceste evaluări au fost
traduse în zeci de limbi ș i sunt utilizate atât pentru
practica profesională cât ș i în programele de cercetare.
A primit cele mai mari onoruri în domeniul său, inclusiv Premiul de Merit pentru contribuț ii notabile
globale, ș i Eleanor Clark Slagle Lectureship pentru contribuț ii academice notabile; face parte ca
membru al Academiei de Cercetare pentru Fundaț ia Americană de Terapie Ocupaț ională ș i a primit
premiul A. Jean Ayres pentru cercetare.
Mai recent, a scris o carte pentru public despre cercetarea sa intitulată Living
În mod senzaț ional înț elegerea simț urilor tale
sentidos), care a fost evidenț iat în revista Time, revista Cosmopolitan, Radio Canada Public ș i
de la ziarul London Times, printre altele.
În iulie 2009, Living Sensationally a primit Sigiliul de Excelenț ă de la revista Copiii
Pământ Nou pentru ț ară, profesioniș ti ș i altele.
8
Procesare senzorială structurată de
Dunn
„ Profilul Sensibilită ț ii 2” caracterizează comportamentele pe care copiii le afi ș ează ca modele de
procesare senzorială. Această abordare se bazează pe o structură conceptuală care propune o
interac ț iunea dintre pragurile neurologice ș i răspunsurile comportamentale de autoreglare,
original descrisă de Dunn (1997). Cum a informată cercetarea procesul, această structură a fost
necesară pentru a reflecta gândirea modernă. Interacț iunea acestor două continuităț i oferă un
metodă pentru a explica cum copiii procesează informa ț iile senzoriale ș i furnizează
orientări pentru planificarea intervenț iei.

9
Standarde de procesare senzorială în
structura de procesare senzorială a lui Dunn

Observaț ie: Reprezintă

limiares neurologice
elevate cu
autorregularea pasivă
(ce sunt apelurile
copii observatori).

10
Copii
observatoare
Copiii observatori sunt relaxa ț i,
o dată ce ele pierd mai multe stimulente decât
celelalte sunt mai puț in predispuse să fie deranjate
cu ceea ce se întâmplă în jurul lor.

Deixăm de a observa semne senzoriale pe care altele

percebem u ș or, ș i s-ar putea să nu observe
profesorul chemându- ț i numele sau că al tău
Rochia este pe dos în corpul tău.

11
Copii
exploratoare
Explorarea reprezintă de asemenea limite
neurologice ridicate, dar copiii
exploratoarele au o strategie de
autorreglare activă ș i generează idei noi.

Copiii cu modele de explorare se vor atinge

obiecte, a bate cu creioanele tale, sau a mesteca
lucruri, de exemplu. Sunt modalită ț i de
ob ț inem mai mult stimul senzorial ș i
vom rămâne în alertă.

12
Copii sensibili
Sensibilitatea reprezintă praguri neurologice
bass ș i o strategie de autoreglementare
pasivă (apelurile copiilor sensibili).

Copiii sensibili sunt foarte discernători ș i

se poate avea încredere în ele pentru a detecta erori sau
padrões pe care altele s-ar putea să nu le observe. Vor cere

să rămână ceilal ț i lini ș tiț i, î ș i pun

mâinile peste urechile tale într-o întâlnire, sau
sunt extrem de exigen ț i în ceea ce prive ș te
alimentatie.

13
Copii care
se eschivau
Esquiva de asemenea reprezintă praguri neurologice
scăzute, precum ș i o strategie de
autorregularea activă (apeluri de la copii care se
esquivam).

Copiii care se sustrag sunt foarte buni în

creaț i rutina ș i ordinea, pentru că ele au nevoie de
uniformitate pentru a reduce stimulul senzorial
imprevizibile. Copiii cu modele de evită
se vor ab ț ine de la activită ț i sau vor putea opta pentru
vor lucra singure.

14
Evaluare ecologică
O abordare a procesării senzoriale (aș a cum este reflectată în structura procesării
sensorial de Dunn) are focalizat, în principal, pe cerinț ele de activitate, context ș i mediu
(AOTA, 2008).

Există o puternică considera ț ie a a ș teptărilor sociale, cerin ț elor de spa ț iu ș i timp pentru sarcini.
autentice, utilizarea corpului ș i a obiectelor în sarcini autentice ș i caracteristici ale contextului care pot
afectează participarea.

Prin utilizarea unei abordări de procesare senzorială, folosim cunoș tinț ele despre o persoană.
pentru a considera cum aspectele cererii de activită ț i ș i contexte pot sus ț ine sau
interfera în participarea la sarcinile cotidiene.

Intervenț ia, la rândul său, are ca obiectiv realizarea de ajustări în medii ș i activităț i în scopul de a
aumentaț i participarea.

15
Prezentare generală a standardizării
Studiul de standardizare a Profilului Senzorial 2 a fost realizat între 2012 ș i 2013 ș i a inclus evaluarea de
1.791 copii (de la naș tere până la 14 ani) pentru eș antionul standardizat.

Încă 774 de copii cu nevoi speciale au participat la studiile clinice de validare.

(comparate cu 774 de copii fără nevoi speciale), rezultând în includerea generală a 75 de bebeluș i
(de la naș tere la 6 luni), 404 copii mici (7 luni până la 35 luni), 1.056 copii pentru
Profil senzorial 2 al copilului (3 ani ș i 0 luni până la 14 ani ș i 11 luni) ș i 1.030 copii pentru profil
Sensorial 2 de Acompanhament Escolar (3 ani ș i 0 luni până la 14 ani ș i 11 luni), cu ș i fără
nevoi speciale.

Pearson a furnizat suport studen ț ilor de la studii postuniversitare de la Universitatea din Kansas, care
au lucrat la mai multe aspecte ale proiectelor de standardizare.

16
Cine poate aplica?
Indivizi din multe profesii pot gestiona "Profilul Sensorial 2":

•Terapeu ț i ocupa ț ionali, psihologi, logopezi ș i medici pot folosi acest test pentru
obț ine un scenariu despre performanț a unei copii acasă, la ș coală ș i în comunitate, bine
cum să determinăm punctele forte ș i zonele care ar putea interfera, în scopul de a
oferi o o bază pentru planificarea intervenț iilor;

Cercetătorii în ș tiinț e fundamentale pot include instrumentul în protocoalele lor ca o

măsura funcț ională a răspunsului senzorial;

Cercetătorii în ș tiinț e aplicate pot folosi acest lucru pentru a colecta date care leagă impactul
procesarea senzorială referitoare la participarea la activităț ile zilnice.

17
Timp de aplicare
•Profilul senzorial 2 al bebelu ș ului: 5 până la 10 minute
• Profilul senzorial 2 al copilului mic: 10 până la 15 minute
•Profilul senzorial 2 al copilului: 15 până la 20 de minute
•Profil Senza ț ional 2 abreviat: 5 până la 10 minute
•Profil Senza ț ional 2 de acompaniament ș colar: 15 minute

Profesioniș tii raportează că le ia 15 minute să puncteze răspunsurile manual.

Se estimează că întrebările suplimentare vor dura între 15 ș i 30 de minute pentru a fi completate ș i încă 15
30 de minute pentru interpretarea de către profesionist în contextul rezultatelor chestionarelor
padronizate.

18
Beneficiile Profilului Sensory 2
•E SIMPLU DE UTILIZAT: este uș or de administrat ș i punctat folosind formulare pe hârtie sau pe internet;

• ESTE RELEVANT DIN PUNCT DE VEDERE CONEXTUAL: înregistrează informa ț ii importante despre modelele de
procesarea senzorială a unui copil aș a cum se comportă la ș coală, acasă ș i în
comunitate

• ESTE INTEGRAT: stabileș te o legătură clară între procesarea senzorială ș i performanț a

copilul la ș coală, acasă ș i în comunitate;

• ESTE FUNDAMENTAT ÎN TEORII: oferă o structură pentru luarea deciziilor bazate

în teorii;

• ESTE BAZAT PE DOVEZI: este construit pe o abunden ț ă de dovezi de la

primele ediț ii, inclusiv cercetări internaț ionale care demonstrează utilitatea datelor dvs;

• ESTE CENTRAT PE FAMILIE Ș I PE COPIL: recunoaș te că familiile, profesorii ș i membrii

echipa sunt informatori fundamentali;

• ESTE BAZAT PE PUNCTE FORTE: este conceput pentru a fi utilizat cu toate copiii,
indiferent de alte condi ț ii, deoarece caracterizează orice răspunsuri ale copilului la
experienț e senzoriale în viaț a de zi cu zi;

19
Beneficiile Profilului Senzaț ional 2
•E ABRANGENTĂ: încurajează echipele să coreleze observaț iile raportate de profesori cu
cele raportate de îngrijitori, oferind un tablou complet al impactului
abilităț ile de procesare senzorială ale copilului în participarea în diverse contexte.

Activităț i care pot fi realizate în clasă:

• Lecț ii de instruire directă;

•Ghiduri mici de grup axate pe predarea abilităț ilor ș i a punctelor forte de construcț ie;
•Programă de prevenț ie, intervenț ie intensivă, antrenament de abilităț i ș i monitorizare
dos progrese;
•Indicaț ii, descrieri, paș i de bază, exemple.

20
Compoziț ia kitului ș i valorile
Kit complet (R$800,00):
1 manual de Administrare, Corectare ș i Intervenț ie
5 Chestionare pentru evaluare, fiind:
•2 Chestionare ale îngrijitorului referitoare la Profilul Senzorial 2 al Bebelușului
•2 Chestionare ale îngrijitorului referitoare la Profilul Sensory 2 al Copilului Mic.
•2 Chestionare ale îngrijitorului referitoare la Profilul Sensibil 2 al Copilului
•2 Chestionare ale îngrijitorului referitoare la Profilul Sensory 2 Abreviat.
•2 Chestionare de Urmărire Școlară.

Articole de înlocuire (100,00 R$ fiecare pachet cu 10 chestionare):

10 Chestionare pentru îngrijitor referitoare la Profilul Senzaț ional 2 al Bebeluș ului.
10 Chestionare ale îngrijitorului privind Profilul Sensibil al Copilului Mic 2.
10 Chestionare ale îngrijitorului referitoare la Profilul Senzaț ional 2 al Copilului.
10 Chestionare pentru îngrijitor referitor la Profilul Sensory 2 Abreviat.
10 Chestionare de Urmărire Ș colară.

21
Concurente
În prezent, nu există concurenț i direcț i pentru Profilul Senzorial 2.

Căr ț i care tratează tema (Profilul senzorial/Integrarea senzorială) pot fi considerate

concurente secundare, dar cartea autoarei înseș i care este principalul exponent al teoriei, încă
nu a fost publicat în Brazilia.

Prin urmare, este inedit în ceea ce priveș te tema ș i posibilitatea de a aduce informaț ii despre
intervenț ie împreună cu evaluarea profilului.

22
Unde pot cumpăra?
Găseș te unde poț i cumpăra Profilul Sensorial 2 ș i articolele de schimb,dând clic aici!

23