NEOLIBERALISM

MEMBRII GRUPULUI:
SCARLETT MELISSA CRUZ DE LEÓN
2015-04214
VIRGINIA ESTENA 2016-00565
MAELY CORDÓN IPIÑA 2016-01079
ELMER JOSUÉ PALENCIA REYES 2016-01080
DEFINIȚ IA NEOLIBERALISMULUI:

• Ce este neoliberalismul?

Neoliberalismul este unmodel economiccare se încadrează în doctrinele de

liberalismeconomice, la rândul său în cadrul sistemului capitalist.
Cine apără neoliberalismul, numiți neoliberali, își arată sprijinul clar pentru
liberalizarea în domeniul economiei, ceea ce implică ca piețele să fie
totalmente deschiși, promovând astfel comerțul liber, începând de la o
desregularea piețelor.
NEOLIBERALISMUL CA PROPUNERE ECONOMICĂ

Neoliberalismul este o doctrină filozofică care are ramificații în toate domeniile.

lasăș tiinț esociale. Neoliberalii se dedică să laude competiț ia capitalistă,
afirmând că mecanismul acesteia din urmă garantează automat cele mai bune
condiț ii pentruevoluț iede la forț ele productive.
Argumentația neoliberalismului este că libera competiție este starea ideală a
economia, dar nu poate fi întotdeauna pusă în vigoare, deoarece monopolurile o contracarează.
Această reacț ie poate fi depăș ită, iar concurenț a liberă poate fi restabilită doar
aplicând o serie de măsuri de politică economică.
Teoria neoliberalilor se bazează, într-o formă mascată, pe ideea rolului decisiv al
Statul în economie, adică rolul statului trebuie să fie acela de a promova liber
competitie
NEOLIBERALISMUL Ș I GLOBALIZAREA
•Neoliberalismul și globalizarea sunt fenomene care apar în lume
pentru a deveni protagoniș ti în ultimii ani ai secolului XX. La
globalizarea caută să dezvolte un nou proces în interiorul economiei
global prin universalizarea mijloacelor de comunicare ș i de
câteva valori culturale.
•Pe de altă parte, neoliberalismul este un program de reforme economice care
pretinde să facă în asemenea fel încât unele ț ări să nu rămână în urmă în procesul lor de
acoplarea la lumea globalizată. Neoliberalismul face o critică
constante al numit Stat de bunăstare, care a fost un tip de Stat care
a funcț ionat în Europa ș i în ț ările scandinave cu succes timp de câteva
decade, dar în anii ș aptezeci, din cauza crizei mondiale care se trăia,
a fost pus sub semnul întrebării
Aș a îș i propune neoliberalismul să excludă statul de la
PARTICIPARE Ș I CONTROL ASUPRA PIEȚEI, DEOARECE DIN
ALTFEL, URMĂTOARELE PUNCTE NU AR PUTEA FI REALIZATE:

- Refuzul interven ț iei statului în economie, fie într-un stat de bunăstare sau în
un regim bazat pe noț iunea de socialism real.

- Apăra pia ț a ca singura formă de a realiza reglementarea economică în toate

ț ări.

Apărarea ș i promovarea constantă, pentru a realiza dezvoltarea maximă a economiei

global, la libera competiț ie economică.
[Link]

•Conform celor de mai sus, s-ar putea crede că ceea ce caută cu adevărat
neoliberalismul este găsirea căii pentru ca naț iunile cu mai puț in
posibilităț i de export ș i cu o capacitate minimă de participare în
piaț a să nu sufere atât de mult în procesul de adaptare la lume
globalizat; cu toate acestea, astăzi, controversea stârnită de
implementarea acestui model rămâne activă, deoarece nu este un secret pentru nimeni că
majoritatea capitalului care circulă în lume rămâne în mâinile
puteri mondiale precum Statele Unite sau unele ț ări europene.
CARACTERISTICI ALE NEOLIBERALISMULUI
•–Părțile implicate ale statului în configurarea economiei unei țări.
•
–Intervenț ia guvernului înpiaț ălaboral.
•
Politica de privatizare a întreprinderilor de stat.
•
–Libera circulaț ie a capitalurilor internaț ionale ș i accentul pe globalizare.
•
Economia le deschide uș ile multinaț ionalelor pentru a investi.
•
Adoptarea de măsuri împotriva protecț ionismului economic.
[Link]
•
–La operación de las actividades económicas son notoriamente mássimplificadas, ya que se resume la
burocraț ia statului în proces.
•
–Opoziț ia faț ă de excesul de impozite ș i taxe.
•
–Creș terea producț iei, pentru a atinge obiectivul fundamental al dezvoltării economice a cercului
inversor.
•
–Împotriva controlului preț urilor produselor ș i serviciilor de către Stat, adică, legea de
oferta ș i cererea sunt suficiente pentru a regla preț urile.
•
Baza economică trebuie să fie formată din întreprinderi private.
•
–Fundamentat total încapitalism.
POLITICI NEOLIBERALE
El neoliberalism propune să fie lăsat în mâinile persoanelor particulare sau întreprinderilor private
număr mai mare de activităț i economice posibil. De asemenea, propune o limitare a
papel del Statîn laeconomiala privatizarea decompaniipublice ș i reducerea
dimensiunea statului, adică o reducere a procentului dePIBcontrolat sau administrat
direct direct de către stat. În ceea ce priveș te dreptul muncii, mercantil ș i reglementările
în general, neoliberalismul propuneflexibilizarea muncii, la eliminarea de
restricț ii ș i reglementări asupra activităț ii economice, deschiderea frontierelor pentru
mărfuri, capitale ș i fluxuri financiare.

Sub această perspectivă, în ultima decadă, toate țările din America Latină și Caraibe au
realizat reforme structurale orientate spre piaț ă ș i pentru a îmbunătăț i eficienț a
economia, a accelera creș terea economică, etc; deoarece reformele neoliberale pun
creș terea economică ca raț iune de a exista a economiei. Restricț ionează intervenț ia
Statul până la a-l dezvăț a de responsabilitatea de a garanta bunurile minime, care se
merită orice cetăț ean
POLITICILE MACROECONOMICE RECOMANDATE DE TEORICI SAU IDEOLOGI
NEOLIBERALE INCLUD:

• Politici monetare restrictive: Creș tererate de dobândăo reduce laoferta de bani până la realizare
unainflaț ieaproape de zero ș i evitarea riscului dedevalorizări ale monedeiSus ț inătorii celor
neoliberalismul cred că aceste măsuri evită aș a-numiteleciclurile pieț ei.
• Politici fiscale restrictive: Creș tereaimpozitedespre elconsumș i a reduce impozitele pe
producț ie, larenta personalăș i beneficiile antreprenoriale. De asemenea, propun eliminarea regimurilor
speciale ș i a reducecheltuieli publice.
• Liberalizare/desreglementare: Susț inătorii politicilor neoliberale susț in liberalizarea sau
dezechilibru pentrucomerț cum pentru investiț ii considerându-le pozitive pentru
creș tere economică. De asemenea, se consideră pozitivă eliminarea multor reguli ș i
restrictii, reducându-le la un minim necesar (mai ales garanț ia regimului de proprietate ș i
de la securitate). În special pledoaria este pentru creș tereamobilitatea capitalurilorș i laflexibilitate laborală.
• Privatizare: Se consideră că agenț ii privaț i tinde să fie mai productivi ș i eficienț i decât
publice ș i că statul trebuie să se micș oreze pentru a fi mai eficient ș i a permite sectorului privat să fie
responsabil de generarebogăț ie.
[Link] NEOLIBERALE
Conform acestor politici neoliberale, problema distribuției venitului va apărea prin
rebalse, când, la creș terea nivelurilor de venit datorită unei creș teri economice mari,
va permite eliminarea inegalităț ilor economice între populaț ie.

•Cu toate acestea, neoliberalismul are aspecte pozitive în ceea ce privește creșterea ofertei de
bunuri de o calitate mai bună ș i preț uri, reduce inflaț ia, permite o mai mare austeritate fiscală;
de asemenea, provoacă dezechilibre precum ș omajul, falimentul unor companii
micile ș i mediile, care nu pot concura cu cele mari, creș terea criminalităț ii
ș i creș terea sărăciei.
NEOLIBERALISMUL CA IDEOLOGIE Ș I CA CONFIGURARE ECONOMICĂ

Pentru majoritatea economiș tilor critici ș i curentelor de gândire

economia alternativă criza structurală din anii ș aptezeci a marcat începutul
o nouă etapă care s-a convenit să fie numită neoliberală. Vorbim atunci
de o schimbare în configuraț ia economiei capitaliste, care de la sfârș itul
de la al doilea război mondial ș i până în anii '70 fusese gestionată
începând de la un ideal obț inut din învăț ăturile lui Keynes. Această etapă a
capitalism, apelat aurit printre altele datorită inexistenț ei crizelor
grave ș i pentru a răspunde unui cerc virtuos de creș tere a salariilor ș i
creș tere economică, a intrat în criză ș i a deschis uș a către o nouă formă de
a înț elege societatea.
 Neoliberalismul este evident o ideologie, cu un proiect mai mult sau mai puț in definit de
cum trebuie să fie societatea, iar bazele ei pot fi găsite la F. Hayek sau M. Friedman. Dar
neoliberalismo es también la configuración resultante de aplicar un determinado tipo de políticas, las
care au fost inspirate de acea ideologie. Capitalismul nu se articulează întotdeauna în acelaș i mod
ș i instituț iile sale se schimbă (relaț iile între capital-muncă, între stat-muncă ș i altele...) bine
ca răspuns la propria sa dinamică (aș a cum se obiș nuieș te să se susț ină din teoria marxistă) sau bine ca
rezultatul politicilor concrete (aș a cum afirmă teoreticienii postkeynesieni).

Din perspectiva teoriei economice marxiste, neoliberalismul poate fi explicat din perspectiva claselor,
cum proiectul claselor mai bogate pentru a recâș tiga unele spaț ii de putere politică ș i economică
ce au pierdut după al Doilea Război Mondial. Din alte perspective, complementare în orice caz,
neoliberalismul este un nou regim de acumulare (teorie reglementaristă) sau o nouă structură
social de acumulare (teoreticieni ai ș colii radicale). Există diferenț e în ceea ce priveș te ceea ce a dus la
aparitia neoliberalismului ca o nouă formă de configurare capitalistă ș i despre stabilitatea sa
pe termen mediu sau lung, dar nu există disensiuni importante în momentul definirii unei etape ca atare
foarte bine caracterizată.
MULTUMESC!