Modulul 4

Prezentare generală a modulului

Tendinț e ș i probleme în curriculum

ș i Dezvoltarea Curriculumului
Trăieș te ca ș i cum ai muri mâine. Învaț ă ca ș i cum ai
ar trebui să trăieș ti pentru totdeauna” – Mahatma Gandhi

În acest Modul
Lecț ia 1: Cercetări privind dezvoltarea curriculumului (local)

Lectia 2: Cercetări asupra dezvoltării curriculei (străin)

internaț ional

Lecț ia 3: Contextualizarea curriculumului

Lecț ia 4: Indigenizarea curriculumului

Lectia 5: Localizarea curriculumului

 lecț ie
Cercetări privind curriculumul
1
Dezvoltare (Local)

La sfârș itul sesiunii, se aș teaptă de la tine să:

1. Analiza studiilor de cercetare relative la proiectarea ș i dezvoltarea curriculumului.

2. Propune iniț iative de îmbunătăț ire continuă a calităț ii relevante pentru designul curriculumului ș i
dezvoltare

Introducere

Vă rugăm să reț ineț i că toate curriculurile nu sunt absolute. Toate acestea sunt supuse evaluării ș i evaluării.
ș i îmbunătă ț irea continuă a calită ț ii pentru a răspunde în mod constant la cele mai recente tendin ț e ș i
dezvoltările diferitelor discipline, standardele internaț ionale ș i nevoile societăț ii
în general. A ș a cum era de a ș teptat, un curriculum va fi revizuit fie de Ministerul Educa ț iei
(DepEd), Comisia pentru Învă ț ământ Superior (CHED) sau Educa ț ie Tehnică ș i Formare Profesională
Autoritatea de Dezvoltare (TESDA). În această lec ț ie, va trebui să citi ț i cercetarea
investigaț ii la nivel local ș i naț ional.

Lectura de Cercetare
Articole
Instrucț iune: Citiț i articolele de cercetare de mai jos. Vă rugăm să completaț i tabelele furnizate pe baza
articolul de cercetare:

1. „Implementarea eficientă a curriculului pentru liceul superior: O analiză descriptivă

de: Nacorda, S.H. ș i asociaț ii (2019). Revista Internaț ională de Cercetare în Inginerie &
Tehnologie (IJERT).

Cercetare Constatări Concluzii Recomandări

Întrebări
 1.

2.

3.

1. Bongco, R. T., & David, A. P. (2020). Experienț ele profesorilor filipinezi ca curriculum
implementatorii de politici în peisajul în evoluț ie al K până la 12. Probleme în Educaț ie
Cercetare, 30(1), 19-34.

Cercetare Constatări Concluzii Recomandări

Întrebări

1.

2.

3.
 Analiză

Întrebări de focalizare:

Pe baza articolelor de cercetare pe care le-aț i citit, explicaț i pe larg următoarele

questions:

1. Eș ti de acord că programa ș colii secundare este foarte aglomerată? Dacă da, cum?
a descongestiona? Dacă nu, vă rugăm să elaboraț i.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_______________________________________
2. Sunteț i de acord că absolvenț ii de liceu nu sunt pregătiț i pentru industrie? Vă rog să explicaț i dintr-o
punctul de vedere al curriculumului ș i bazat pe lecturile tale anterioare
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________
3. Care sunt tensiunile resimț ite de profesori în a înț elege ș i a operaț ionaliza
politicile curriculare în sala lor de clasă:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_________________________________

Abstracț ie: Să Construim Pe!

Implementarea curriculei pentru liceul superior

Sistemul educaț ional filipinez poate fi rezumat astfel:

Un total de 13 ani de grădiniț ă până la clasa a 12-a obligatorii ș i gratuite în învăț ământul public
ș coli.
 Clasele de la gradul 11 la 12 din ș colile private sau universităț i / colegii sunt subvenț ionate
prin programul de vouchere.
Specializarea aleasă de studenț i în liceu este utilizată ca o cerinț ă pentru admiterea la facultate. Aceasta este
în funcț ie de aptitudini, interese ș i capacitatea ș colii.
Studen ț ii vor fi supu ș i evaluărilor standardizate (teste de aptitudine, carieră na ț ională)
examinare de evaluare – NCAE ș i test de interes ocupa ț ional pentru a evalua empiric
determină punctele lor forte ș i interesele care duc la preferinț a pentru domeniu.
Ghidurile curriculare sunt distribuite profesorilor de învăț ământ primar, gimnazial ș i liceal pentru a fi folosite ca o
un instrument pentru predarea instrucț iunilor bazate pe standarde.
Antrenamentele de masă au fost desfă ș urate pentru a pregăti profesorii poten ț iali de liceu în realitate
implementarea curriculumului.
Scopul curriculumului SHS este ca absolven ț ii să demonstreze esen ț ial
cunoș tinț e, abilităț i ș i comportamente care vor creș te angajabilitatea lor în domeniul relevant
industrii.

Provocările implementării curriculumului SHS

Până astăzi, un număr substan ț ial de critici sus ț in că ț ara nu este încă
pregăti ț i să implementa ț i curriculumul SHS. Cu toate acestea, acestea nu au împiedicat pe deplin
implementarea curriculumului menț ionat. Astfel, sunt întâmpinate provocări:

Resursele unei anumite zone dictează ce profiluri SHS vor fi oferite.

Inadecvarea facilităț ilor. Este mai evidentă în ș colile publice, în special pentru cei dificili.
cursuri de ș tiinț e ș i tehnice/profesionale.
Lipsa cadrelor didactice calificate. Curriculumul de educa ț ie pentru profesori nu include
pregătirea profesorilor pentru a preda la nivelul liceului.
Dificultatea ș colilor private, în special, de a solicita permisiunea de a oferi Liceu
niveluri din cauza cerinț elor foarte idealiste.
Lipsa de clădiri, spaț ii de simulare ș i laboratoare, în special pentru domeniile tehnice ș i ș tiinț ele exacte
cursuri de ș tiinț ă în diferitele ramuri.

Politici Curriculare

Peisajul educaț ional de astăzi este puternic inundat cu schimbări ș i cerinț e în

domeniile sănătă ț ii, tehnologice ș i academice. Acestea au dictat calitatea educa ț iei
proceduri de asigurare pentru a garanta o educaț ie de calitate ș i receptivă. Următoarele sunt:

1. Globalizarea. Chiar ș i în timpul pandemiei COVID-19, globalizarea continuă să prospere. Aceasta poate
be evidenced by the country’s compliance to international standards such as the ASEAN
Cadru de referinț ă pentru calificări (AQRF) care recunoaș te oficial Filipinele
versiunea Cadru de Calificări (PQF). AQRF este în principal etalonat
cu standarde globale prestigioase de exemplu cadrul de calitate Malcolm Baldridge, European
ș i cadrul de calificări australian.
2. Progrese tehnologice. Odată cu apariț ia revoluț iei industriale 4.0 (Internetul Lucrurilor,
Renaș terea maș inilor), predarea ș i învăț area nu sunt doar livrate faț ă în faț ă, ci ș i în alte
moduri flexibile care sunt, de asemenea, foarte integrate tehnologic ș i încorporate. Actuala
 criza sanitară a popularizat în Filipine utilizarea sistemului de management al învăț ării
(LMS) ș i tehnologii deschise pentru a susț ine calitatea proceselor de predare ș i învăț are.
3. Învăț ăcei dezvoltaț i holistic pe tot parcursul vieț ii. Mai mult ca niciodată, educaț ia a pus o accentuare excesivă
pe producerea absolvenț ilor care sunt echipaț i cu competenț e din secolul XXI (de exemplu, gândire critică)
gândire, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, cetăț enie globală, abilitatea de a lucra în echipe
etc.).
4. Curriculum sensibil la cultură ș i incluziune. Aceasta înseamnă educaț ie pentru toț i. Indiferent de
rasă, etnie, culoare, statut social ș i economic, religie, gen etc. toț i elevii ar trebui să fie
educat. Această cerinț ă face ca contextualizarea sau indigenizarea curriculumului să fie o
caracteristică importantă a noului curriculum.
5. Politica de protecț ie a copilului (Ordinul DepEd 40, seria 2012) care urmăreș te să protejeze „copiii
în ș coală de abuz, violenț ă, exploatare, discriminare, hărț uire ș i alte forme de
abuz”. Această procedură a afectat semnificativ gestionarea clasei de către profesor ș i
a deschis calea pentru instruirea diferenț iată care răspunde nevoilor ș i intereselor
studenț i.
6. Curriculum bazat pe competenț e/rezultate. Acum există un accent mai puternic pe desfăș urare
a performan ț ei în compara ț ie cu sarcinile tradi ț ionale de evaluare. Aceasta înseamnă că performan ț a
studenț ii sunt aliniaț i cu standardele stabilite de nivel de clasă, conț inut ș i performanț ă.
7. Aș teptare vs realitate. Obiectivele curriculare nu corespund realităț ilor de
sala de clasă în special pentru ș colile publice.

Required Readings:

Implementarea eficientă a curriculumului pentru liceu: O analiză descriptivă de:

Nacorda, S.H. ș i asociaț ii (2019). Revista Internaț ională de Cercetare în Inginerie &
Tehnologie (IJERT).

Bongco, R. T., & David, A. P. (2020). Experienț ele profesorilor filipinezi ca politică de curriculum
implementatori în peisajul în evoluț ie K până la 12. Probleme în cercetarea educaț ională, 30(1),
19-34.

Aplicaț ie: Să Aplicăm

Folosind ghidul de curriculum al Ministerului Educaț iei, alegeț i un nivel de clasă ș i o materie
(1 trimestru doar), creaț i un ghid curricular pentru 1 trimestru care arată decongestionarea unui
unitate sau cvartal saturat (vezi tabelul de mai jos). Te rog să foloseș ti „Cele mai esenț iale învăț ări recente
Competenț ele (MELCs) ale DepEd pentru a te ghida în sarcină. Înainte de tabel, explică de ce
unitatea pe care ai proiectat-o nu este suprasolicitată. Te rog să iei în considerare acoperirea subiectelor, formative
sarcinile de evaluare ș i natura activităț ilor de învăț are în explicaț ia ta.

Sample Subject: English

(explicaț ia ta aici)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________

Nota- Conț inut Performanț ă MELCs Formativ

Nivel Standard Standard Evaluări/
Standard Resurse

Vă rugăm să nu uitaț i:

1. Curriculumul este supus revizuirii. Schimbările pot proveni din motive voluntare ș i
revizuirea curriculumului mandatată, evaluarea, evaluarea ș i calitatea continuă
îmbunătăț ire. Reviziile pot fi cauzate de mandate guvernamentale, tendinț e ș i
dezvoltările disciplinei, cerin ț ele interna ț ionale ș i calificările, ș i
nevoile societăț ii în general.
2. Ca un lucrător de front în implementarea curriculumului, ar trebui să fii reamintit de
aglomeraț ia ș i saturaț ia curriculumului. Aceasta înseamnă că în designul dumneavoastră, includeț i doar
care sunt esenț ialele în căutarea substanț ei lecț iei ș i a demonstraț iei
 din cunoș tinț ele, abilităț ile ș i atitudinile pe care le-ai promis studenț ilor să le demonstreze după
finalizarea unităț ii.

FELICITĂRI!!!!!
Puteț i acum să treceț i la următorul
lecț ie.

Lectie
Cercetări privind curriculumul
2
Dezvoltare (Străină)

La sfârș itul sesiunii, se aș teaptă să:

1. Analiza studiilor internaț ionale de cercetare în raport cu proiectarea ș i dezvoltarea curriculumului.

2. Propune iniț iative de îmbunătăț ire continuă a calităț ii relevante pentru proiectarea curriculumului ș i
dezvoltare

Introducere
În lecț ia 1, ai analizat cele mai recente investigaț ii locale ș i naț ionale în curriculum.
design ș i dezvoltare. Vei avea nevoie de aceeaș i mentalitate ș i abilităț i în această lecț ie
pentru că de data aceasta te vei ocupa de proiecte de cercetare desfăș urate la nivel internaț ional.
Acesta este conceput intenț ionat pentru a-ț i oferi un punct de vedere asupra modului în care sistemul educaț ional al ț ării
cursurile concurează cu omologii no ș tri interna ț ionali. În lec ț ia 1 ș i 2, s-ar putea să găsi ț i
inspiraț ie sau interes în conceptualizarea proiectului tău de teză în timpul celui de-al patrulea an în
program de educaț ie pentru profesori.

Acrostihuri
Instrucț iune: Citiț i articolele de cercetare de mai jos. Vă rugăm să completaț i tabelele furnizate pe baza
articolul:

1. Gunay, R. (2016). O evaluare a curriculumelor de liceu utilizând elementul-

model bazat pe dezvoltarea curriculumului. Revista de Studii în Educaț ie ș i Formare 4 (7). DOI
10.11114/jets.v4i7.1477.

Cercetare Constatări Concluzii Recomandări

Întrebări

1.

2.

3.

2. Ulferts, H. (2019). Relevan ț a cuno ș tinț elor pedagogice generale pentru succesul
predare: Revizuire sistematică ș i meta-analiză a dovezilor internaț ionale de la primar la
educaț ie terț iară. Paris: Organizaț ia pentru Cooperare Economică ș i Dezvoltare (OECD).
doi:[Link]

Cercetare Constatări Concluzii Recomandări

Întrebări

1.

2.
 3.

Analiză

Întrebări de focus:

Pe baza articolelor de cercetare pe care le-aț i citit, explicaț i pe larg următoarele

questions:

1. Ce constituie un curriculum de calitate? Explicaț i fiecare element al unui curriculum de calitate în

Contextul filipinez.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________

2. Explica fiecare tipologie a cunoș tinț elor profesorului conform lui Schulman în relaț ie cu
stabilirea unui curriculum de calitate.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________
3. Cât de crucială este competenț a tehnologică a profesorului în implementarea unui sistem de calitate
curriculum?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________
 Abstracț ie: Să construim pe baza asta!

Ce constituie un curriculum de calitate?

Încă o dată, aș a cum am învăț at anterior, toate curriculum-urile sunt supuse evaluării, evaluării ș i
ciclul de îmbunătă ț ire continuă a calită ț ii. Acest ciclu asigură calitatea curriculumului
în raport cu atingerea obiectivelor, standardelor ș i competenț elor dorite. Calitatea curriculară
ar trebui să ia în considerare următoarele:

1. A ș teptări ridicate. To ț i studen ț ii, inclusiv cei care au dificultă ț i academice, atunci când
informarea despre provocările ș i aș teptările curriculumului va duce la creș terea
realizarea academică. Cu alte cuvinte, un curriculum de calitate ar trebui să fie capabil să provoace
domeniile intelectual, psihologic ș i fizic ale învăț ăceilor

2. Reacț ie. Deoarece curriculumul este dinamic ș i în continuă evoluț ie,

evaluarea, evaluarea ș i îmbunătăț irea continuă a calităț ii sunt concepute pentru a determina aceasta
relevanț ă ș i semnificaț ie pentru nevoile elevilor ș i ale societăț ii în general.

3. Coerenț ă. Principiul de succesiune ș i de selecț ie a conț inutului curriculului va ajuta

establish the chronology of topics, activities, formative and summative assessment tasks. You
puteț i să vă reînvioraț i cu programul spiralat al lui Bruner, unde învăț area este fundamentată pe
învăț are anterioară.

4. Implicarea părț ilor interesate. O caracteristică a unui curriculum de calitate este atunci când persoanele cheie

păr ț ile interesate, cum ar fi părin ț ii, profesorii, elevii, oamenii din industriile relevante,
reprezentanț i ai agenț iilor guvernamentale ș i ai administraț iei locale, printre altele, sunt activi
implicat în planificarea curriculumului, evaluare, evaluare ș i calitate continuă
îmbunătăț ire.

5. Flexibilitate. Sistemul centralizat al educaț iei din Filipine reduce gradul de

flexibilitatea ofertei sale curriculare. Revizuirea curriculumului se face, de obicei, doar după
3-5 ani pe baza planului strategic al guvernului. Cu toate acestea, în ceea ce prive ș te
implementare, ș colile ș i profesorii sunt lăsaț i să exercite flexibilitate în ceea ce priveș te
ritm, criteriile prin care va fi evaluată performanț a studenț ilor, experienț ele de învăț are,
strategii ș i metode de predare ș i timpul de finalizare.

6. Centrarea pe învăț are. În peisajul pedagogic de astăzi, există o schimbare generală

de la predare la învăț are, de la instrucț iune la evaluare, de la ce la cum învaț ă studenț ii,
de la cogni ț ie la metacogni ț ie, de la instruire directă la descoperire ghidată, de la
individualized to collaborative problem learning among others. These shifts define the
principiul centrării pe învăț ăcel în proiectarea ș i dezvoltarea curriculumului.
Cunoș tinț ele de calitate ale profesorului

1. Cuno ș tinț e de con ț inut. Precondi ț ia pentru a deveni un profesor de calitate este expertiza cuiva în
subiectul care este predat. Un profesor cu o cunoș tinț ă de conț inut trivial este la fel de bun ca ș i inexistenț a sa.
învăț area deloc. Ce îi separă pe profesori de cei care pretind că sunt profesori este expertiza.
Aceasta implică faptul că ar trebui să ne pregătim cu adevărat pentru provocările predării. Pentru formarea iniț ială
profesori, vă puteț i actualiza fără sfârș it cu tendinț ele ș i dezvoltările dumneavoastră
subiect prin cercetare. Pentru profesorii în activitate, aprofundarea cunoș tinț elor de conț inut
poate fi realizat prin activităț i de dezvoltare profesională, cum ar fi urmarea unui master sau
diplomă de doctorat sau participare la cursuri de formare ș i seminarii relevante pentru subiect
fiind învăț at.

2. Cuno ș tinț e pedagogice. Setul de abilită ț i despre cum să predai cuprinde aspecte pedagogice
cunoș tinț e. Aceasta include desfăș urarea fără întreruperi a activităț ilor de predare-învăț are ș i
abilită ț i de gestionare a clasei. Cu toate acestea, un profesor care este bun în pedagogie
cunoș tinț ele nu înseamnă automat că profesorul are ș i cunoș tinț e de conț inut.

3. Cuno ș tinț e pedagogice despre con ț inut. Competen ț a profesorului de a alege

activităț i sau strategii de învăț are ș i predare adecvate ș i aliniate constructiv în
predarea conț inutului este cunoaș tere pedagogică a conț inutului.

4. Cuno ș tinț e pedagogice de con ț inut tehnologic. Apari ț ia COVID-19 ș i

avansarea tehnologiei în educa ț ie impune acum profesorilor să fie
tehnologic-îndemânatic. În peisajul educa ț ional de astăzi, utilizarea învă ț ării
sisteme de management al învăț ării (LMS), tehnologii deschise, resurse educaț ionale deschise, curs
produse ș i maximizarea livrării de învăț are online mixtă ș i alte metode flexibile
moduri.

Lecturi necesare:

Gunay, R. (2016). O evaluare a curriculumului liceal folosind elementul -

Model bazat pe dezvoltarea curriculumului. Jurnalul Studiilor de Educaț ie ș i Formare 4 (7). DOI
10.11114/jets.v4i7.1477.

Ulferts, H. (2019). Relevanț a cunoș tinț elor pedagogice generale pentru un învăț ământ de succes:
Revizuire sistematică ș i meta-analiză a dovezilor internaț ionale de la primar la terț iar
educaț ie. Paris: Organizaț ia pentru Cooperare ș i Dezvoltare Economică (OECD).
doi:[Link]

Criteriile de calitate pot viza aspecte precum: Sursa: Biroul Interna ț ional de Educa ț ie.
[Link]
curriculum.

Aplicaț ie: Să aplicăm

 1. Folosind ghidul de curriculum pe care l-ai creat în lec ț ia 1, evaluează ș i evaluează
document folosind elementele unui curriculum de calitate pe care le-ai citit în această lecț ie.
Justifică dacă curriculumul pe care l-ai conceput îndepline ș te sau nu criteriile unui curriculum de calitate.
criterii. Dacă nu, propune recomandări cu privire la modul în care po ț i îmbunătă ț i în continuare
ghid de curriculum.
(ghidul tău de curriculum aici)

Criteria 1:

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________

Criteriul 2

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

_____________________________________________________

Criteriul 3

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

_______________________________________________________
 1. Este posibil ca un profesor să aibă cuno ș tinț e de con ț inut fără cuno ș tinț e pedagogice?
cunoș tinț e? Explică răspunsul tău.
___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

__

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________

Te rog să nu uiti:

1. Una dintre numeroasele sarcini ale profesorilor este de a concepe ș i implementa un curriculum. Asta spusă
că ar trebui să iei în considerare diferitele criterii de calitate. Aceste criterii vor ghida
tu în călătoria ta ca profesori ș i căutarea ta neobosită pentru predare ș i învăț are de calitate.

2. Pentru a fi un profesor de calitate, ar trebui să demonstrezi competenț ă nu doar în caracter, ci ș i

în cunoș tinț e de conț inut ș i pedagogice, cunoș tinț e pedagogice de conț inut ș i tehnologice
cunoș tinț e de conț inut.

FELICITĂRI!!!!!
Puteț i acum să treceț i la următorul
lecț ie

Lecț ie
Contextualizarea curricumului
3

La sfârș itul sesiunii, se aș teaptă să:

1. Distinge cele mai bune practici ș i sugerează îmbunătăț iri în implementarea

curriculum în sistemul de educaț ie din Filipine
2. Explicaț i conceptul de contextualizare în curriculumul învăț ământului de bază din Filipine
educaț ie

3. Prezentaț i un argument prin scriere cu privire la percepț ia părț ilor interesate în

implementarea curriculumului K la 12 în Filipine

Introducere
Până acum, eș ti deja echipat cu cunoș tinț ele de bază ale ș colii ș i
curriculum. Această parte veț i merge mai departe prin înț elegerea conceptului în adaptarea
contextualizarea în curriculum.

Acrostihuri
Citeș te studiul de caz despre educaț ia din Filipine. După citire, completează
matricea de mai jos în Cele mai bune practici ș i Nevoile de îmbunătăț ire în domeniile: Reformele, Ș coala
Management, Instituț ionalizare, Gestionarea Provocărilor ș i Oportunităț ilor, ș i Curriculum.
Faceț i clic pe linkul de mai jos pe copia studiului de caz furnizată pentru referinț ă.

[Link]
[Link]

Zone Cele mai bune practici Necesită îmbunătăț iri

1. Reformele
[Link] Ș colii

3. Instituț ionalizare

4. Gestionarea Provocărilor
şi Oportunităţi

5. Curriculum

Analiză
Întrebări de focalizare:

Acum, răspundeț i la următoarele întrebări pe baza activităț ii pe care aț i realizat-o.

1. Care sunt reformele semnificative în educaț ia din Filipine care au avut un impact asupra sistemului său?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

____________________________________________________________________-

__________________________________________________________

2. Care este impactul său asupra tendinț elor în dezvoltarea curriculumului?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________

3. Ce domenii din curriculumul actual ar trebui îmbunătăț ite?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________-

__________________________________________________________

4. Cât de importantă este contextualizarea în curriculum?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

____________________________________________________________________-

__________________________________________________________

5. Poate contextualizarea curriculei să îmbunătăț ească statutul actual al Filippinelor?

Educaț ie? De ce sau de ce nu?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

____________________________________________________________________-

__________________________________________________________

După ce vom răspunde la întrebări, vom citi o contextualizare suplimentară în curriculum ș i cum
a modelat sistemul de educaț ie din Filipine.

Abstracț ie: Să Construim Pe Bază!

Contexualizarea în curriculumul filipinez

 Conform prezentării din instruirea regională realizată de DOST-SEI
([Link] postat de
Joey F. Valdriz (2017)

Următoarele sunt dezvoltările de-a lungul decadelor în contextualizarea

Curriculum:

1998-2006: Proiectul de Educaț ie Primară III (TEEP)

dezvoltarea cititorilor folosind poveș ti locale

integrarea culturii ș i a expresiilor artistice în domeniile de învăț are

2002-2007: Asistenț ă pentru Educaț ia de Bază pentru Mindanao (BEAM)

perspectiva „tri-people” - musulmani, creș tini ș i lumad

2005-prezent: Consolidarea Implementării Educaț iei în Visayas (STRIVE)

-Eforturi la nivel regional pentru localizare/contextualizare

2011-2014: Răspunsul Filipinelor la Educaț ia Popoarelor Indigene ș i a Muslimilor

(PRIME)-încercare iniț ială de generare a procesului de contextualizare
Baza legală pentru contextualizare

Legea Republicii 9155, Sec. 2

… încuraja iniț iativele locale pentru îmbunătăț irea calităț ii educaț iei de bază.
... valorile, nevoile ș i aspiraț iile unei comunităț i ș colare sunt reflectate în program
de educaț ie
… Ș colile ș i centrele de învăț are vor fi împuternicite să ia decizii privind ceea ce este cel mai bine
pentru învăț ăceii pe care îi deservesc.

Legea Republicii 10533, Secț iunea 5 (Legea de Învăț ământ de Bază Îmbunătăț ită din 2013)

DepED va adera la următoarele standarde ș i principii în dezvoltarea

curriculum educaț ional de bază îmbunătăț it
(d) ... contextualizat ș i global

Guvernarea (RA 9155) ș i K până la 12 (RA 10533) evidenț iază Nivelul Local care necesită
înț elegerea contextului local

Conceptele cheie ale contextualizării

Ordinul DepED 32, s. 2015

„Adoptarea Cadrelor Curriculare pentru Educaț ia Popoarelor Indi anilor” (29 iulie 2015)
-Definiț ia contextualizării, localizării ș i indigenizării pe baza utilizării istorice ș i
experienț e în ș colile publice din Filipine.

Exemplele folosite în lecț ii încep cu cele din localitate

 Numele, situaț iile, contextul necesar pentru a oferi context întrebărilor de testare sau soluț ionării problemelor
exerciț iile sunt cele ale comunităț ii imediate
Materialele locale sunt folosite cât mai des posibil pentru a realiza materiale didactice.
Poveș tile locale sunt folosite în domeniile învăț ării limbii
Traducerea unei poveș ti scrise într-o altă limbă în limba celor care învaț ă pentru
foloseș te
în MTB-MLE

Contextualizarea în curriculumul K până la 12

Ce este K până la 12?

Programul K până la 12 acoperă grădiniț a ș i 12 ani de educaț ie de bază (ș ase

ani de educaț ie primară, patru ani de ș coală generală ș i doi ani de liceu
Liceu [SHS]) pentru a oferi timp suficient pentru stăpânirea conceptelor ș i abilităț ilor, a dezvolta
învă ț ăcei pe tot parcursul vie ț ii ș i pregătesc absolven ț ii pentru educa ț ia ter ț iară, abilită ț i de nivel mediu
dezvoltare, angajare ș i antreprenoriat.

Consolidarea educaț iei timpurii

 Fiecare copil filipinez are acum acces la educaț ia timpurie prin Universala
Grădiniț ă. La 5 ani, copiii încep ș coala ș i li se oferă mijloacele pentru a începe încet
a se adapta la educaț ia formală.

Cercetările arată că copiii care au participat la grădiniț ă au o rată mai bună de promovare.
rate decât cei care nu au făcut. Copiii care finalizează o grădini ț ă bazată pe standarde
programul este mai bine pregătit pentru educaț ia primară.

Educaț ia pentru copii în primii ani pune bazele învăț ării pe tot parcursul vieț ii ș i
pentru dezvoltarea totală a unui copil. Anii timpurii ai unui om, de la 0 la 6 ani, sunt
cel mai critic periodă când creierul creș te la cel puț in 60-70 la sută din dimensiunea adultului.
În grădiniț ă, elevii învaț ă alfabetul, numerele, formele ș i culorile
prin jocuri, cântece ș i dansuri, în Limba lor Materna.

Dezvoltarea competenț elor prin limbaj (Educaț ie bazată pe limba maternă)

Studen ț ii pot învă ț a cel mai bine prin limba lor maternă.
(MT). Douăsprezece (12) limbi MT au fost introduse pentru anul ș colar 2012-2013: Bahasa Sug,
["Bikol","Cebuano","Chabacano","Hiligaynon","Iloko","Kapampangan","Maguindanaoan","Meranao"]
Pangasinense, Tagalog ș i Waray. Alte limbi locale vor fi adăugate în ș colile următoare.
ani.

Pe lângă limba maternă, engleza ș i filipineza sunt predate ca materii începând cu

Clasa 1, cu un accent pe fluenț a orală. De la clasele 4 la 6, engleza ș i filippineza sunt gradat
introduse ca limbi de predare. Ambele vor deveni limbi principale de predare în
Ș coala Gimnazială (JHS) ș i Liceul (SHS).

După clasa a 1-a, fiecare elev poate citi în limba sa maternă. Învăț ând în
Limba maternă serveș te, de asemenea, ca bază pentru ca studenț ii să înveț e uș or filipineză ș i engleză.

Asigurarea unui învăț ământ integrat ș i fără întreruperi (Progresie în spirală)

Subiectele sunt predate de la conceptele cele mai simple la concepte mai complicate prin
niveluri de clasă în progresie spiralată. Încă de la ș coala elementară, elevii dobândesc cunoș tinț e în domenii
cum ar fi Biologia, Geometria, Ș tiinț a Pământului, Chimie ș i Algebră. Acest lucru asigură o stăpânire
de cunoș tinț e ș i abilităț i după fiecare nivel.

De exemplu, în prezent, în liceu, biologia se predă în anul II, chimia în

Anul 3 ș i Fizica în Anul 4. În K până la 12, aceste subiecte sunt conectate ș i integrate
de la clasele 7 la 10. Aceeaș i metodă este folosită ș i în alte domenii de învăț are, cum ar fi Matematica.

Pregătirea pentru viitor (Liceu)

Liceul este o educaț ie specializată de două ani de învăț ământ secundar superior; elevii
poate alege o specializare pe baza aptitudinilor, intereselor ș i capacităț ii ș colii. Alegerea
pista de carieră va defini conț inutul materiilor pe care un student le va studia în clasele a 11-a ș i a 12-a.
Subiectele SHS se încadrează fie în Curriculumul de bază, fie în Trasee specifice.

Curriculum de bază
 Există ș apte domenii de învăț are în cadrul curriculumului de bază. Acestea sunt limbile,
Literatură, Comunicare, Matematică, Filosofie, Ș tiinț e Naturale ș i Ș tiinț e Sociale.
Conț inutul actual din unele subiecte de educaț ie generală este integrat în curriculumul SHS.

Piste

Fiecare elev din liceu poate alege între trei trasee: Academic;
Tehnic-Vocaț ional-Dezvoltare profesională; ș i Sport ș i Arte. Pasul Academic include trei
strands: Business, Accountancy, Management (BAM); Humanities, Education, Social
Ș tiinț e (HESS); ș i Ș tiinț ă, Tehnologie, Inginerie, Matematică (STEM).

Elevii trec printr-o imersiune, care poate include oportunităț i de a câș tiga în timp ce învaț ă,
pentru a le oferi expunere relevantă ș i experienț ă reală în domeniul ales.

Certificat Naț ional de Educaț ie ș i Formare Profesională Tehnică

După terminarea Clasei a 10-a, un elev poate obț ine Certificatul de Competenț ă (COC) sau o
Certificat Naț ional Nivel I (NC I). După finalizarea unui program Tehnic-Vocaț ional-Livelihood
în clasa a 12-a, un student poate obț ine un Certificat Naț ional de Nivel II (NC II), cu condiț ia să
trece evaluarea bazată pe competenț e a Educaț iei Tehnice ș i Dezvoltării Abilităț ilor
Autoritatea (TESDA).

NC I ș i NC II îmbunătă ț esc angajabilitatea absolven ț ilor în domenii precum agricultura,

Electronics ș i Comerț .

Cele mai bune practici de modelare pentru liceu

În anul ș colar 2012-2013, există 33 de licee publice, licee tehnice vocaț ionale publice
ș coli ș i instituț ii de învăț ământ superior (IES) care au implementat clasa a 11-a. Aceasta este o
Program de cercetare ș i design (R&D) pentru a simula diferite aspecte ale liceului
pregătirea pentru implementarea naț ională completă în anul ș colar 2016-2017. Programe de modelare oferite
aceste ș coli sunt bazate pe interesele studenț ilor, nevoile comunităț ii ș i respectivele lor
capacităț i.

Îngrijirea filipinezului dezvoltat holistic (Pregătire pentru colegiu ș i mijloace de trai, secolul 21)
Competenț e ale secolului

După ce am trecut prin grădini ț ă, ș coala primară îmbunătă ț ită ș i liceul

curriculum ș i un program specializat de liceu, fiecare absolvent K to 12 va fi pregătit să
merg pe căi diferite – fie că este vorba de educaț ie continuă, angajare sau antreprenoriat.

Fiecare absolvent va fi echipat cu:

1. Abilită ț i de informa ț ie, media ș i tehnologie,

2. Abilită ț i de învă ț are ș i inova ț ie,
3. Abilită ț i eficiente de comunicare, ș i
4. Abilită ț i de via ț ă ș i carieră.

Required Readings:
(Citiț i articolele următoare, jurnalul de cercetare ș i prezentările pentru informaț ii suplimentare de către)
facând clic pe link.)

1. Contextualizarea în educaț ia limbii engleze: Navigarea locului maritime

Cultura în predarea limbii engleze filipineze de Jessie Labiste Jr (2019)
[Link]
ge_Educatie_Navigand_Locul_Culturii_Maritime_in_Limba_Engleza_Filipineza
e_Învaț are

2. Concepț ia ș i aplicarea contextualizării în educaț ia matematică de Joseph D.

Reyes ș i colab. (2018)
[Link]

3. Facilitarea învăț ării studenț ilor prin contextualizare de Dolores Perin (2011)
[Link]
document_de_muncă.pdf

4. Localizarea ș i Contextualizarea Activităț ilor Ș tinț ifice în Îmbunătăț irea Elevilor

Performanț ă de Jeffrey O. Ballesteros
[Link]
q=localizare+ș i+contextualizare+pdf&hl=ro&as_sdt=0&as_vis=1&oi=scholart

5. Ordinul DepED 35, s. 2016

[Link]

Aplicaț ie: Să aplicăm

Citi ț i cercetarea publicată intitulată „PERCEP Ț IA PĂRIN Ț ILOR Ș I

STUDENȚ I PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE EDUCAȚ IE DE BAZĂ K – 12
ÎN FILIPINE” de Nhelbourne K. Mohammad (faceț i clic pe linkul de mai jos pentru referinț ă sau
caută lucrarea pe Google). Scrie un eseu de reflecț ie de trei pagini despre provocările în învăț ământul K până la
12 implementări ale curriculumului pe care le-aț i observat ș i de asemenea oferiț i oportunităț i pentru
îmbunătă ț ire pe care o po ț i sugera. Vei fi evaluat pe baza următoarelor criterii:
Prezentarea argumentului (conț inut ș i relevanț ă) - 50 de puncte, Fluxul ideilor (Coerenț ă ș i
Unitate) -30 puncte, Mecanică (gramatică ș i ortografie corectă) -20 puncte.

[Link]
Închidere
Ca o notă finală:

Să ne amintim că contextualizarea este dezvoltarea abilită ț ilor, cuno ș tinț elor, capacită ț ilor ș i
atitudini în rândul studenț ilor prin prezentarea materialului nou într-un context semnificativ ș i relevant.
Acesta ar putea fi un context al experien ț ei anterioare, în ț elegerii din via ț a reală sau al locului de muncă
practică.

FELICITĂRI!!!!!
Puteț i acum să treceț i la următorul
lecț ie.

Lecț ie
4 Indigenizarea curriculumului
La sfârș itul sesiunii, este de aș teptat să:

1. Explicaț i principiile ș i conceptele de bază ale indigenizării curriculumului.

2. Aplicarea principiilor ș i conceptelor de indigenizare folosind un curriculum proiectat efectiv

ghid.

Introducere
Una dintre cele mai contestate probleme în cercetarea educaț ională ș i proiectarea curriculumului ș i
dezvoltarea este excluderea totală a contextului popoarelor indigene. Astăzi, această problemă a
a fost discutat pe larg ș i complet sus ț inut ș i finan ț at de guvern ș i non-
organizaț ii guvernamentale din întreaga lume. Această presiune internaț ională a obligat
sisteme educaț ionale pentru a indigeniza curriculumul, în special evaluarea ș i instruirea
practici. În această lec ț ie, va trebui să aplica ț i principiile ș i conceptele de
indigenizarea educaț iei în ghidul dvs. de curriculum de design.

Acrostihuri

Instrucț iune: Folosind ghidul curricular pe care l-aț i creat în lecț ia 1, evaluaț i ș i evaluaț i
ghid folosind lista de verificare a calităț ii a indigenizării de mai jos: Judecata dumneavoastră ar trebui să fie ghidată de
măsura ș i coerenț a articolelor necesare. Este foarte recomandat să vă reîmprospătaț i
cunoș tinț ele tale despre principiile ș i designurile curriculumului pentru a explica profund în detalii
sau coluna de observaț ii.

Criterii de calitate Da Nu Detalii / Observaț ii (cum să

îmbunătăț iț i ghidul de curriculum?
1. Sunt declaraț iile de grad-
standardele nivelului, conț inutul ș i
standarde de performanț ă ș i
competenț ele de învăț are acoperă
sau complementare cu holistic
dezvoltarea cursanț ilor?
2. Sunt afirmaț iile de grad-
standardele de nivel, conț inutul ș i
standarde de performanț ă ș i
competenț e de învăț are beneficiază
 învăț ăcei indigeni sau
comunităț i?
3. Sunt afirmaț iile de
competenț e de învăț are
subliniaț i nu doar cognitiv
dar ș i emoț ional, spiritual,
fizic ș i psihologic
dezvoltarea elevilor?
4. Există oportunităț i pentru
unde studenț ii primesc
voce pentru a-ș i defini propriul sau
obiective de învăț are în grup ș i sine-
dezvoltare?
5. Faceț i formativul
sarcinile de evaluare includ
poveș ti ș i relaț ii de
oameni ș i experienț e reale
al elevilor?
6. Sunt activităț ile de învăț are
multisenzorial?
7. Sunt sarcinile de evaluare
(atât formative cât ș i
summativ) holistic în natură?
8. Există oportunităț i pentru
autoevaluarea studenț ilor care
permiteț i-le să reflecte ș i
monitoriza progresul lor?
9. Există oportunităț i pentru
învăț area în comunitate sau
învăț area intergeneraț ională?
10. Sunt învăț area
competenț e ș i sarcini
conectat la lumea exterioară
sala de clasă?

Analiză

Focus Questions:

1. De ce este nevoie să se indigenizeze designul curriculumului? Detaliază potenț ialul

consecinț e dacă profesorii nu reuș esc să se autohtonizeze.
2. Descrie un proces ideal de predare-învăț are indigenizat. Cum arată acesta în
sala de clasă ș i în ș coală?

Abstracț ie: Să construim mai departe!

Advocarea indigenizării în educa ț ie a avut un impact asupra designului curriculei ș i

dezvoltarea sistemelor educa ț ionale în lume. Acest lucru a adus, de asemenea, dificultă ț i ș i
lupta din partea profesorilor ș i a autorilor ș i dezvoltatorilor de curriculum cu privire la modul de a realiza complet
integraț i principiul indigenizării în procesul de predare-învăț are. Mai jos sunt câteva
strategii pentru a indigeniza curriculumul:

1. Învă ț are experien ț ială ș i pe tot parcursul vie ț ii. Utilizarea învă ț ării experien ț iale ș i pe tot parcursul vie ț ii permite
studen ț ii să reflecteze asupra propriului context ș i cultură. Acest lucru poate fi maximizat pentru
oferiț i intenț ionat studenț ilor oportunităț i de a analiza substanț a subiectelor
din perspectiva lor.
2. Integrarea culturală. Aceasta este una dintre cele mai comune strategii de indigenizare.
strategia necesită ca profesorii să fie foarte familiarizaț i cu cultura elevilor ș i
integra ț i-l în mod inten ț ionat în multe feluri, de exemplu, în criteriile prin care studen ț ii
performan ț a va fi evaluată, strategiile de predare, tipul de formare
evaluare ș i sarcini de evaluare sumativă, printre altele.
 3. Excursii, evenimente ș i sărbători. La nivel institu ț ional, ș colile pot organiza regulat
evenimente culturale care nu sunt limitate doar la artele spectacolului. Acestea ar putea fi, de asemenea, în
forma de alimentaț ie, îmbrăcăminte, stil de viaț ă, picturi, ritualuri ș i multe altele. În clasă
nivel, profesorii au opț iunea de a face excursii la site-uri culturale pentru a îmbogăț i ș i mai mult
substanț a lecț iei.
4. Tradi ț ia orală. Utilizarea nara ț iunilor culturale ca una dintre metodele de predare ș i învă ț are
strategiile sunt foarte ridicate în indigenizare. Profesorul poate, de asemenea, să invite vorbitori din
comunitatea popoarelor indigene pentru a contextualiza mai bine substan ț a
lecț ie. Acest lucru ar putea fi realizat ș i prin dedicarea unui premiu special studenț ilor în
onoarea tradiț iei culturale a comunităț ii.
5. Viziunea indigenă. Respect pentru modalită ț ile ș i tradi ț iile culturale ale popoarelor indigene
practici spirituale în întreaga lume este, fără îndoială, cea mai înaltă formă de
indigenizare.
6. Materiale didactice indigenizate. Căr ț i ș i articole scrise de un membru al
comunitatea indigenă ș i utilizarea filmelor indigene sunt foarte recomandate pentru
indigenizaț i curriculumul ș i procesul de predare-învăț are.

Required Readings:

Antoine, A., Mason, R., Mason, R., Palahicky, S. ș i Rodriguez de France, C. (2018). Trage
Împreună: Un ghid pentru dezvoltatorii de curriculum. Victoria, BC: BCcampus. Recuperat de la
[Link]

Stiluri de predare, cultură ș i bune practici (Resurse indigene: Indigenizarea

Curriculum Institutul de Justi ț ie din Columbia Britanică[Link]
g=409910&p=2792363.

Aplicaț ie: Să Aplicăm

Folosind ghidul de curriculum pe care l-aț i conceput în lecț ia 1, revizuiț i sau îmbunătăț iț i documentul pentru
se conformează criteriilor de indigenizare a curriculumului. Explicaț i în detaliu reviziile sau
îmbunătăț iri sau de ce nu este nevoie să revizuim.

(explicaț ia începe aici)

(ghidul dvs. revizuit de curriculum)
Grade-Level Content Performanț ă MELCs Formativ
Standard Standard Standard Evaluări/
Resurse

Închidere
Vă rog să nu uitaț i:
 Indigenizarea curriculumului ar trebui tratată la fel ca ș i integrarea altor curricule.
eforturile altor sus ț ineri ale educa ț iei. Învă ț area este realizată mai bine atunci când
substan ț a lec ț iei este contextualizată la situa ț iile elevilor. Lăsa ț i aceasta
contextualizarea fie prin tradiț ia culturală, fie prin vieț ile personale ale studenț ilor.

2. Există un număr substan ț ial de strategii în care poate fi plasată indigenizarea.

premium în proiectarea curriculei. Acestea includ, criteriile de evaluare, alegerea de
strategii de predare ș i învăț are, proiectarea sarcinilor de evaluare, desfăș urarea regulată a activităț ilor ș colare
ș i activită ț i în clasă, acordarea de premii speciale studen ț ilor sau persoanelor din
comunitate printre altele.

FELICITĂRI!!!!!
Puteț i acum să treceț i la următorul
lecț ie.

Lecț ie
5 Localizarea curriculumului

La sfârș itul sesiunii, se aș teaptă să:

1. Evalua ț i eficien ț a reformelor curricularului în sistemul de învă ț ământ din Filipine

Sectorele învăț ământului superior.
2. Stabili ț i în ț elegerea caracteristicilor instruc ț iei bazate pe limba maternă ca un
exemplu de localizare în curriculum
3. Evaluează avantajele ș i dezavantajele implementării bazate pe limba maternă
instrucț iune în curriculum

Introducere
De la subiectele anterioare, e ș ti deja familiarizat cu contextualizarea ș i
indigenizarea curriculei. În această parte, vom învăț a conceptul de localizare în
curriculum.

Citeș te lucrarea lui Allan B. de Guzman intitulate "Dinamicile Reformelor Educaț ionale în
sectoarele de educaț ie de bază ș i superior din Filipine” (faceț i clic pe linkul de mai jos pentru referinț ă).
Identifică trei reforme semnificative ale curriculumului în educaț ie care au modelat designul actual ș i
give 5 factors each on their effectiveness. Use the matrix template in answering.

[Link]

Reforma curriculumului Factorii de eficacitate

1.

2.

3.
 Analiză

Întrebări de concentrare:

Acum, răspunde la următoarele întrebări pe baza activităț ii pe care ai desfăș urat-o.

1. Care sunt perspectivele tale asupra diferitelor reforme curriculare în educaț ia din Filipine
sistem?
___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

____________________________________________________________________-

__________________________________________________________

2. Cum au modelat reformele curriculumului designul actual?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

___________________________________________________

3. Ce reformă curriculară particulară s-a concentrat pe localizarea curriculumului?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

____________________________________________________________________-

__________________________________________________________

4. Cum poate localizarea în curriculă să facă procesul de Învăț are-Învăț are mai
dinamic?
___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

____________________________________________________________________-

__________________________________________________________

5. Ca viitor educator, eș ti de acord cu principiile de localizare în curriculum?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

____________________________________________________________________-

__________________________________________________________

După ce răspundem la întrebări, vom discuta despre localizarea suplimentară în curriculum ș i

înț elegeț i mai departe despre instruirea bazată pe limba maternă.
 Abstracț ie: Să Construim Pe!

Localizarea Curriculumului

Libertatea pentru ș coli sau autorităț i locale de a adapta curriculumul la condiț iile locale
ș i corelând contextul curriculumului ș i procesul de predare ș i învăț are cu
mediu local (Taylor, 2004)

Relevanț a conț inutului curriculumului este o dimensionare crucială a educaț iei de calitate.
promovarea curriculumelor localizate este un mod de a încuraja astfel de relevanț ă în moduri foarte diferite
contextelor locale, culturale ș i socio-economice. Este o componentă importantă a
decentralizarea educaț iei, guvernanț ei ș i managementului.

Localizarea curriculumului poate permite ca învăț area să devină mai semnificativă ș i

relevant. It supports policy formulation and standard setting for reform of the curriculum and
impactul acestuia asupra abilităț ilor ș i cunoș tinț elor profesorilor. Localizarea va implica utilizarea de resurse locale
materiale atât ca subiect, cât ș i ca obiect de instrucț ie. Localizarea va implica, de asemenea, realizarea
cultura locală o parte integrantă a curriculumului.

Cu toate acestea, există o serie de constrângeri în devoluț ia responsabilităț ii pentru

curricula la nivel local, inclusiv lipsa expertizei tehnice locale ș i a resurselor materiale,
frica de necunoscut ș i rezistenț a la schimbare în rândul profesorilor ș i educatorilor locali. Acestea
restricț iile sunt adesea gestionate prin:

Dezvoltarea unui cadru curricular, inclusiv un set clar de standarde curriculare, la

nivelul central;
Asigurarea respectării acestor standarde în curriculumul dezvoltat local ș i ș colar,
fie prin procese de acreditare sau aprobat pe bază de hârtie, fie prin
procese de supraveghere ș i monitorizare (sau ambele);

Furnizarea de formare pentru dezvoltatorii de curriculum locali ș i bazaț i pe ș coală; ș i

Asigurarea existen ț ei unei comunicări clare ș i deschise între central ș i localizat

autorităț i.

Exemple de tendinț e globale în localizarea curriculumului

Indonezia Finlanda
Schimbarea principală din 1994 În anii 1990, politica educaț ională din Finlanda
reforma curriculumului este includerea a trecut la descentralizare ș i acordarea
subiectul curriculumului local (LCS) ca un de mai mult control local pentru municipalităț i ș i
subiect independent care durează mai mult decât şcolile, cu intenţia de a încuraja
20 % din curriculum. Cu toate acestea, LCS învă ț are mai activă, relevantă local.
implementarea este problematică. LCS tinde În cadrul orientărilor naț ionale, fiecare ș coală poate
pentru a alina experien ț ele învă ț ătorilor, deoarece a fi oferită o libertate substan ț ială pentru local
localul nu este singular, ruralul este la plural, ș i designul curriculumului, chiar dacă trebuie să fie
districtele au credin ț e ș i percep ț ii diferite, confirmat la nivelul municipalită ț ii. Unu
valori, norme ș i abilită ț i. Astfel, este aspect important al reformei curriculumului
dificil de decis LCS ca fiind cel mai a fost să permită trecerea de la un didactic
„local” pentru toț i. Noua curriculum se aplică filozofia centrata pe profesor a precedentului
„unitate în politică ș i diversitate în practică”. curriculum centralizat către un model mai centrat pe învă ț are
Standardul minim de competenț ă este abordare centrată pe învăț are. Ar putea fi
centralizat (unitate în politică) ș ia spus aceea the dezvoltare și
con ț inutul curriculumului, metode ș implementare
i de curriculumul
procedurile de evaluare sunt descentralizate a influen ț at perspectivele profesorilor asupra cunoa ș terii,
(diversitate în practică). Această nouă
învă ț are ș i educa ț ia într-un mod mai
curriculumul încearcă să se ocupe de direcț ie progresivă, dar această schimbare nu este
supraaglomerat curriculum prin întotdeauna reflectat în acela ș i mod în actual
integrare, reducerea timpului de instruire practicile de predare de la fiecare ș coală, dezvăluind
ș i descentralizarea con ț inutului, metodelor, influen ț a conducătorului curricular,
and assessment procedures. It can be said angajamentul profesorului faț ă de curriculum ș i
că în noul curriculum - cu excep ț iaevaluarea curriculumului în
standard de competenț ă ș i de performanț ă la ieș ire dezvoltare de the bazat pe ș coală
– totul este localizat la ș coală sau curriculum.
nivelurile districtelor.

Namibia Israel
Cea mai mare provocare pentru procesul de Ministerul Educa ț iei încurajează
localizarea educa ț iei voca ț ionale ș i autonomiei ș colare, pentru a îmbunătă ț i
Curricula de formare în Namibia este un calitatea educa ț iei furnizate de
preferin ț ă de către practican ț i ș i educatori ș coală. Presupozi ț ia de bază este că
pentru un scop mai ș tiinț ific, academic, general personalul ș colii este capabil să dezvolte ș i
ș i educaț ie profesională standardizată ș i formalizarea unei abordări educa ț ionale, ș i
pregătire. Paradigma tradi ț ională a poate atunci formula o bazată pe ș coală
educaț ia ș i formarea sunt caracterizate prin curriculum prin adaptarea predării ș i
o supraevaluare a învăț ământului academic general înalt metode de învă ț are adaptate la condi ț iile locale.
cerinț e pentru accesul la ș coala secundară O mai mare autonomie a ș colilor a avut un impact pozitiv
to training and qualifications and instructor impactul asupra motivaț iei profesorilor ș i a sentimentului
metode de livrare ș i evaluare bazate pe rezultate al angajamentului ș i pe şcolile
ș i tehnici, în contrast cu o concentrare asupra muncii- orientare către realizări, dar doar 4% din
competen ț e înrudite care sunt esen ț iale varia ț ia în eficacitatea între
contextual ș i relevant pentru socio- şcoli autonome şi mai puţin autonome
economic ș i geografic ș i fizic ar putea fi explicat prin intermediul ș colii
setare. Natura industriei locale este management.
pe baza utilizării ș i procesării The pupils themselves should be allowed a
resurse disponibile local, ș io mare iniț iativă ș i implicare în
Cadrul de calificare din Namibia urmăreș te planificarea studiilor lor, în timp ce men ț in
dezvoltarea unei game diverse de dialog cu colegii, profesorii, părinț ii
standardele ș i calificările atâta timp cât ele şi experţi. Programul şcolii este în mare parte
îndepliniț i toate liniile directoare ș i cerinț ele de bazat pe alocarea unităț ilor de timp flexibil
Cadrul Na ț ional al Calificărilor (NQF) ș i diferitele niveluri ale NQF unde diferi ț i elevi vor fi ocupa ț i
 descriptori. Cu toate acestea, dificultatea de cu subiecte sau domenii diferite. Ș coala
stabilirea nevoilor locale de calificare ș i are libertatea de a structura aceste unită ț i în conformitate
distingerea între local ș i naț ional cu diversele caracteristici ale elevilor.
nevoile ș i complexităț ile implicate în Singura constrângere asupra ș colii
implementarea unui NQF mai flexibil autonomia în organizarea orarului de clasă este
rezultate în centralizarea curriculumului ș i o că pentru fiecare elev, timpul în timpul a ș ase
abordare „unul pentru toț i”. anul ș colar este alocat pe baza
discipline, unde fiecare are o relativă
propor ț ie. Această propor ț ie poate fi
exprimat prin predarea fiecărei discipline
separat ș i/sau prin interdisciplinaritate
învăț ământ, care combină metodele de
diferenț e de abordări.

Australia Argentina
O val de curriculum bazat pe ș coalăSchimbările în curriculumul secundar
dezvoltarea a început în limba engleză în jurul anului 1998 a permis fiecărei provincii să
ț ările în anii 1970 s-au confruntat produsează modelele lor curriculare. A
probleme din cauza insuficien ț ei profesorilor s-a făcut o prevedere în orare pentru a
pregătire, structuri ș colare neschimbătoare, de asemenea, permite fiecărei ș coli să aloce unele
ș i aș teptările comunităț ii conservatoare. 10% din orele de predare disponibile pentru un
În paralel cu curriculumul bazat pe ș coală, Subiectul "Opț iune Instituț ională", care urmează a fi definit
ș i cu o raț iune similară, bazată pe ș coală la nivel ș colar. Experien ț a nu a
evaluarea a fost introdusă în a crescut foarte mult relevanț a conț inutului
sistemele de educa ț ie în paralel cu, sau învăț at studenț ilor, în parte din cauza că
integrat în, examinarea publică o mică propor ț ie din timpul alocat pentru
sisteme ca numărul de studen ț iop ț iunea institu ț ională, ș i de asemenea pentru că
accesarea ș i rămânerea în învă ț ământul secundar ș colile au încercat să facă uz de
educa ț ia a crescut. Din anii 1990, majoritatea profesori deja existen ț i, deoarece nu există
Australian States have resorted to provide libertatea de a angaja profesori la nivelul ș colii.
curriculele statale cu "învăț are esenț ială"
formulări pentru a ajuta la reducerea variabilităț ii în
realizarea studen ț ilor. Se presupune
că din cauza echită ț ii ș i calită ț ii
considera ț ii, curriculum bazat pe ș coală
nu se poate livra întregul curriculum.

Provocări ș i oportunităț i

Aș a cum am văzut, deș i este important, procesul de localizare a curriculumului este provocator.
pe mai multe niveluri.

Când se angajează într-un proces de localizare, educaț ia la toate nivelurile în educaț ie

sistemul este obligat să adopte responsabilităț i suplimentare, roluri noi ș i să îndeplinească sarcini familiari
sarcini în moduri diferite. Rolul ș i definiț ia „expertului” se schimbă pe măsură ce sistemul ș i
indivizii din cadrul acestuia devin învăț ăcei în diferite măsuri. Este important să recunoaș tem în
avansează că un astfel de proces va fi stresant, frustrant ș i uneori dificil, dar se speră,
în cele din urmă recompensator ș i pozitiv.
 Dacă sistemul de educaț ie este văzut ca o organizaț ie de învăț are ș i indivizii din cadrul acestuia
ca învăț ători, rolul factorilor de decizie ș i al implementatorilor devine unul de facilitare a schimbării
ș i construirea capacităț ii în întregul sistem. Procesele eficiente de localizare necesită atât o
articularea clară a politicii ș i o în ț elegere empatică a noilor cerin ț e asupra
indivizi ș i organiza ț ii. Domenii în care capacitatea nu este adecvată pentru a face fa ț ă noului
cerin ț ele trebuie identificate din timp ș i să li se ofere suportul necesar pentru a fi îndeplinite
aș teptările decidenț ilor politici ș i ale publicului.

Pot fi identificate patru domenii principale în care pot apărea dificultăț i practice:
Lipsa personalului competent

Atitudinile profesorilor ș i posibila rezistenț ă

Frica de necunoscut
Lack of resources
(Sursa: Instrumentele de formare ale UNESCO-IBE pentru dezvoltarea curriculumului)

Învăț ământ bazat pe limba maternă

Curriculum-ul din Filipine este revizuit la fiecare zece ani, dar fazele rapide ale
schimbările în educaț ie ș i cerinț ele globale ale societăț ii filipineze necesită actualizarea
curricula pentru a o face receptivă la cerinț ele emergente ale elevilor în secolul XXI.
Pentru a ț ine pasul cu cererea tehnologiei în schimbare a lumii, educa ț ia
curriculum în Filipine a încercat să ț ină pasul cu tendinț ele globale. În cele din urmă, pentru
anul ș colar 2012, curriculumul de educa ț ie de bază K până la 12 a fost implementat pentru prima dată în
Filipine.

Instruc ț ia bazată pe limba maternă este una dintre rafinările noului

curriculum implementat. În prezent, sistemul K-12 rămâne o iniț iativă în curs de desfăș urare între
educatorii ț ării. Pe lângă problema esenț ei educaț ionale, rafinarea
curriculumul educaț ional a fost ghidat de nevoile globale, aș a cum este concomitent în Educaț ia pentru
Toate Planul 2015 care urmăreș te să raț ionalizeze conț inutul său pentru a îmbunătăț i abilităț ile studenț ilor
contribuie la îndeplinirea alfabetizării funcț ionale.

În această ultimă decadă, au fost doar trei ț ări în lume care nu

au avut curriculumul K la 12. Acestea au fost ț ările Djibouti ș i Angola. Până de curând,
în iunie 2012, Filipinele au implementat în sfârș it curriculumul K la 12. Unul dintre acestea
mandatul educa ț ional este introducerea instruirii bazate pe limba maternă (MTB)
în mod specific în grădiniț ă ș i în clasele 1, 2 ș i 3 ca una dintre caracteristicile academice ale
recent implementat Curriculum K to 12. Această politică lingvistică sus ț ine una dintre
UNESCO (2008) care confirmă interesul său în promovarea limbii materne bazate pe
educaț ie ș i să dezvolte programe de învăț are folosind limba maternă.
 Educa ț ia multilingvă bazată pe limba maternă (MTB-MLE) este o formă de
educaț ie care accentuează utilizarea limbii vorbite acasă ca mediu de instruire.
Miș carea către MTB-MLE este un efort de a stabili oportunităț i educaț ionale echitabile pentru
vorbitorii limbilor indigene. Cadrele Limba Mamă caută să realizeze o creș tere
acces la educaț ie ș i creș terea calităț ii educaț iei prin oferirea de instrucț iuni în
prima limbă înainte de a face tranziț ia la alte limbi (Benson, 2004). Miș carea a
s-a răspândit în întreaga lume, în principal prin organiza ț ii non-profit la scară mică
proiecte.

În multe naț iuni din întreaga lume, studenț ii intră în contexte educaț ionale care predau aproape
exclusiv în limba naț ională, regională ș i, din ce în ce mai mult, în limba engleză. Adesea, vorbitorii de
limbile indigene nu au capacitatea de a se angaja în contexte de învăț are care se bazează doar pe
limba naț ională, astfel că rămân în urmă sau sunt excluș i din educaț ie. Într-o
încercarea de a face educaț ia mai echitabilă, educaț ia multilingvă oferă ocazia
pentru ca mai multe limbi să fie folosite atât ca ț intă a instruirii, cât ș i ca mediu
of instruction. However, simply using multiple languages does not ensure that students have
acces la material în propria lor limbă. MTB-MLE se diferenț iază prin utilizarea
prima limbă întâi ca limbă de predare, urmată de o limbă regională sau naț ională,
ș i apoi adesea urmat de engleză. În acest fel, MTB-MLE serveș te ca o formă de tranziț ie
educa ț ia lingvistică cu grade variate de accent pe preservarea materiei
limbă.

Unele modele de MTB-MLE includ dezvoltarea materialelor didactice ș i tipărite

literatură prin utilizarea traductorilor în limba maternă. Altele necesită un context mai amplu
abordare care include dezvoltarea de materiale printr-o analiză atentă a contextului local
cultură, cum ar fi poveș ti sau antologii scrise din istorii orale sau folclor. Unele
programele folosesc limba maternă ca un mijloc de a preda conț inut până într-un moment în care studenț ii
poate folosi o a doua limbă ș i transfera cunoș tinț e academice în acea limbă, sau o „slabă
formă" de educa ț ie bilingvă sau multilingvă. Al ț ii abordează sarcina ca pe predarea
limba, precum ș i predarea prin intermediul limbii, concentrându-se astfel mai mult pe sociolingvistică
identitate. Aceasta ar include un timp mult mai lung pentru a folosi limba maternă în ș coli
setare, sau o „formă puternică” (Baker, 2006)

Ghid pentru curriculum bazat pe instruirea în limba maternă

Sarcină: Citeș te Ghidurile Curriculare pentru Învăț ământul Bazat pe Limba Materna făcând clic pe
linkul de mai jos.
Îmi pare rău, nu pot accesa linkuri externe. Te pot ajuta să traduci textul pe care îl ai deja?

Citiț i Ordinul DepED 16, S. 2012 - LINIILE DIRECTOARE PRIVIND IMPLEMENTAREA

EDUCA Ț IA MULTILINGVĂ PE BAZA LIMBAI MATERNE (MTB-MLE) de
dând clic pe linkul de mai [Link]://[Link]/2012/02/17/do-16-s-2012-guidelines-on-
implementarea-educaț iei-multilinguale-pe-baza-limbi-maternale-mtb-mle.

Aplicaț ie: Să Aplicăm

Citi ț i cercetarea publicată intitulată „PERSPECTIVE ACTUALE ASUPRA MAMEI –

INSTRUC Ț IUNE PE BAZA LIMBII ÎN NOUL SISTEM K TO 12
CURRICULUMUL FILIPINELOR” de Ma. Theresa B. Valerio, Ph.D (clickaț i pe link
mai jos pentru referinț ă sau căutaț i lucrarea pe Google). În diagrama prezentată mai jos, citaț i
avantajele ș i dezavantajele implementării învăț ământului bazat pe limba maternă
ș i Analizează spre ce crezi că se înclină. Este ÎNDRUMAT DE LIMBA MATERNA
INSTRUCȚ IUNE mai mult un avantaj sau un dezavantaj?

[Link]
Bazat pe instrucț iuni în noul curriculum K-12 implementat în [Link]
Puncte esenț iale de reț inut:

1. Dezvoltarea curriculumului descrie toate modalităț ile prin care organizaț ia de predare sau formare
planuri ș i ghiduri de învăț are. Această învăț are poate avea loc în grupuri sau cu învăț ăcei individuali.
Poate avea loc în interiorul sau în exteriorul sălii de clasă. Poate avea loc într-un cadru instituț ional.
cum ar fi ș coala, colegiul, centrul de formare, sau într-un sat sau pe un câmp. Este central pentru predare-
procesul de învăț are.

2. Curriculumul este un mijloc urmat de profesori ș i studenț i pentru a atinge obiectivele stabilite
obiectivele ș i scopurile educaț iei oferite în ș coală.

2. Curriculum, în fiecare sens, ar trebui să fie folosit pentru toate experien ț ele. Acestea pot fi
curricular sau extracuricular, oferit de ș coală pentru realizarea celor stipulate
scopurile ș i obiectivele educaț iei ș colare.

FELICITĂRI!!!!!
Eș ti acum pregătit să deschizi uș i ale oportunităț ilor în
domeniul predării. Cunoș tinț ele obț inute în acest curs
pe diferitele concepte ale dezvoltării curriculare
te-a făcut să înț elegi profund sistemul educaț ional în
Filipine. Acum este bătălia ta individuală să faci
inova ț ii în educa ț ie ca profesor. Noi, ai tăi
mentori, vă doresc mult noroc!!!