CAPITOLUL3

MODULULIII

ASPECTEPSICOLOGICE/EMOȚIONALEALETRATAMENTULUI(31,5ORE)

Modelul de Tratament al Comunităț ii Terapeutice vede dependenț a ca o tulburare a întregii

persoana ș i, ca atare, recuperarea sa necesită schimbări de comportament, cognitive ș i emoț ionale.
Aceste schimbări trebuie integrate treptat pentru a pune bazele unei creș teri
continuă ș i o viaț ă sănătoasă după finalizarea programului. Aceste fundaț ii sunt începutul
de un angajament faț ă de recuperare, care se diferenț iază de abstinenț ă în acelaș i mod
în care o viaț ă de calitate se deosebeș te de o existenț ă simplă.

În general, indivizii cu o problemă gravă de dependenț ă duc o viaț ă în criză. A

disfunc ț ii cognitive ș i comportamentale sunt caracteristici predominante; cu toate acestea,
trastornelor psihologice ș i emoț ionale sunt adesea chiar sub suprafaț ă. Abuzul de substanț e
iar stilul de viaț ă care îl însoț eș te exacerbează caracteristici negative ș i limitări precum
lipsa de înț elegere (apropiere), frica de a lua decizii, sărăcia de judecăț i ș i o deteriorare serioasă
de abilităț ile sociale. Dependentul nu abuzează doar de droguri, ci din cauza acestor
deficitele abuzează de sine ș i de lumea care îl înconjoară. Datorită lipsei de înț elegere (aproape) ș i la
falla de la prueba de realidad, la persoanele dependente nu sunt conș tiente de modul în care comportamentele lor le afectează
pe sine ș i pe alț ii, până când se confruntă cu un risc serios de daune sau pierdere.

În plus, indivizii care abuzează de droguri suferă adesea de alte tulburări mintale sau de
alte probleme emoț ionale importante, cum ar fi stima de sine scăzută, confuzia sau distorsionarea
identitate, toleranț ă scăzută la frustrare, vinovăț ie, depresie ș i furie. Au dificultăț i în a gestiona
sentimentele lor când apar. Astfel, devine necesar să acopere sau să anestezieze experienț a cu
drogurile. Ca rezultat al acestora, ace ș ti indivizi dezvoltă probleme sociale grave
caracterizaț i printr-o lipsă de responsabilitate ș i de consistenț ă în acț iunile lor. Ulterior, se
generează caracteristici maladaptative care se manifestă în comportamentele criminale implicate
în abuzul de substan ț e ș i în în ș elăciunea altora ș i a sinelui. Aceste caracteristici sunt
interrelacionate ș i necesită frecvent interven ț ii independente în cadrul
tratament. Procesul terapeutic începe cu stratul cel mai exterior, adică comportamentele, ș i
în mod gradat avansează către interior, îndreptându-se spre chestiunile emoț ionale ș i psihologice.

Se oferă consiliere individuală ș i de grup în scopul de a ajuta rezidentul să examineze din nou
informaț iile dvs. personale ș i istorice, ceea ce ajută la dezvăluirea acestor probleme ș i la dezvoltarea de noi
strategii pentru a integra problemele din trecut în soluț ii în prezent. În contrast cu
abordările tradiț ionale, intervenț iile de consiliere ale modelului de tratament al CT
sunt legate de probleme cauzate de interacț iuni în societatea în care
individul învaț ă, se vindecă ș i valorifică cultura unui stil de viaț ă sănătos.

97
 Consilierea în model
de tratament al CT
garantează că se abordează
nevoile individului.
Consilierii au
responsabilitatea de: a ajuta la
reziden ț ii de explorat
arie emoț ionale ce
contribuie la men ț inerea
conducta adictiva; facilitar
călătoria în primele
etapele procesului de
recuperación; actuar como
modele de urmat pentru el
procesul ș i menț inerea eticii
profesional. A menț ine registre
precise ș i a avea un plan de
tratament solid es
esen ț ial pentru o bună
consejería.

În acest capitol vom explora teme de consiliere individuală ș i de grupă,

plan de tratament ș i contractele, cum se învaț ă comportamentele ș i
relaț iile dintre consilier ș i rezident. Grupele diferite ale modelului de
tratamentul CT sunt toate interconectate ș i cu toate acestea, fiecare
fiecare are un scop unic ș i specific. A contoriza diferite grupuri, fiecare
uno cu formate diferite este o caracteristică a modelului de
tratamentul CT care generează ordine ș i securitate. Reziden ț ii
încep să înț eleagă că există momente potrivite ș i locuri adecvate
pentru a trata chestiuni personale, practice ș i interumane.

MODULULIIIOBIECTIVE,SCOPURI,ACTIVITĂȚIȘICONCEPTE

98
3.1 Metas:
2.1.1 Reinstaurarea ș i consolidarea comunită ț ii de învă ț are.

2.1.2 Identificarea abilită ț ilor de consiliere individuale ș i de grup necesare pentru

ajutarea clienț ilor în procesul de recuperare.

2.1.3Explicarea în detaliu a instrumentelor psihologice care promovează dezvoltarea

delinsight(proximitate) ș i cresc autoeficacitatea.

2.1.4 Identificarea abordărilor de consiliere eficiente în mediul comunită ț ii

terapéutica.

2.1.5Învă ț area gestionării cazurilor.

3.2 Obiective
3.2.1Participan ț ii vor în ț elege modul în care sunt aloca ț i clien ț ii la
consilieri.

3.2.2 Participan ț ii vor în ț elege cum func ț ionează gestionarea cazurilor.

3.2.3 Participan ț ii vor dezvolta con ș tientizarea asupra fenomenelor de grup comune
cum ar fi identificarea, proiec ț ia, identificarea proiec ț iilor,
transferul ș i contra-transferul.

3.2.4 Participan ț ii vor fi capabili să identifice ș i să diferentieze o varietate de

grupuri într-un centru de tratament, inclusiv grupuri fixe, extinse,
sonde ș i speciale, sau grupurile de orientare tematică ș i aplica ț iile lor
particulare.

Participan ț ii vor învă ț a cum să folosească instrumentele de consiliere pentru

aumenta insight-ul (aproape) al clientului care completează efectele de
strategii de modelare comportamentală ș i întărirea schimbării
comportamente.

3.2.6Participan ț ii vor învă ț a cum să dezvolte ș i să revizuiască planuri de tratament.

3.3 Activităț i
3.3.1 Participan ț ii vor conduce zilnic o întâlnire de diminea ț ă în timpul
antrenament.

3.3.2 Participan ț ilor li se va oferi o revizuire a instrumentelor de

Modelarea comportamentală.

Se vor organiza conferin ț e pe teme de consiliere.

99
 3.4.4 Participan ț ii vor lua parte la jocuri de rol despre consilierea de grup ș
individual

3.4.5 Participan ț ii vor identifica rolurile consilierilor.

3.4.6 Participan ț ii vor efectua o explorare personală.

3.4.7 Participan ț ii vor lua parte la o discu ț ie a unui grup fix despre noi
evenimente vitale cruciale.

3.4.8 Participan ț ii vor efectua o revizuire de caz ș i un exerci ț iu de

planificarea tratamentului.

3.4.9 Participan ț ii vor dezvolta un plan de ac ț iune despre cum să implementeze

învăț at în acest modul de antrenament.

3.4 Conceptii cheie

3.4.1 Învă ț are cumulativă. (Construie ș te pe baza materialului anterior despre constrângere,
disonanț ă ș i teorii ale învăț ării sociale.)
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________

3.4.2 Mecanisme de apărare

_________________________________________________________________
_________________________________________________________

3.4.3 Teoria comportamental-cognitivă

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
____________________________________________________________

3.4.4Identificare/Proiec ț ie

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_____________________________________________

3.4.5 Identificare Proiectivă

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
______________________________________________________

100
 3.4.6 Transfer între transfer ș i contratransfer

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_______________________________________________________

3.4.7 Grup Fix

_________________________________________________________________
____________________________________________________________

_________________________________________________________________

3.4.8 Grupuri Extinse/Sonde/Speciale

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
___________________________________________________________

Sugestie: Teme de
Citeș te mai mult consiliere
despre: dinamică
grupal.

MODULUL3,ZIUA1,PROGRAMARE

8:30 Deschidere ș i bun venit

9:00 Prezentarea formatorilor/participanț ilor

101
 Revenirea în comunitate & Revizuirea „Contractului de Învăț are”

9:30 Raport: Rezultatele Planurilor de Acț iune

(Fiecare grup va prezenta o actualizare de 10 până la 15 minute despre

implementarea planului de acț iune

10:30 Reces

11:00 Revizuirea formatorului asupra modulelor 1 ș i 2

(Întrebări ș i răspunsuri despre implementarea „Instrumentelor”)

12:30 Almuerzo

1:30 Prezentare: Teoria ș i Practica Consilierii

3:00 Reces

3:30 Continuarea prezentării despre consiliere

4:00 Exerciț iu: Practică asupra abilităț ilor de consiliere

(Participanț ii vor forma grupuri de trei persoane, A, B ș i C. A îl va intervieva pe B, C

va fi observator. Apoi, pentru următorul subiect, B îl va intervieva pe C, A
va fi observatorul. În următoarea temă, C îl va intervieva pe A ș i B va fi observatorul.

Tema 1: “Aspectos o situaciones mías que me hacen sentir muy inseguro.”

Tema 2: “Mi mayor frustración en la vida o aspectos de mi vida que me cuesta

a accepta.

Tema 3: „Singurul lucru pe care l-aș face diferit dacă aș putea să-mi retrăiesc trecutul.”

5:15 Procesul de grup în plen: 1) Cum s-a simț it „clientul” în exerciț iu? 2) Cum
Cum s-a simț it consilierul? 3) Ce a dezvăluit clientul despre sine?

5:30 Închiderea (Stabilirea întâlnirii matinale pentru ziua următoare)

Un moment. Înainte de a continua cu conț inutul Pare

din Modulul III să construim pe baza a ceea ce am avut
învăț at.

102
Acum că ș tie puț in mai mult despre modul în care se desfăș oară gestionarea
modelarea comportamentală în modelul de tratament al CT,
vom începe să examinăm cum se explorează problemele emoț ionale ș i cum se
integreaț i în procesul de tratament.

Este un moment foarte bun pentru a scoate manualul ș i a revizui capitolul 2,

în special teoriile legate de utilizarea uneltelor
comportamentale ș i notele despre interviul de admitere.

Să vedem. Am învăț at că în modelul de tratament al CT se utilizează

coercț ie cu directive foarte specifice ș i că unul dintre obiectivele
utilizarea diferitelor instrumente este de a genera disonanț ă. Recompensele
comportamentele pozitive au un impact pe termen mai lung ș i
consecinț ele negative au un impact pe termen mai scurt. La fel
manera, un sistem de recompense graduale are un impact acumulativ.
Cu aceste concepte în minte, puteț i răspunde la următoarele întrebări?
1. Care este diferen ț a între coerc ț ie ș i for ț ă?

2. Utilizarea coerc ț iei în modelul de tratament al CT necesită trei elemente:

________________________________

________________________________

________________________________

3. Care sunt cele cinci obiective sau sarcini ale interviului de admitere?

4. Grupurile de întâlnire nu sunt locul pentru exprimarea sentimentelor intense sau pentru utilizarea unui
„limbajul străzii.” Fals sau adevărat?

5. Când un rezident nu răspunde la un haircut (mustrare verbală) el/ea trebuie să fie izolat de la
comunitate. Fals sau adevărat?

Prezentare: Teoria ș i practica consilierii în modelul de tratament al CT

Abordarea modelului de tratament ș i reabilitare a dependen ț ei de droguri în comunitate

terapeutica îș i datorează dezvoltarea douălor factori, o creș tere semnificativă în utilizarea ș i abuzul de
droguri ilegale ș i o abordare terapeutică tradi ț ională aparent ineficientă. La fel ca
s-a întâmplat cu miș carea AA, indivizii, frustraț i de lipsa de succes a
medicii si psihiatrii si alte servicii medicale s-au unit pentru a-si sustine reciproc dorinta de

103
schimba. Esenț a ajutoarelor personale ș i a ajutoarelor reciproce (sprijin între colegi) este de a servi ca suport
a eforturilor proprii de a se schimba ș i de a creș te.

Deș i abordările tradiț ionale înț elegeau dinamica dependenț ei, din perspectiva lor
în mod particular, se pare că au rămas în urma găsirii combinaț iei, secvenț ei ș i accentului
adecvat pentru a ajuta indivizii în căutarea unei recuperări de lungă durată ș i în
dezvoltarea stilurilor de viaț ă sănătoase. Modelul de tratament al CT reuneș te diferite teorii
ș i practici (comportamentală, cognitivă, psicosocială, centrată pe persoană, gestalt, etc.) într-un mediu
intens. Recunoscând că persoanele cu o problemă gravă de dependenț ă s-ar bucura de
un accent rezidenț ial, modelul de tratament al CT a făcut responsabil individul pentru
schimbare. Comunitatea de tratament a creat un traseu care ducea la recuperare, oferind
ghiduri (model), procese comunitare ș i de grup pentru a crea o forț ă naturală care să promoveze
sim ț ul apartenen ț ei ș i adoptarea de noi valori ș i comportamente, precum ș i o
structură ș i un sistem pentru a recompensa creș terea ș i dezvoltarea pozitivă a individului.

În primii ani, consilierea era practic capacitatea unei persoane de a stabili

empatie cu altul ș i împărtă ș irea percep ț iilor lor particulare despre o problemă comună. Fără
embargoul, pe măsură ce modelul de tratament al CT-ului a evoluat, înț elegerea
complextă ț ile experien ț ei noastre umane au motivat alte conceptualizări despre
nevoile emoț ionale, psihologice ș i medicale subiacente ale rezidenț ilor săi. Cu toate acestea,
recunoaș terea umanităț ii noastre comune a rămas ca un principiu de bază de
această abordare terapeutică. Valoarea consilierii de la persoană la persoană continuă să beneficieze acestuia
programa a cărui axă este comunitatea.

Teoriile de consiliere, cum ar fi cele menț ionate anterior, variază în ceea ce priveș te credinț ele lor.
despre originile disconfortului ș i problemele emoț ionale ale unui individ. Cu toate acestea,
diferenț e, toate încearcă să rezolve problemele sau să restabilească funcț ionarea sănătoasă a acestuia
maniera ca individul să poată avansa către o stare de mai pu ț in disconfort ș i mai mult
autosatisfacț ie. Individul cu probleme de dependenț ă este adesea implicat în crize în
que todos los aspectos de sus vidas funcionan mal. Rara vez se encuentra un usuario de las drogas
să fie capabil să îș i menț ină consumul ș i în acelaș i timp să funcț ioneze bine în toate celelalte domenii
de viaț a sa. Măcar nu pentru mult timp! Dependenț a este o spirală care atrage persoana
spre fund ș i, dacă nu se opreș te, în cele din urmă o conduce la moarte. Modelul de tratament
CT crede că abuzul de droguri este o tulburare a persoanei ca un întreg ș i o afectează în
aproape toată totalitatea sa. Terapie de diferite ș coli de consiliere au găsit ceva în care
concentra ț i-vă eforturile atunci când trata ț i o persoană cu o problemă de consum de droguri. El
terapeutul cognitiv a identificat procesele de gândire defectuoase, în timp ce comportamentalistul
a descoperit probleme interminabile al căror rădăcină se afla în condi ț ionarea clasică
operante. Psychoanalistii au vorbit despre cauzele comportamentelor, sentimentelor si
idei ale dependentului până la sătulitate ș i profesioniș tii din medicină au căutat „droguri” pentru
a alina durerea. Toț i terapeuț ii au crezut în capacitatea individului de a se transforma,
dar puț ini au recunoscut importanț a ș i valoarea identificării în acest proces.

Câteva concepte utile

Înainte de a aborda aspectele mai practice ale consilierii în modelul de tratament al

CT, simț im că ar fi util să facem o scurtă descriere a mai multor concepte asociate teoriilor

104
tradicionales, con el fin de entablar una discusión sobre las intervenciones de consejería con esta
populaț ie. Conceptele de rezistenț ă, identificare, proiecț ie, identificare proiecț ională,
transferul, contratransferul ș i experien ț a emo ț ională corectivă sunt utile pentru
a înț elege cum învaț ă oamenii comportamentele ș i a se confrunta cu aceste experienț e.
Aceste concepte ajută la explicarea aspectelor experien ț ei noastre umane precum ș i
experienț ă unică a tratamentului. De asemenea, sunt utile pentru a ne ajuta să înț elegem unele dintre
probleme comune care apar în consilierea individuală ș i de grup.

Rezisten ț ă: După cum vă aminti ț i, ne-am început antrenamentul cu o discu ț ie despre

rezisten ț ă. Conceptul descrie o reac ț ie foarte umană pe care oamenii o au atunci când
afrontă situa ț ii conflictuale ș i dificultă ț i. Pentru a evita să simtă frică, durere ș i disconfort
dezvoltăm rezistenț a într-un mod natural. Terapia ș i tratamentul sunt un proces care ne
ajută la identificarea rezistenț ei noastre ș i la învăț area modului de a face faț ă situaț iilor ș i emoț iilor
că ne apărăm. Folosirea drogurilor pentru a face faț ă sentimentelor negative este
forma maximă de rezisten ț ă. Ceea ce oferă unui individ puterea de a înfrunta
rezistenț a este determinarea de a schimba ș i sprijinul altor persoane. Relaț ia pe care se
stabileș te cu consilierii, egali ș i comunitatea este o sursă foarte puternică de sprijin pentru
a înfrunta rezistenț a ș i durerosul proces terapeutic.

Identificare: Acesta este un termen care explică modul în care învăț ăm anumite comportamente. De
definiț ie, este un proces, în cea mai mare parte inconș tient, prin care un individ
modelează gânduri, sentimente ș i acț iuni pe baza celor atribuite unui obiect care a
sido încorporat ca imagine mentală. Identificarea este un proces utilizat în primele
etapele dezvoltării unei persoane ș i este responsabil de o mare parte a valorilor noastre ș i de
preceptele noastre morale. Identificarea poate fi atât pozitivă, cât ș i negativă. A
identificare pozitivă a persoanelor. Obț inem grijă, generozitate, afecț iune ș i câș tigăm în apreciere
ș i afecț iune în surse pozitive de identificare. Pe de altă parte, identificarea poate fi de asemenea
negativă. Identificarea negativă se originează în experienț e negative cu figuri de autoritate.
Aici, calitatea care se încorporează este puterea pe care o percepem că persoana o are asupra
noi. De exemplu, cineva poate dezvolta o identificare negativă cu un părinte abuziv.
Nu pentru grija sau sensibilitatea pe care le-a arătat faț ă de noi - calităț i care s-ar putea să nu fi existat.
sunt prezente - ci prin puterea lor de a ne controla sau de a ne domina. Identificările
negativele sunt adesea distorsiuni serioase ale situaț iilor reale.

Proiecț ie: Un alt mecanism de apărare care se învaț ă de obicei în primele etape
de la copilărie este proiecț ia. Se întâmplă când un individ, în mod conș tient sau inconș tient,
atribuie gândurile sau sentimentele sale inacceptabile cuiva sau cu ceva mai mult. Proiecț ia, la
la fel ca toate mecanismele de apărare, se dezvoltă ca un mod de a face faț ă unei răni
interna, durere, furie, anxietate, tristeț e ș i autoevaluare. Mecanismele de apărare operează în
niveluri relativ automate ș i obiș nuite. Devin maladaptative atunci când sunt mijloacele
predominante pe care o foloseș te individul pentru a face faț ă disconfortului.

Identificare Proiectivă: Este un mecanism de apărare foarte sofisticat în care se pun în

jocul proiecț iei ș i identificării. O persoană proiectează impulsuri ș i/sau sentimente ș i le
atribuie cuiva altcuiva, ceea ce, la rândul său, produce comportamente ș i sentimente în cealaltă
persoana care confirmă plângerile sale. Identificarea proiecț iei este, de asemenea, un proces în
partea majoră incon ș tientă care serve ș te pentru a apăra o atitudine preconcepută sau un sistem de
credinț e. Sunt necesare două persoane pentru ca această interacț iune să aibă loc, una care să facă
proiecț ia ș i cealaltă care răspunde. Cu toate acestea, ceea ce este cu adevărat semnificativ este sentimentul sau
impulsul original. Ș i dacă credinț a sau răspunsul nu este validat, individul este obligat să
a gestiona sentimentele într-un mod diferit. Consilierii ș i terapeuț ii pricepuț i întotdeauna încearcă să

105
fiț i conș tienț i de sentimentele lor pentru a nu reacț iona negativ ș i a cădea în această capcană, sigiliu
distintivul acestui mecanism de apărare.

Transferare: Acesta este un termen care a fost utilizat de unii profesioniș ti pentru a descrie
un aspect foarte important al relaț iei dintre client ș i terapeut. Pe măsură ce clientul ș i
consilierii se apropie, acel cineva poate începe să-l vadă pe consilier ca pe cineva foarte puternic, nu
ca o persoană normală cu anumite abilităț i, ci cum a văzut odată părinț ii săi sau altcineva
figura de autoritate din copilăria sa. Poate înceta să-l vadă pe consilier ca pe o persoană care este
pentru a-l ajuta ș i pentru a începe să-l/o vadă în aceea ș i manieră în care a văzut adul ț ii care
au fost aproape de el când era copil. Deoarece clientul transferă în consilierul său
sentimentele pe care le aveam când eram copil fa ț ă de adul ț ii puternici, acest proces se nume ș te
transferare. Identificat ș i formulat de Sigmund Freud, procesul este considerat un aspect
importan ț a terapiei. În utilizarea modernă, transferul poate fi aplicat ș i la
relaț ii distincte de cele parentale sau de autoritate ș i se consideră pur ș i simplu că se transferă
sentimente "conflictuale" de relaț ii anterioare, adică coniugale, fraterne, romantice, etc.
Consilierii clinici experimentaț i îș i dau seama că sentimentul de ataș ament al clientului
vine din trecutul său ș i nu se bazează pe evaluări precise ale prezentului. Faptul că
consilierii se îngrijesc de clienț i, simulează relaț ia părintească. Sentimentele negative sau
De supărare pot fi de asemenea transferate. Aface faț ă transferului este o provocare mare ș i o zonă de
consiliere dificilă. Pentru a fi cu adevărat utili clienț ilor, consilierii trebuie să fie
conș tienț i de acest fenomen ș i de a folosi supravegherea.

Contratransfer: Sentimentele ș i reacț iile pe care consilierii le au faț ă de clienț ii lor

se denumesc contratransferare. Atunci când se lucrează îndeaproape cu persoanele ș i emoț iile lor,
este uș or să vedem cum pot apărea propriile noastre sentimente. Fie că un client ne idealizează
o nos devalúe, întotdeauna simț im emoț ii. Frecvent, aceste sentimente pot fi utile
în procesul terapeutic în sensul că pot revela probleme clinice importante despre
clienț ii. Aș a cum a fost descris în procesul de identificare proiectorie, întregul mecanism
acț ionează la un nivel inconș tient, creând sentimente în consilier/terapeut care provoacă o
reacț ie. Experienț a contratransferului poate fi perturbatoare pentru un consilier ș i
indică că acesta are nevoie să vorbească cu cineva, de obicei un supervizor, despre propriile sale
sentimente.

Termenii men ț ionaț i anterior reprezintă probleme clinice importante care

consilierii se confruntă atunci când oferă consiliere individuală sau de grup. În mod evident, există mult mai mult
ce este necesar să ș tie despre consiliere, de aceea recomandăm consilierilor să primească educaț ie
formale despre dezvoltarea umană ș i teoriile ș i tehnicile terapeutice, cu scopul de a dobândi o
o perspectivă mai amplă asupra acestui proces. În modelul de tratament al CT, consilierea
întotdeauna este realizată de personal experimentat ș i beneficiază de sprijinul ș i consultan ț a
consilieri cu pregătire profesională.

Experienț a Emoț ională Corectivă

Experien ț a emo ț ională corectivă (Alexander & French, 1946) se referă la un proces
terapeutic în care se revizuieș te un eveniment vital semnificativ (de obicei traumatic), care nu
fusese rezolvat complet, din cauza unui afrontament inadecvat, ș i datorită căruia
persoana este capabilă să experimenteze afecț iunea sau emoț iile corespunzătoare care se potrivesc cu
natura evenimentului. De exemplu, actul de a te întrista sau de a experimenta tristeț e pentru o
pierdere care a fost reprimată sau negată.

106
Consiliere individuală

În modelul de tratament al CT, consilierea

individual se oferă pentru:
Asigurarea unei surse constante de informaț ii despre
clientul ș i responsabilitatea sa personală.
Oferi o sursă constantă de orientare.
Ajută la aducerea la suprafaț ă a sentimentelor
complicate ș i problematice.
Oferi ghidare ș i ajuta la rezolvarea de
probleme
A acț iona ca apărător al clientului

Obiectivele consilierii individuale sunt:

Stabilirea unei înț elegeri mai bune (raport)
Obț ine informaț ii
Oferiț i feedback
Dezvoltarea insight-ului (abordării)
A experimenta intimitatea
Explorar nuevas respuestas
Coordonarea tratamentului în jurul
necesităț i unice ale clientului

Cum se desfăș oară consilierea

individual?
Ascultând
Fiind autentic
Prescriind sarcini sau
comportamente
Fiind obiectiv
Menț inând clientul ca

Consilierii sunt modele ș i nu

temen mirarse a sí mismos.
Reuniindu-se cu regularitate
Facând întâlniri formale ș i
informale

107
 Domeniul de aplicare al Consilieriei ș i
Psihoterapia
De: Brammer, L.M., Abrego, P.J. ș i Shostrom, E.L. (1993). Consiliere terapeutică
și psihoterapie, (ediția a 3-a). New Jersey. Prentice Hall
Consiliere Psihoterapia
Educațional De suport (mai focalizată)
De sprijin Reconstructivă
Situational & Evolutivă Accent profund
Rezolvarea problemelor Analitic
Conștiință Foco en el pasado
Accent pe „normal” Accent pe „disfuncțional” sau pe
probleme emoționale severe
Focalizare pe prezent

108
 MODULUL3,ZIUA2,PROGRAMARE

9:00 Întâlnire matinală

10:00 Pauză

10:30 Revizuire scurtă a Consiliului

11:00 Exerci ț iu de grup: Împăr ț iț i grupul în grupuri fixe, alege ț i un lider ș i pe cineva care să ia noti ț e, ș
discutarea următoarelor subiecte:

1. Ce probleme vi se par dificile de gestionat în consiliere (de exemplu:

negare intensă, teme relaț ionale, furie, tristeț e etc.) ș i cum le abordează?

2. Ca consilier, care sunt unele dintre domeniile personale în care

necesita să lucreze pentru a deveni mai eficient?

3. A ț i experimentat dumneavoastră sau vreunul dintre clien ț ii dumneavoastră vreuna dintre următoarele
situaț ii în experienț a sa de consultanț ă: atracț ie fizică intensă,
desagrado intens, indefens, indiferenț ă? Cum a făcut faț ă situaț iei?

12:30 Prânz

1:30 Plenara

Lista Maestra: Care sunt chestiunile dificile comune întâlnite în

consiliere?

2:00 Exerciț iu: Rolul consilierului

3:00 Receso

3:30 Prezentare: Factori terapeutici ai grupurilor

5:30 Închidere

109
Prezentare: Factori terapeutici ai grupurilor

Yalom (1985) a identificat 12 factori terapeutici de grup cu care facilitatorii

grupurile ar trebui să fie familiarizate. Mai jos vor fi discutate pe scurt.

1. Altruismul se referă la capacitatea de a pune în practică ajutorul, de a da altora, ceea ce

îi permite persoanei să experimenteze sentimentele pozitive care derivă din
acț iuni generoase.

2. Cohesiunea de grup se experimentează ca un sentiment de apartenenț ă ș i acceptare a

alț ii, în ciuda defectelor ș i limitărilor pe care le percepi în tine însuț i.

3. Universalitatea se referă la experienț a de a împărtăș i sentimente comune cu alț ii ș i

conș tientizarea faptului că dificultăț ile proprii nu sunt foarte diferite de cele ale altora.

4. ElAprendizaje Interpersonal (input)es un tipo de aprendizaje social por medio del cual los
alț ii îi "învaț ă" sau îi informează pe persoană cum ea cauzează o impresie ș i afectează pe alț ii
prin intermediul cuvintelor ș i acț iunilor sale.

5. Învăț area Interpersonală este un tip de învăț are care ajută persoana să
a se descurca bine prin munca în dificultăț i cu alte persoane ș i a-ș i îmbunătăț i
abilităț i sociale.

6. LaOrientaciónes învaț ă grupul paș i specifici pentru a face faț ă problemelor sau
dificultăț ile persoanei.

7. LaCatarsises la capacitatea de a exprima sentimente neplăcute ș i conflicte sau

sentimente pozitive pe care le simț i faț ă de o altă persoană, în loc să le păstrezi pentru tine.

8. Identificarea (comportamentul de imitaț ie) se referă la a învăț a sau a avea capacitatea de

a adopta un comportament funcț ional al altor membri, adică, a admira sau a se comporta ca
terapeutul o să caute un model de urmat ș i să copieze comportamentul admirat.

9. Reactualizarea problemelor familiale. Revigorarea unor sentimente familiale în grupul ș i

a ob ț ine o mai bună în ț elegere asupra unor probleme rela ț ionale nerezolvate cu
membri ai familiei.

10. Autocomprinderea consta în a descoperi ș i a accepta aspecte ale sinelui pe care nu le-am cunoscut înainte.
se cunoș teau sau se reprimau (negau). A ș ti ce părț i din sine se proiectează în alț ii
pentru a evita să le confruntăm. A face conexiune între comportamentul „aici ș i acum” ș i
experienț e trecute sau din copilărie.

11. A te inspira din experienț a altora. Este a experimenta optimismul pornind de la observaț ie
de cum al ț i membri ai grupului s-au îmbunătă ț it. Scăderea sentimentelor de
desmoralizare la vederea îmbunătăț irii altor membri care au probleme similare.

12. Factori existen ț iali recunoa ș te ș i acceptă vicisitudinile vie ț ii ș i înva ț ă să

a înfrunta lucruri care pot fi schimbate ș i cele care nu pot fi schimbate ș i a ș ti diferenț a între acestea.

110
 MODULUL3,ZIUA3,PROGRAMARE

9:00 Întâlnire de dimineaț ă

10:00 Pauză

10:30 Revizuire scurtă a Factorilor Terapeutici ai Grupurilor

11:00 Prezentare: Cum să facilităm ș i să gestionăm grupuri

12:30 Prânz

1:30 Continuarea prezentării despre Cum să Facilitezi ș i să Gestionezi Grupuri

2:30 Exerci ț iu de grup: Împăr ț ire în grupuri fixe. Selecta ț i un facilitator ș i pe cineva care să ia noti ț e
note. Formatorul va explica grupurilor că vor fi dedicate doar 30 de minute pentru
fiecare grup de exerciț ii. După fiecare exerciț iu, fiecare grup îl va discuta ș i procesa.
Revizuiț i diapozitivele pentru a pune întrebări despre proces. Facilitatorul trebuie să încurajeze
a acei membri care tind să rămână tăcuț i să se implice în activitate ș i
participa.

3:00 Receso

3:30 Continuarea experien ț ei de grup

5:15 Plenaria

¿Qué fue lo que más aprendí en el ejercicio grupal?

Nivel de participare a membrilor

Nivel de auto-revelaț ie al membrilor

5:30 Închidere

111
Prezentare: Cum să facilitezi ș i să gestionezi grupuri

Această temă poate fi abordată în trei părț i:

1. Abilităț i de bază pentru facilitarea grupurilor

2. Subiecte de grup

3. Procesul grupal al CT

Abilităț i de bază pentru a facilita grupuri

Include înț elegerea ș i desfăș urarea strategiilor care să exploateze factorii terapeutici ai
grup pentru a beneficia membrii săi. Yalom (1985) a furnizat o listă de factori
terapeuticele grupurilor, care au fost discutate în prezentarea anterioară. Pentru a reuș i să canalizăm
aceste factori în beneficiul membrilor grupului, facilitatorul sau terapeutul de grup trebuie să realizeze
am încheiat o serie de sarcini:

a. Crearea ș i între ț inerea grupului

b. Construirea unei culturi de grup ș i

c. Documenta ț ie

Crearea ș i întreț inerea grupului include: (1) stabilirea locului ș i a mediului întâlnirilor
grup, ora ș i frecvenț a acestora; (2) selectaț i ș i orientaț i membrii (criterii de
selecț ia ș i dimensiunea grupului ș i cum să pregăteș ti membrii); (3) menț inerea grupului (a preveni
abandonos, facilitarea coeziunii grupului ș i menț inerea unei atmosfere emoț ionale ș i fizic sigure).

Construirea unei culturi de grup. Se referă la stabilirea normelor de grup sau a regulilor de
comportamente care orientează interacț iunea membrilor. Unele exemple de norme de grup
son:

a. Autovigilancia. Hacer que los miembros sean responsables de ellos mismos y que puedan
a opera conform normelor.

b. A- ț i asuma riscul de a dezvălui fapte despre tine sau informa ț ii personale delicate.

c. Responsabilitate personală. Capacitatea de a- ș i asuma responsabilitatea pentru ceea ce

membrii grupului spun ș i fac în interiorul acestuia.

d. Reuniunea de grup ca activitate valoroasă. Membrii trebuie să considere grupul ca

o parte importantă a rutinei lor ș i trebuie să-i acorde prioritatea cuvenită.

e. Membrii ca surse de ajutor. A oferi ș i a primi ajutor (ajutor reciproc).

f. Siguran ț a fizică ș i emo ț ională. Membrii grupului nu trebuie să se simtă fizic sau
emoț ional, nu trebuie să se teamă pentru siguranț a lor personală din cauza a ceea ce spun
o hagan în grup.

112
 g. Grupul ca sursă de sprijin.

h. Onestitate. A dezvălui chestiuni personale ș i a oferi feedback onest altora.

Există câteva abilită ț i de bază de facilitare pe care terapeu ț ii sau facilitatorii de grup trebuie să le aibă.
a deț ine cu scopul de a-ș i realiza munca într-un mod eficient:

a. Men ț inerea unui sentiment de continuitate de grup. Prin intermediul unor tehnici precum
recapitulare scurtă a întâlnirilor anterioare, facilitatorul trebuie să înveț e să transiteze către
grupul are senzaț ia că procesul de grup continuă de fiecare dată când se întâlnesc.

b. A în ț elege procesul, ceea ce implică a avea con ș tiinț a suficientă asupra naturii
interacț iuni între membrii grupului.

c. Molderea normelor de grup sau cunoa ș terea modului în care normele sunt modelate de
aș teptările membrilor ș i, în funcț ie de orientarea directă ș i indirectă a liderului
grup ș i de membri influenț i.

d. Utiliza ț i efectul de levier terapeutic, ca influen ț ă directă ș i indirectă pe care o are...

liderul grupului sau facilitatorul în rândul membrilor, în virtutea statutului său ș i modul în care
membrilor le percep ca un model de comportament.

e. Utilizarea adecvată a autorevelării pentru a modela un comportament dorit. Este

este necesar să evităm să depăș im limitele cu această strategie ș i când este utilizată, trebuie să fie relevantă cu
conț inutul ș i momentul în care sunt dezvăluite conț inuturile.

f. Modelarea rolurilor. "A practica, nu doar a predica"

g. A fi oportun este totul. Cum ș i când se folose ș te o interven ț ie în grup pentru a ob ț ine
un resultado deseado.

h. Capacitatea de a transmite un interes pozitiv ș i de a inspira încredere.

Documentarea este o practică bună în gestionarea cazurilor care se aplică oricărei clase de
intervenț ii care se desfăș oară. Include luarea de notiț e despre grup sau procesul atins.
Documenta ț ie privind procedurile interne ș i externe pentru partajarea informa ț iilor private
client. Raporturi de progres privind răspunsurile clientului la tratament ș i sesiuni individuale ș i
grupale.

Probleme de grup

Cum învaț ă oamenii anumite comportamente ș i aplicaț iile acestora în procesul de grup:

a. Identificare Pozitivă ș i Negativă

- Pozitivă. Identificare personală cu atributele personale pozitive ale unei

figură de autoritate.

113
 - Negativa. Llamada también posicional, se refiere a la incapacidad de
a se identifica cu trăsăturile pozitive ale figurii de autoritate ș i, în schimb, se
relaciona cu puterea care i se atribuie poziț iei sau capacităț ii figurii de
autoritate pentru a exercita control fizic asupra altora.

b. Identificare. Folose ș te evenimentele sau experien ț ele personale pentru a crea empatie ("Eu mă
identific cu dumneavoastră”). Găsiț i aspecte comune în loc de diferenț e. Folosiț i
experien ț e vitale ca instrumente de evaluare, oferă insight (abordare)
despre atitudinile, sentimentele ș i cunoș tinț ele unei persoane cu privire la o problemă comună.

c. Proiec ț ia este atunci când un individ atribuie gânduri sau sentimente inacceptabile
suyos la cuiva sau ceva mai mult.

Ce proiectăm asupra celorlalț i:

O parte a propriei tale ființ e care este reprimată sau în mod inconș tient îngropată din cauza
o parte din tine care nu îț i place; sau o parte din tine pe care o repudierzi sau a cărei existenț ă se
neagă, deoarece contravine ceea ce persoana crede despre sine.

[Link] proiectivă. Un mecanism de apărare foarte dezvoltat în care

se folosesc proiecț ia ș i identificarea. Aici o persoană proiectează impulsuri ș i/sau
sentimente ș i le atribuie altcuiva, ceea ce la rândul său provoacă comportamente ș i
sentimente ale celeilalte persoane care confirmă plângerile sale. Identificarea
proiectiva este de asemenea un proces în cea mai mare parte incon ș tient care serve ș te pentru
a apăra o atitudine sau un sistem de credin ț e preconceput. Persoana neagă
responsabilitatea propriilor impulse ș i le atribuie altcuiva, provocând
comportamente ș i sentimente care îl conving că sentimentele sunt reale.

[Link]. O formă de distorsiune perceptuală interpersoanală, direc ț ionată de obicei

o persoană cu care lucrăm ș i din cauza căreia ne-am deplasat în ea
sentimente, idei, etc. care îș i au rădăcinile în relaț iile noastre cu figuri din
trecut

[Link]. Răspunsul unui terapeut sau al unei figuri de autoritate la ac ț iunile

transferabile ale unei persoane sau client.

Procesul Grupial al CT

Istoria Grupurilor CT

1. A început cu „grupurile de antrenament în rela ț ii sau umane sau Grupuri T” în 1949.

2. Dezvoltarea „grupului de întâlnire” ș i ulterior a „jocului Synanon” cu

accent pe întâlniri autentice între membri ș i grupurile experienț iale în care
deviza este „a lăsa totul să iasă”.

3. Utilizarea „grupurilor de proces” (CT de tip Maxwell Jones) cu accent pe dinamică

din grupul „aici ș i acum”.

114
Grupul de Proces

Cum funcț ionează:

1. Utilizarea confruntării

2. Utilizarea "fortăre ț ei" grupului pentru a men ț ine accentul pe "aici ș i acum" sau angajare
de abilităț ile membrilor experimentaț i ai grupului pentru a menț ine persoana
în „scaunul fierbinte”, concentrată pe problema care se discută.

3. A rămâne cu materialul prezentat în grup.

4. A conduce interac ț iunea între indivizi.

5. Promova ț i rezolvarea în cadrul grupului sau face ț i grupul parte a procesului de a realiza
rezolvare, în loc să-l lăsăm la dispozi ț ia persoanei ș i în momentul în care îi este
convenient pentru a găsi răspunsul.

6. A se limita la planuri verificabile.

Rolul personalului în grupuri:

1. Facilitator vs. lider

2. Ce se întâmplă când grupul este atent la tine (comportament de modelare a rolurilor)

3. Gestionarea timpului

4. Sprijinul altor membri ai personalului în timpul sesiunilor de grup (co-facilitare)

5. A lucra ca o echipă

115
 MODULUL3,ZIUA4,PROGRAMARE

9:00 Întâlnire Matinală

10:00 Receso

10:30 Revizuirea materialului de ieri

11:00 Prezentare: Tipuri de Grupe

12:30 Prânz

1: 30 Continuarea Prezentării despre Tipuri de Grupuri

2:30 Prezentare: Practică Etică

3:30 Receso

4:00 Prezentare: Gestionarea Cazurilor

5:30 Închidere

116
Prezentare: Tipuri de Grupuri

Grupurile din modelul de tratament al CT pot fi împărț ite în două mari blocuri: (1) Cele
grupuri tradiț ionale ale CT ș i (2) grupurile focalizate specializate sau speciale.

Grupurile tradiț ionale ale CT

Sunt specifice acestui abord ș i, în general, sunt coordonate de personal para-profesional sau în
câteva cazuri pentru rezidenț i care încă se află în tratament. Aceste grupuri sunt în cea mai mare parte
parte axate pe proces ș i folosesc o mare cantitate de confruntare ș i alte tehnici care
caracterizează un proces grupal tipic în CT.

Grupo Fijo

Grupul fix este un grup permanent de perechi ș i lideri care se reunesc pentru o perioadă de timp
largo în cursul tratamentului. Acest grup este o specie de grup „acasă” pentru un rezident ș i
este mai aproape de psihoterapia de grup clasică. Membrii rămân în grup pentru
un perioadă de timp convenită anterior ș i poate fi structurată în funcț ie de încărcătură
cazuri sau de etapa de recuperare a membrilor.

Informaț ia care este împărtăș ită în grupul fix poate include explorarea mai profundă a
istoria evenimentelor trecute ale unei persoane, dar accentul rămâne pe modul în care aceasta
informa ț ia afectează „aici ș i acum”. Coordonarea sau facilitarea grupului fix este
în general, în sarcina membrilor personalului sau a consilierului/terapeutului principal. De exemplu,
ș ef al unui departament sau supraveghetor poate facilita grupuri de lucru. Grupele terapeutice
pot angaja un terapeut familial sau un administrator de caz.

În general, în toate grupurile CT, există reguli specifice. Grupurile sunt concepute
pentru a oferi un forum pentru expresia personală. Datorită naturii ș i sensibilităț ii
informaț ie, se pun accent pe regulile generale ale programului în timpul procesului de grup. Adică,
că sunt interzise ameninț ările verbale de violenț ă ș i abuzul fizic. În plus, există o
regula de confidenț ialitate care avertizează asupra dezvăluirii conț inutului tratat în grup
orice persoană din afară. Se motivează participan ț ii să permită ca to ț i
indivizii îș i dezvăluie propriile informaț ii personale comunităț ii în general. A fi cunoscut pentru
comunitatea face parte din procesul de recuperare, dar trebuie să fie o opț iune pentru fiecare persoană.

Există anumite instrumente care sunt folosite în grupuri ș i care sunt concepute pentru a înfrunta
negarea ș i ajutarea indivizilor să îș i exprime sentimentele, să îș i crească conș tientizarea ș i
aumentaț i capacitatea de autorevelare. Grupurile sunt concepute pentru a maximiza gradul
de angajamentul individului faț ă de procesul său terapeutic. Prin urmare, următoarele sunt câteva
unelte care sunt utilizate în mai multe grupuri pentru a ajuta în acest proces psihologic:

Exagerare. Consistă în exagerări extreme ale comportamentelor sau comportamentelor.

caracteristici cu scopul de a trezi conș tiinț a individului cu privire la impactul pe care îl au
ac ț iuni în sine ș i în al ț ii. În general, exagerarea este o caricatură amuzantă ș i
ampulosa a comportamentelor care sunt tratate.

Umor. Umorul este adesea un instrument subestimat atunci când se abordează comportamentele sau
sentimente serioase. Dacă este utilizat corect, este un instrument eficient pentru a mina negarea

117
o romper imágenes falsas que la gente desarrolla. Ejemplos de humor son el sarcasmo, la
paradoxă ș i imitaț ie. Este necesar să ai tact pentru a evita ca umorul să degenerate în ridicol.

Carambola. Este o confruntare indirectă. Este o modalitate de a slăbi sau de a evita rezistenț a care
de obicei provoacă o confruntare directă. Persoana care confruntă îi vorbeș te unui alt membru al
grup ale căror probleme sunt similare cu cele ale unui al treilea membru căruia i se adresează în realitate
confruntare.

Indirecte. Sunt referinț e indirecte ale membrilor pentru a genera conș tientizare sau a reduce apărarea.
Una spune "indirecte" atunci când se fac referiri despre cineva fără a menț iona numele aceluia.
individ

Există alte instrumente care sunt utilizate în grupuri ș i ajută membrii lor în procesul de
autorevelare. Identificarea, compasiunea, empatia ș i afirmarea transmit.
înț elegerea dificultăț ii sau a disconfortului care se experimentează atunci când se expun experienț e din viaț ă
propria.

Grup fix:
Mai asemănător grupului
psihoterapeutic clasic
Membrii rămân în
grupul pentru o perioadă
previamente acordat
Partajarea informaț iilor
istorică, dar concentrându-se
în „aici ș i acum”
Focalizează-te pe relaț ii
de grup ș i tiparele de
conducta
Frecvenț ă: 1-2 ori pe
săptămână
Numărul ideal de membri: de
8 a 15

La sondă

La sonda este un grup care se formează din probleme speciale precum sexualitatea,
sisteme familiale alcoolice, abuzul sexual, etc. Grupul poate dura până la 6-8
ore. Există mai multe prezentări/discuț ii, mai puț ină confruntare, deș i aceasta poate apărea în
cursul discuț iei despre probleme personale. Sondei este un grup clar definit care se
alege să lucrezi la nevoile din domenii speciale. Sonda poate fi realizată în multe moduri
de mai multe ori pe parcursul tratamentului.

118
Scopul unei sonde este de a aduce la suprafaț ă experienț e vitale importante ș i comune.
membrii grupului. Scopul său este de a apropia membrii prin intermediul schimbului de informaț ii
de material pe care poate că nu l-au dezvăluit niciodată. Printre membrii grupului începe să se dezvolte
intimitate ș i încredere, precum ș i coeziune de grup după ce s-au dezvăluit experienț e emoț ionale.

Din cauza că grupul de colegi este principalul domeniu pentru socializare

negativă în comunitate, acesta devine un context semnificativ în modelul de
tratamentul CT pentru resocializarea pozitivă. Procesul de grup ajută la
demonstrarea valorului de a-ț i asuma riscuri ș i de a dezvolta încredere. Ceilalț i
demonstrează forț a necesară pentru a începe schimbarea personală. Continuitatea
de relaț iile care se dezvoltă în procesul de grup, de asemenea, creș te
intimitate ș i încredere.

Grupe Extinse ș i Maratoane

Oferă chei pentru a rezolva experienț e
vitale care au blocat creș terea ș i
dezvoltare personală.

Grupuri Expansive ș i Maratoane. Sunt grupuri care utilizează elemente ș i metode din toate
alte grupuri din modelul de tratament al CT. Pot dura până la 72 de ore ș i sunt planificate două sau
de trei ori pe an. Se compun din 12 până la 15 membri. Deș i accentul este pus pe "aici"
ș i el acum” se dedică timp explorării mai profunde a problemelor ș i a modului în care acestea
afectează comportamentul actual ș i noile comportamente dobândite. Grupurile
expandi ț i ș i maratoanele sunt foarte structurate ș i coregrafiate pentru a facilita munca
focalizat pe zone de explorare planificate anterior.

Se folosesc de obicei psihodrama ș i teatrul pentru a sublinia unele probleme sau pentru a obț ine un impact.
emoț ional maxim. Există o utilizare mai dramatică a „gestalt”-ului, a tehnicilor emoț ionale primitive ș i
de la vizualizare ghidată, în raport cu grupurile normale. Abordarea utilizată în aceste
grupurile sunt concepute pentru a disipa apărărilor ș i rezistenț elor prin utilizarea tehnicilor fizice,
psihologice ș i sociale. Se foloseș te lipsa de somn, fumatul ș i miș carea combinată cu
stimularea specială a mediului, cum ar fi muzica ș i o iluminare controlată pentru a induce

119
experienț e „vârful” ș i generarea unui grad mai mare de conș tientizare. Facilitarea acestor grupuri
necesită un antrenament foarte bun ș i ca cel care este responsabil să fie pregătit să facă faț ă
o catarsis emoț ională profundă care poate apărea.

Grupuri Extinse ș i Maratoane

Planear
Ce domenii să explorăm
Coregrafie, muzică, etc.
Ordinea meselor ș i a pauzelor
Utilizarea ritualurilor înainte ș i după
Antrenament pentru tehnici speciale
Gestionarea crizelor
Aranajarea fluxului de activităț i în afara grupului
Desacelerarea activităț ilor după grup
Grupuri ș i activităț i de urmărire

Grupuri Extinse ș i Maratoane

Mediul

O persoană singură nu ar trebui să conducă niciodată un maraton. În timp ce un facilitator este concentrat
într-unul dintre participanț i, celălalt trebuie să observe restul grupului. Este un sistem de
revizuire ș i echilibru pentru a asigura continuitatea grupului ș i pentru a lua noti ț e mentale de
orice reacț ie puternică a participanț ilor.

În primul rând, facilitatorii trebuie să îi asigure pe membrii grupului că nu le vor cere

nimic pe care să nu ș i-l ceară lor înș iș i, nici care să-i ducă dincolo de propriile lor experienț e. În
în al doilea rând, atmosfera nu trebuie să fie ameninț ătoare, trebuie să fie confortabilă ș i trebuie să fie percepută de
toț i ca un loc special ș i sacru în care toț i pot fi ei înș iș i, având în
Contul că nu to ț i indivizii care intră într-o maraton trebuie să facă aceea ș i.
cantitate de „muncă”. Având în vedere cele de mai sus, are sens să creăm un mediu „sigur”
pentru ca indivizii să exploreze ceea ce sunt capabili ș i ce sunt pregătiț i să împărtăș ească.

Ce se aș teaptă de la participanț i?

120
 Rămâneț i treaz ș i implicat cu toată capacitatea dvs.

Fii sensibil ș i respectuos faț ă de sentimentele altora.

Profită de mediu „sigur” pe care îl au pentru a explora probleme nerezolvate.

Confidenț ialitate absolută. Nimănui nu i se permite să vorbească despre povestea unui alt membru
o persoană externă grupului. O persoană poate vorbi despre problemele ei, dar nu despre
cei de nimeni altcineva. Facilitatorii maratonului pot discuta problemele individuale
specifice cu al ț i membri ai personalului în scopul de a ob ț ine informa ț ii ș i
doar atunci când intenț ia este de a ajuta individul să rezolve probleme specifice.

Oferi ț i feedback constructiv, obiectiv, fără a critica pentru a-i ajuta să creeze un
urmărire eficientă. Aici se concentrează segmentul de feedback.

Directoare pentru Participanț i

Se va oferi mâncare participanț ilor în mai multe intervale pe parcursul grupului/maratonului.

Deș i participanț ii vor fi încurajaț i să vorbească despre dificultăț ile ș i problemele lor, nu vor fi obligaț i.
a niciuna, în niciun fel (hărț uire verbală, ș antaj emoț ional, pierderea privilegiilor sau
poziț ie, etc.), a explora o problemă/traumă sau a se supune unei tehnici clinice pe care ea o simte
ce va în detrimentul propriu.

Nimănui nu i se va permite să facă judecă ț i de valoare sau să impună a ș teptările lor asupra cuiva.
membru al grupului. Pentru a convinge membrii despre această conduită se include
avertisment de consecin ț e, ridicolul ș i a fi exclus din grup, fie fizic fie
emoț ionalmente.

Nu este permis contactul fizic, cu excepț ia îmbrăț iș ărilor sau a ț inerii mâinii cuiva, punerea braț ului
în jurul umerilor unei persoane, etc., toate într-un mod adecvat.

Înainte de a începe maratonul, este necesar să orientăm grupul cu privire la aceste directive ș i
a ș teptări. Pasul următor este să avem o sesiune de întâlnire pentru a exprima furia,
neîncredere, vina sau alte probleme care ar afecta capacitatea membrilor grupului de a
participa deschis.

În acest punct, facilitatorii întreabă grupul cine ar dori să înceapă să spună „povestea lui/ei”
primul. "Povestea ta" este să-ț i aduci aminte cât mai mult ș i să-i povesteș ti grupului despre vieț ile tale din
această moment până acum. Persoanei i se permite să vorbească neîntrerupt până când
termina. Grupul poate pune una sau alta întrebare pentru a clarifica un aspect sau când...
vorbitorul ra ț ionalizează în mod inten ț ionat sau este deschis nesincer.
Când unei persoane i se permite să vorbească continuu, grupul de obicei începe să
observaț i tipare de comportament recurente care au cauzat sau continuă să cauzeze probleme individului.
Aceasta permite de asemenea celui care vorbeș te să intre imediat în contact cu toate sentimentele sale.
Când unei persoane i se dă ocazia să-ș i experimenteze sentimentele fără distrageri,
în general, po ț i vedea clar ce se întâmpla în acel moment. La sfâr ș itul său
istoria, grupul începe să pună întrebări concepute pentru a ajuta persoana să revizuiască
experienț e critice ș i a avea o mai bună înț elegere (abordare) ș i înț elegere. Majoritatea
de multe ori, această experienț ă are ca rezultat descoperirea de către individ a modului ș i motivului pentru care
se percepe pe sine ș i pe ceilalț i în modul în care o face. De asemenea, îl ajută să dezvolte

121
propriul său proces de rezolvare a problemelor. Pentru ca aceste procese să aibă loc,
facilitatorii ș i participan ț ii trebuie să- ș i restric ț ioneze anxietatea de a elimina durerea individului
încercând să găsească răspunsurile prin ei, în loc să lase răspunsul să-l găsească pe el
mismo. În acest fel, maratonul poate facilita o experien ț ă foarte îmbărbătoare pentru
individ

Acest proces se repetă pentru fiecare participant ș i treptat grupul devine din ce în ce mai
coeziv ș i se câș tigă mai multă încredere între membri. Sentimentul de izolare ș i
temerea de a fi judecat dispare treptat. Asemenea, acest lucru îi face pe toț i să se simtă mai
mai siguri, mai conecta ț i cu ceilal ț i ș i mai dispu ș i să se exploreze. Participan ț ii
încep să-ș i dea seama că nu sunt atât de unici cum credeau, că alte persoane au...
aceleaș i temeri ascunse ș i simt aceeaș i durere. Grupul va avea pauze scurte pe parcursul
maraton pentru a mânca, a vorbi, a merge etc. Pauzele sunt de aproximativ 10 sau 20 de minute.
După ce fiecare participant ș i-a împărtă ș it povestea, începe sesiunea de
retroalimentare înainte de care trebuie să li se amintească participanț ilor ș i să le reitereze scopul ș i
directivele sesiunii.

Facilitatorii aleg primul destinatar al sesiunii de feedback. Fiecare membru

grupul se concentrează pe problema alesului, de obicei acel (acei) cu care (sunt) se
poate identifica ș i sugerează un urmărire constructivă, dacă are vreuna. Deoarece diferite
aspectele problemei persoanei în cauză afectează în mod personal pe
membrii grupului, feedback-ul se încheie cu un rezumat al tuturor lucrurilor pe care
individul ales a dezvăluit. Este important ca membrii să-ș i amintească că feedback-ul
trebuie să fie sinceră, fără critici ș i să nu fie retorică, adică „Cred că eș ti o persoană minunată, sau
îmi pare rău, iubire pentru tine”. După încheierea sesiunii de feedback, grupul se va reuni
de las manos într-un cerc ș i va recita filosofia modelului de tratament al CT.

Queremos enfatizar en el valor que tiene la maratón para las personas con un problema de abuso
de substanț e care de obicei au traume serioase la diferite niveluri. A devenit comun să vezi
rezidenț i care au suferit abuz fizic, emoț ional ș i sexual. Mediul „sigur” al maratonului este
foarte util pentru a ajuta indivizii să rezolve ș i să înceapă să vindece aceste devastatoare
experienț e.

Există mai multe formate care facilitează maratoanele. Unul este oferirea unei serii de grupuri extinse.
de 14 ore, pe o perioadă de cinci zile. Un altul este de a oferi un grup extins într-un
perioadă de 2-3 zile. Aceste formate includ timp pentru mai multe ore de somn ș i pauze pentru
comer. Primul format este mai eficient cu grupuri numeroase, facilitatori experimentaț i ș i
un mediu neutru, în afara centrului de tratament.

Grupul de Confruntare a Părilor

Scopul este de a folosi grupul de colegi pentru a maximiza creș terea ș i schimbarea în timpul
proces terapeutic. Acesta este poate singurul grup tradiț ional al CT-ului care uneori este
dirijat de un rezident vechi. Grupul se organizează în funcț ie de perioada de admitere în tratament,
într-un mod astfel încât cei care au intrat în acelaș i timp să fie în acelaș i grup. Întreaga
comunitatea este împărț ită în grupuri de egali sau membri mai tineri (inserț ie recentă), colegi
de o perioadă medie (etapa medie a tratamentului) ș i membri mai vechi (membri antici). El
obiectivul central este ca membrii să îș i asume responsabilitatea pentru lipsa de progres în tratament,
comportamentele problematice cronice care le împiedică să facă progrese sau orice obstacol care
se interpune în progresul său terapeutic. Este vorba de a obț ine de la membri un angajament
pentru a depune eforturi mai mari pentru a schimba.

122
Grupuri de Durată Mai Mică pentru Probleme Speciale (Grupurile Specializate)

Sunt de obicei conduse de personal de sănătate mintală cu experienț ă în domeniile relevante. Acestea
grupurile sunt de obicei limitate în timp, 6-10 sesiuni, ș i în acestea se abordează probleme
importante legate de problema consumului de droguri, cum ar fi HIV, moartea ș i
a muri, părinț ii cu copii mici, cupluri, etc. Următoarele grupuri sunt câteva exemple
de tipurile de grupuri speciale care în prezent au loc.

Adulț i Copii ai Părinț ilor Alcoolici (ACOA)

Acest grup este programat pentru 8-12 sesiuni ș i se reuneș te săptămânal timp de un minim de
90 de minute. Toate trimiterile către grup sunt rezultatul unei evaluări complete ș i fac
parte de un plan de tratament.

Grupul este facilitat de un lucrător social certificat care are experienț ă în muncă cu
sisteme familiale alcoolice ș i este cofacilitata de un membru al personalului clinic. La
justificarea istorică a acestui tip de grup specializat este că cercetările au arătat
că anumiț i factori precursoare ai abuzului de substanț e îș i au rădăcinile în disfuncț ii
sistemului familial ș i, prin urmare, dependenț a este, în multe cazuri, o problemă care se repetă.
pe parcursul mai multor generaț ii. Intervenț ia se bazează pe trei puncte principale:

A. Que es posible entender la relación existente entre el abuso de sustancias y los sistemas
familii disfuncț ionale.

B. Ca clientul, prin procesul de grup, va fi capabil să aducă la suprafa ț ă ș i să numească,

a împărtăș i ș i a exprima emoț iile, sentimentele ș i gândurile pe care le are despre
cum a influenț at relaț ia cu familia abuzul de substanț e ș i comportamentele
subsiguientes que lo afectaron. De igual manera, que el cliente puede identificarse con otros
care au experienț e similare în poveș tile lor de familie ș i, ca urmare a acestuia, pot
desmitifica ș i normalizează experienț ele lor.

C. Ca rezultat al celor de mai sus, clientul va fi capabil să î ș i identifice sentimentele ș i să le numească

problemele (neglijenț ă, abuz, sărăcie) pe care le-a experimentat în familia sa de origine sau în
alte sisteme familiale; ș i dezvoltarea de insight-uri (abordări) ș i instrumente care vă vor ajuta
a schimba propriul comportament ș i a trece de la strategii de coping maladaptive la
alte strategii mai sănătoase. Anumiț i indivizi vor fi capabili să aplice aceste noi strategii de
confruntare în propria familie nucleară, rupând astfel ciclul dependenț ei.

Grupuri de Conș tientizare a Genului

Grup de bărbaț i sau femei

Scopul acestui grup focalizat/de sprijin este de a ajuta clienț ii să definească în tratament
de la drogadicț ie nevoile ș i problemele de gen specifice. Membrii participă
în educaț ia ș i discuț ia despre nevoile de gen generale ș i cele care sunt specifice
de o comunitate terapeutică. Împărtăș irea ș i afirmaț iile sunt un aspect important
de acest grup.

123
Se explorează rolurile bărbaț ilor ș i femeilor în familii ș i grupuri, aș teptările sociale,
ș i influenț a familiei asupra identităț ii de gen ș i abuzului de substanț e.

Grup de Conș tientizare în Sănătate

Scopul acestui grup este de a genera con ș tientizare cu privire la importan ț a unui stil de via ț ă
sănătos (dietă adecvată, exerciț ii, practici sexuale sigure, etc.) în plus faț ă de a duce o viaț ă de
abstinenta. Grupul, condus de membri ai personalului experimentat din domeniul sănătă ț ii
mental, este compus din aproximativ 15 membri. Se întâlneș te de obicei într-un ciclu
de ș ase săptămâni timp de o oră ș i jumătate fiecare sesiune.

Grup de Sprijin pentru VIH (Alte Diagnostice Medicale Aflate în Legătură)

Grupul de sprijin pentru HIV este un grup terapeutic care este disponibil pentru orice client care
se HIV pozitiv. Deoarece progresele în medicină au tot mai mult succes în
controlaț i progresul acestei boli virale, mulț i rezidenț i rămân în tratament
pe o perioadă mai lungă de timp ș i, prin urmare, au nevoie să împărtăș ească ș i să exprime
temeri ș i îngrijorări legate de posibilitatea de a avea o viaț ă normală. Acest grup
de suport în general este foarte semnificativ în sensul că ajută la menț inerea clienț ilor
în tratamentul după trauma care înseamnă a afla despre condiț ia lor de seropozitivi.

În prezent suntem foarte îngrijoraț i de Hepatita C; prin urmare, s-a creat ș i un

grup de sprijin pentru persoanele pozitive HCV pentru a ajuta indivizii să facă faț ă efectelor pe termen lung
termenele acestui diagnostic. Există o mare incidenț ă a acestei infecț ii virale între persoanele care
obişnuiau să fie dependente şi la indivizii HIV pozitivi.

Grupuri de Trauma pentru Bărbaț i ș i Femei (Grupuri de Abuz)

Acest grup se reuneș te săptămânal pe o perioadă determinată de timp. Este facilitat de

un lucrător social experimentat de acelaș i gen cu membrii grupului ș i de un
clinic cu experienț ă. Toț i rezidenț ii care participă la grup ajung acolo trimiș i după
de a fi fost evaluate.

Relaț ia dintre traumă ș i abuzul de substanț e este bine documentată. În cadrul modelului de
tratamentul CT avem mulț i rezidenț i care au suferit un traumatism sever în familiile lor,
au fost în închisoare sau au trăit în adăposturi sau pe stradă. Aceste persoane au, în general,
dificultăț i de a rămâne în tratament fără ajutorul suplimentar pe care îl oferă un grup de
sprijin.

Aceste grupuri de gen permit indivizilor să găsească un loc sigur pentru a se identifica,
a numi ș i a-ș i exprima sentimentele. Pentru a ajuta indivizii în procesul de vindecare se
utilizând afirmaț ii, meditaț ie ș i vizualizare ghidată. Odată ce această problemă este identificată
indivizii obț in adesea mari beneficii din sprijinul constant pe care le oferă
grupo. Dacă este necesar, se trimit persoane către servicii psihologice specializate pentru a fi
evaluati sau medicati. Acest grup este utilizat de obicei ca un trambulin pentru un proces
psihoterapeutic ulterior în care se abordează alte probleme, odată ce individul finalizează
tratament pentru abuzul de substanț e.

Grup de Gestionare a Furiei

124
Sentimentul care se exteriorizează cel mai frecvent atunci când persoanele dependente de droguri sau de
alcoolul detine comportamentul lor adictiv este furia. În cadrul mediului terapeutic există
instrumente pentru a ajuta oamenii să gestioneze sentimentele de furie. Cu toate acestea, mânia ș i
mânia poate escalada până la a ie ș i de sub control. Acest grup folose ș te jocul de roluri,
psihodrama ș i vizualizarea ghidată pentru a sprijini indivizii în exprimarea lor
sentimente ș i pentru a obț ine insight (aproape) despre cum furia este adesea plasată în
loc greș it. Grupul de gestionare a furiei este util ș i de o mare importanț ă pentru adulț i
tineri.

Grup de Pierdere ș i Doliu

Acest grup încearcă să ajute individul să înț eleagă procesul ș i etapele doliului ș i să facă faț ă
pierdere a unei persoane dragi. În general, dependenț a se interpune în procesul de doliu ș i poate
evitarea ca persoana să rămână abstinentă, chiar ș i după tratament. Tristeț ea persistentă sau
sentimentele de depresie pot declanș a o recidivă în consumul de alcool sau droguri.

Grup de Părinț i

Acest grup este conceput pentru a ajuta rezidenț ii care au copii să-ș i exploreze sentimentele.
despre chestiuni trecute, prezente ș i viitoare legate de rolul lor de părinț i. Are intenț ia de
asista la residenta pentru a- ș i clarifica sentimentele cu privire la responsabilitatea părintească ș i de asemenea
a-l ajuta să prevină ciclul neglijenț ei, abandonului sau abuzului pe care el însuș i îl poate cauza copilului său sau
copii.

Grup de Medicatie

Scopul acestui grup este de a ajuta rezidenț ii să îș i înț eleagă sentimentele legate de consumul de
medicamente pentru HIV ș i alte medicamente psihotrope pentru controlul simptomelor psihiatrice.
De asemenea, reziden ț ilor li se oferă informa ț ii despre droguri ș i efectele acestora asupra
sentimentele ș i comportamentele.

Prevenț ia recidivei

Acest grup este de obicei condus în cadrul unei serii de seminarii în care reziden ț ii primesc
informaț ii de bază despre recăderi ș i tehnicile de prevenire a acestora. Se ajută rezidenț ii, la
prin diferite exerci ț ii, pentru a identifica acele factori personali de risc ridicat ș i
declanș atori care ar putea să-i facă să recadă. De asemenea, învaț ă tehnici specifice pentru a preveni sau
a gestiona o recidivă.

Prezentare: Practică Etică

Observarea ș i practicarea eticii în meseriile legate de tratamentul abuzului de

substanț ele sunt un component important al acestui antrenament. Următoarea Canon de Principii
Etici (Canonul Principiilor Etice) se bazează pe certificarea oferită de statul New
York ca Consilier în Abuzul de Substanț e ș i Alcool (CASAC pe scurt în engleză). Oferă
principiile profesioniș tilor pentru practica lor etică.

a) Recunoa ș terea că profesia se bazează pe standarde na ț ionale de competen ț ă care

promovează interesul în societate, pacient, consilier ș i profesie ca un întreg.

125
b) A se agă ț a de obiectivitate ș i integritate; a men ț ine cele mai înalte standarde în
serviciile oferite; respectarea valorilor, atitudinilor ș i opiniilor celorlalț i; ș i doar
a oferi servicii în contextul unei relaț ii profesionale adecvate.

c) Nu discrimina ț i pe nimeni pentru rasa, religia, vârsta, genul, handicapul, etnia, originea
naț ional, orientare sexuală, condiț ie economică sau orice altă justificare pe care legea
prohibe.

d) Recunoa ș terea necesită ț ii de a primi educa ț ie continuă pentru a men ț ine un nivel adecvat de
competenț ă ș i pentru a îmbunătăț i experienț a ș i abilităț ile.

e) Sus ț inerea codurilor legale ș i morale acceptate care fac parte dintr-un comportament
profesional.

f) Respecta integritatea ș i protejează bunăstarea persoanei sau grupului cu care lucrezi.

consilierul.

g) Acepta, ca obliga ț ie fundamentală, datoria de a proteja intimitatea pacien ț ilor ș i

nu revela informa ț ii confiden ț iale cunoscute în timpul predării, practicii ș i
investigaț ia ș i menț inerea confidenț ialităț ii înregistrărilor pe care le controlează.

h) Informarea viitorului pacient cu privire la aspectele importante ale naturii serviciilor

ce vor fi furnizate ș i natura relaț iei client/consilier.

i) A nu avea niciun fel de activitate sexuală cu pacien ț ii sau cu persoane semnificative pentru
el.

J) A trata colegii ș i al ț i profesioni ș ti cu respect, polite ț e ș i corectitudine ș i a colabora cu ei

pentru cel mai bun interes al pacienț ilor săi.

k) A nu incurrer, în mod inten ț ionat, în comportamente care hâr ș âie sau umilesc, inclusiv, dar
nu exclusiv, hărț uirea sexuală.

l) Nu exploa ț i pacien ț ii sau alte persoane fa ț ă de care men ț ineț i o pozi ț ie

de autoritate.

m) A recunoa ș te în declara ț ii publice legate de abuzul de substan ț e limitele

cunoș tinț ele actuale existente în acest domeniu, precum ș i a raporta în mod onest ș i precis
informaț iile adecvate ș i a da credit ș i a documenta materialele ș i tehnicile folosite.

n) A nu participa la prezentarea plângerilor etice care sunt frivole sau au un scop

distins faț ă de a proteja publicul.

o) Asigura ț i-vă că practicile financiare sunt conforme cu standardele profesionale care

salvaguardarea celor mai bune interese ale pacientului, consilierului ș i profesiei.

p) A se strădui să informeze publicul, prin participarea profesională ș i civică în probleme

comunitare, asupra efectelor alcoolismului ș i abuzului de substanț e ș i a adopta o atitudine
personal ș i profesional care promovează bunăstarea tuturor ființ elor umane.

q) A face o recunoa ș tere tuturor celor care au contribuit la materialul publicat ș i la muncă
pe care se bazează publicaț ia.

126
Prezentare: Gestionarea cazurilor

Ce este Managementul Cazurilor?

Dezvoltarea de noi sisteme de resurse pentru a satisface nevoile oamenilor,

crearea de legături iniț iale între oameni ș i sistemele de resurse ș i între resurse
acelaș i lucru pentru a le face mai accesibile între ele. Facilitarea ș i îmbunătăț irea interacț iunii
între persoanele din sistemele de resurse pentru a promova funcț ionarea eficientă ș i umană
acestor sisteme ș i pentru a le face sensibile la nevoile oamenilor ș i ajutorul care li se
oferă, cu scopul de a le dezvolta ș i utiliza în mod eficient propriile resurse interne
de confruntare ș i rezolvare a problemelor (Johnson & Rubin, 1983).

Componente

1. Istoria psicosocială

2. Evaluări

3. Conferin ț a de Cazuri

4. Plan de Tratament

5. Revizuirea Planului de Tratament

6. Documenta ț ie

Istoria Psihosocială

Conț inuturi:

a) Notele Interviului de Admitere

b) Rezumatul Evaluărilor ș i Apraierilor

-psihologice/psihiatice

-educativa

-vocational

-medică

-legal

-familiar

c) Un Rezumat Narativ

Secvenț ă pentru a face un plan de tratament

1. Elaborarea Istoriei Psicosociale

127
 2. A organiza o conferin ț ă transdisciplinară de cazuri pentru a discuta chestiuni legate de tratament
intervenț iile recomandate.

3. A face toate evaluările

4. Formalizarea planului de tratament

5. Revizuirea Planului de Tratament în mod regulat pentru a face actualizări (la fiecare 3 luni)

Plan de Tratament (Schema Generală)

I. Date demografice

II. Rezumat psihosocial

III. Obiectivele Tratamentului

1. Abuz de substan ț e

2. Familiar

3. Psihologici

4. Medici

5. Educative

6. Vocationale

7. Sociales

8. Legale

IV. Preocupări terapeutice

V. Semnătura Rezidentului ș i Semnătura Consilierului

Revizuirea Planului de Tratament

Revizuirea planului de tratament cu rezidentul ș i efectuarea actualizărilor regulate de fiecare dată când este nevoie
informaț ii noi (de obicei la fiecare 3 luni). Rezidenț ii sunt responsabili pentru a se adapta la planul de
tratamentul ș i personalul monitorizează respectarea acestui plan.

Documentaț ie

Personalul este responsabil de documentarea tuturor activităț ilor de tratament, notele de progres,
rapoartele de progres ș i toate celelalte documente relevante legate de conformitate
al pacientului cu planul de tratament.

Toț i rezidenț ii trebuie să aibă fiș iere clinice ș i medicale ș i trebuie să respecte legile care guvernează
confidenț ialitatea informaț iilor.

128
129
 MODULUL3,ZIUA5,PROGRAMARE

9:00 Întâlnire de dimineaț ă

10:00 Recesiune

10:30 Revizuirea materialului din ziua anterioară

11:00 Studiu de caz: a se împărț i în grupuri fixe, a revizui studiul de caz, a face un
plan de tratament ș i raportarea planului de tratament.

12:30 Raportul planului de tratament

1:30 Prânz

2:30 Închidere

130
Modulul III Întrebări de Revizuire

1. Explica viziunea pe care o are modelul de tratament al CT asupra adic ț iei. Cum
modela această viziune intervenț iile necesare pentru a realiza recuperarea?

2. Pentru a se conecta cu succes cu clien ț ii lor, consilierii trebuie să aibă anumite

abilităț i. Identificaț i abilităț ile de interviu care îi ajută pe consilieri să ducă
ș edinț e productive.

3. Explica rolul identificării în procesul de recuperare.

4. Proiec ț ia este un mecanism de apărare care se înva ț ă în primele etape ale

dezvoltare. Discutaț i înț elegerea dumneavoastră a acestui mecanism în consilierea persoanelor care
abuz de droguri.

5. Identificarea proiectorie a fost frecvent comparată cu conceptul de

profecț ie autoîmplinită. Explică diferenț a.

6. Consilierii sunt încuraja ț i să folosească supravegherea pentru a- ș i explora sentimentele despre

clienț i. De ce credeț i că esto este important?

7. Contratransferul se referă la sentimentele pe care consilierul le experimentează fa ț ă de

clienț i, Fals sau Adevărat?

8. Transferarea occură doar într-o situa ț ie de consiliere, Fals sau Adevărat?

9. Care este diferen ț a dintre un Grup Fix ș i o Maraton?

10. Dă exemple de grupuri speciale în modelul de tratament al CT.

Consideraț ii personale

1. Aconsejar a otros puede ser una profesión difícil. A partir de su experiencia, ¿Qué
ar trebui să includă acreditivele unui consilier?

2. Ca ș i consilier, probabil că ve ț i asculta multe experien ț e ș i sentimente

dificile ș i dureroase pentru clienț ii săi. Ce crede că poate face pentru a evita să devină
insensibil la aceste experienț e?

[Link] mai mare parte a consilierilor urăsc birocra ț ia ș i documentele. Care este opinia dumneavoastră asupra
în legătură cu?

131
 REFERENCIAS

Adler, E., Procesul de grup în contextul TC., Universitatea din Mexico, Albuquerque, Nou
Mexic. Lucrare prezentată la Conferin ț a WFTC care a avut loc în:

Alexander F. & French, T. (1946). Terapia psihanalitică: Principii ș i aplicaț ii. New York:
Ronald Press.

Bassin, A. 1974. Concepte de predare în comunitatea terapie în educaț ia ș tiinț elor comportamentale.
Predarea psihologiei, Vol. 1 (2): 64-68.

Bassin, A. ____. Proverbe, Slogane ș i Ziceri Populare în Comunitatea Terapeutică: O Neglijată

Instrument terapeutic.

Biase, D.V., & De Leon, G. (1974) Grupul de întâlnire: Măsurarea unor schimbări afective. În G.
DeLeon (Ed), Phoenix House: Studii într-o comunitate terapie (1968-1973) New York: MSS
Corporatia de Informatii.

Brammer, L.M., Abrego, P.J. & Shostrom, E.L. (1993). Consiliere terapeutică ș i psihoterapie
(3rd. Ed). New Jersey: Prentice Hall.

Colman, A., Bexton, W. Harold. Cititor de relaț ii de grup. Seria Institutului A.K. Rice, Editura Grex,
1975.

Deitch. D. Un tratament al abuzului de droguri în comunitatea terapeutică: influenț e istorice, actuale

consideraț ii ș i perspective viitoare. În Raportul Comisiei Naț ionale pentru Marijuana ș i Abuzul de Droguri către
Congresul ș i Preș edintele. Vol. 5. Washington, DC. Oficiul de Imprimare al Guvernului Statelor Unite,
1973.

Deitch, D. ș i Zweben, J. Impactul schimbării sociale asupra tratamentului adolescen ț ilor în terapie
comunităț i. J. Drogi psihadelice, 8(3), 1976.

Deitch, D. ș i Zweben, J. Coercie în Comunitatea Terapeutică.

De Leon, George Comunitatea Terapeutică, Teorie, Model ș i Metodă. Publica ț ii Springer

Compania, 2000.

DiClemente, C.C., ș i Prochaska, J.O. (în presă). Spre un model cuprinzător, trans-teoretic de
Etapele schimbării ș i comportamentele adictive. În W.R. Miller & H. Heather (Eds), Tratament
Comportamente Adictive, New York: Plenum.

Johnson, P. ș i Rubin, A. (1983). Managementul cazurilor în sănătatea mintală: Un domeniu al muncii sociale?
Lucru1:49-55.

Wurmser, L. (1974). Consideraț ii psicanaliste asupra etiologiei utilizării compulsive a drogurilor. Jurnal
al Asociaț iei Americane de Psihanaliză, 22, 820-843.

Yalom, I.D. (1985). Teoria ș i practica psihoterapiei de grup. (3rdEd.)New York: Basic
Cărț i.

Zweben, J.E. (1993). Psihoterapia orientată spre recuperare: Un model pentru tratamentul dependen ț ei.
Psihoterapie, 30,259-268.

132