0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări13 pagini

Unitatea 2

Guvernul joacă un rol esențial în crearea unui mediu de afaceri favorabil prin reglementare, promovare și planificare economică. Acesta reglementează activitățile comerciale, sprijină dezvoltarea industrială și stabilește priorități în planurile economice. De asemenea, mediul legal influențează deciziile organizațiilor, iar respectarea reglementărilor este crucială pentru evitarea sancțiunilor.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări13 pagini

Unitatea 2

Guvernul joacă un rol esențial în crearea unui mediu de afaceri favorabil prin reglementare, promovare și planificare economică. Acesta reglementează activitățile comerciale, sprijină dezvoltarea industrială și stabilește priorități în planurile economice. De asemenea, mediul legal influențează deciziile organizațiilor, iar respectarea reglementărilor este crucială pentru evitarea sancțiunilor.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Unitatea-II-Note despre Mediu de Afaceri

Rolul Guvernului în Afaceri

Guvernul este o instituț ie foarte puternică care poate crea un mediu de afaceri favorabil.
Putem studia rolul său sub următoarele aspecte:

Rol
1. Guvern: Regulator de Afaceri:
Toate reglementările legislative ș i politicile sunt incluse în acest segment. Pe de o parte
pe de altă parte, există o zonă foarte mare de control indirect al guvernului asupra funcț ionării private
sectorul de afaceri prin politici bugetare ș i monetare.
Dar împotriva acestui lucru există de asemenea un domeniu în expansiune rapidă de controale administrative directe sau fizice.

prin care guvernul îș i propune să asigure investiț ia privată ș i producț ia în industrie


ș i utilizarea resurselor rare se conformează obiectivelor socio-economice fundamentale ale guvernului.

Ele au devenit instrumente necesare într-un sistem care caută să evite naț ionalizarea totală a
resurse.

Funcț iile de reglementare ale guvernului în ceea ce priveș te comerț ul, afacerile ș i industria au ca scop stabilirea

limitele pentru întreprinderea privată. Funcț iile de reglementare ale Guvernului includ (i)
restricț ii asupra activităț ilor private, (ii) controlul monopolului ș i al marilor afaceri, (iii) dezvoltarea de
întreprinderi publice ca o alternativă la întreprinderile private pentru a asigura dualismul competitiv, (iv)
menț inerea unei infrastructuri socioeconomice corespunzătoare.

2. Guvern: Promotor al afacerilor:


Rolul de promovare al guvernului în relaț ie cu industriile poate fi văzut ca furnizarea de finanț are
industriei, în acordarea diverselor stimulente ș i în crearea facilităț ilor de infrastructură pentru industrial
creș tere ș i investiț ie.

De exemplu, guvernul nostru a identificat anumite zone defavorizate ca fiind ‘Districte Fără Industrie’.
Pentru a promova dezvoltarea unor astfel de zone, guvernul oferă subvenț ii ș i imunitate fiscală pentru a atrage
investiț ii în zonele defavorizate.

În acest mod, guvernul va ajuta procesul de dezvoltare echilibrată ș i astfel va elimina


disparităț i regionale. Guvernul asistă dezvoltarea industriilor de mică amploare.
Centrele Industriale de District ajută la dezvoltarea micilor industrii. Guvernul
ajută activ dezvoltarea industrială a ț ării prin furnizarea de finan ț are acestora
prin intermediul băncilor de dezvoltare.

Creș terea impresionantă a sectorului public din India, de la un început mic, este o dovadă a
rolul guvernului ca antreprenor.

Investitorii privaț i sunt ghidaț i exclusiv de motivele de profit privat ș i, prin urmare, nu sunt interesaț i de
dezvoltarea produselor de uz public comun ș i a serviciilor sociale care oferă un randament relativ mai mic
întoarceri. Dar ca un „antreprenor social”, guvernul nu ezită să le preia.

3. Guvernul ca antreprenor:
Cresterea impresionantă a sectorului public din India, de la un început modest, este o dovadă a
rolul guvernului ca antreprenor. Investitorii privaț i sunt ghidaț i exclusiv de interesele private
motivaț ia profitului ș i, prin urmare, nu sunt interesaț i de dezvoltarea de produse de uz comun pentru public
servicii sociale care generează randamente relativ mai mici. Dar ca un "antreprenor social"
guvernul nu ezită să le preia.

4. Guvernul ca Planificator:
În rolul său de planificator, guvernul indică diferite priorităț i în Planurile pe Cinci Ani ș i
de asemenea, alocarea sectorială a resurselor. Economiile mixte sunt planificate democratic
economii.

Guvernul încearcă să gestioneze economia ș i activităț ile sale comerciale prin exercitarea
planificare. Planificarea este cea mai importantă activitate într-o economie mixtă modernă. Ideea de
planificarea economică poate fi urmărită până la trei surse diferite: ra ț ionalismul, socialismul ș i
Naț ionalism.

Economiș tii susț in o economie planificată pe baza faptului că aceasta poate fi o economie raț ională care
poate utiliza resursele disponibile într-un mod optim.

Cu alte cuvinte, economia planificată este o economie ra ț ională care încearcă să asigure
randament maxim cu minimum de risipă a resurselor productive.

Socialiș tii promovează o economie planificată deoarece aceasta ajută la atingerea unor obiective sociale dorite.
se termină ca egalitate economică. O economie neplanificată, lăsată de capul ei, este incapabilă să atingă
sfârș ituri sociale.
Na ț ionaliș tii sus ț in o economie planificată deoarece o economie planificată este puternică
economia.

Na ț ionaliș tii vor să folosească planificarea ca pe o armă pentru a întări puterea militară a
ț ară. Hitler în Germania ș i Mussolini în Italia au recurs la planificare pentru a atinge obiectivele politice
motive.

Planificarea operaț iunii implică o serie de paș i. Prima etapă în planificare este formularea
obiectivele socio-economice ale planului ș i definiț ia acestora în termeni cantitativi.

Astfel de obiective includ creș terea, justiț ia, eradicarea sărăciei, stabilitatea preț urilor etc. În a doua
etapa, planul stabileș te obiectivele fizice ș i financiare.

A treia etapă se ocupă de execuț ie. Comisia de Planificare este doar un organism consultativ.
ș i nu are puterea de a executa planul.

Diversele departamente guvernamentale iau măsurile necesare pentru a execuț ia planul. Executarea unei
planul este mai dificil decât a-l face.

Executarea Planurilor Noastre Cinci Ani nu este satisfăcătoare. Prof. Lewis a observat că indienii
sunt planificatori mai buni decât executanț i. Diferenț a dintre promisiune ș i performanț ă trebuie să fie redusă
jos.

De obicei, oamenii de afaceri au susț inut că planificarea naț ională este incompatibilă cu libera întreprindere ș i
că o „economii liberă” este antiteza unei economii planificate.

Planificarea de către afaceri este bună, dar planificarea de către guvern pentru întreaga societate este, în ochii
cei mai mulț i oameni de afaceri, „răi” (poate pentru că planificarea de către guvern a ajuns să fie identificată cu

ț ările comuniste).

Medii economice
Mediul economic se referă la toate împrejurările economice care influen ț ează organiza ț ia.
activităț i. Este compus din parametrii economici. Se ocupă de natura ș i direcț ia
economia în care organizaț iile operează. Elemente importante ale dezvoltării economice sunt:

1. Economic systems :

Capitalism
Într-o economie capitalistă, proprietatea ș i afacerile sunt deț inute ș i controlate de indivizi.
producț ia ș i preț urile bunurilor ș i serviciilor sunt determinate de cât de căutate sunt ș i cum
dificil de produs. Teoretic, această dinamică determină companiile să facă cele mai bune
produse la cel mai mic preț posibil, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege cele mai bune ș i
produse cele mai ieftine,. Proprietarii de afaceri ar trebui să fie motivaț i să găsească moduri mai eficiente de a produce
bunuri de calitate rapid ș i ieftin

Economia socialistă - În acest sistem, statul deț ine ș i controlează principalele mijloace de producț ie.
în unele modele economice socialiste, cooperativele de muncă au primat asupra produc ț iei. Alte
modelele economice socialiste permit proprietatea individuală a întreprinderilor ș i proprietăț ii, deș i cu
înaltimpoziteşi controale guvernamentale stricte.

Principala preocupare a modelului socialist, în contrast, este o redistribuire echitabilă a bogăț iei
ș i resurse de la cei bogaț i la cei săraci, din fair-play ș i pentru a asigura "un teren de joc echitabil" în
oportunitate ș i rezultat. Pentru a realiza acest lucru, statul intervine în piaț a muncii. De fapt, într-un
în economia socialistă, statul este angajatorul principal

Un sistem economic mixt este un sistem care combină aspecte ale ambelorcapitalismandsocialism. A
sistemul economic mixt protejează proprietatea privată ș i permite un nivel de libertate economică în
utilizarea capitalului, dar permite de asemenea guvernelor să interfereze în activităț ile economice pentru a
îndeplini obiective sociale. Conform teoriei neoclasice, economiile mixte sunt mai puț in eficiente decât
pieț e libere pur, dar susț inătorii intervenț iilor guvernamentale susț in că condiț iile de bază
cum ar fi informa ț iile egale ș i participan ț ii ra ț ionali la pia ț ă nu pot fi realizate practic
aplicaț ie.

[Link] economice: Politicile sunt linii directoare pentru luarea deciziilor ș i acț iune. Politicile economice
guvernului influen ț ează ș i ghidează semnificativ organiza ț iile. Politicile economice cheie
organizaț iile influente sunt:

A) Politica monetară - Se ocupă cu oferta monetară, ratele inflaț iei, ratele dobânzii ș i creditul
disponibilitate. Acesta influenț ează nivelul cheltuielilor prin ratele dobânzii. Banii ieftini reduc
cost, cre ș terea banilor scumpi cost. Ratele dobânzii costul capitalului. Ratele de schimb valutar afectează
importuri ș i exporturi.

B) Politica fiscală: Se ocupă cu utilizarea impozitelor ș i a cheltuielilor guvernamentale pentru a reglementa


activitate economică. Impozitul pe venit, cheltuieli ș i capital influenț ează deciziile de afaceri.

C) Politica de comerț exterior

Pe 1 aprilie 2015, noua Politică de Comerț Exterior (FTP) pentru perioada 2015-2020 a fost
a anunț at care înlocuieș te FTP-ul 2009-14, care a expirat pe 31 martie 2014. Cu
anunț ul noii politici, aș teptarea de un an a exportatorilor pentru noul FTP a ajuns la sfârș it.
Politica comercială externă a Indiei, cunoscută ș i sub numele de Politica de Export-Import (EXIM), are în general ca scop
dezvoltarea potenț ialului de export, îmbunătăț irea performanț ei la export, încurajarea comerț ului exterior ș i
crearea unei poziț ii favorabile a balanț ei de plăț i. Politica Comercială Externă este pregătită ș i
anunț at de Guvernul Central (Ministerul Comerț ului). Politica Comercială Externă sau
Politica EXIM este un set de directive ș i instrucț iuni stabilite de DGFT (Direcț ia Generală pentru Comerț Exterior)
General de Comerț Exterior) în materie de import ș i export de bunuri în India.

Politica de comerț exterior a oferit mai multe stimulente exporterilor pentru a-i ajuta să depăș ească
efectele unei posibile scăderi a cererii în pieț ele lor principale, cum ar fi SUA ș i Europa.

Comerț ul extern este schimbul de capital, bunuri ș i servicii peste graniț ele internaț ionale sau
teritorii. În majoritatea ț ărilor, reprezintă o pondere semnificativă din produsul intern brut
(GDP). Deș i comerț ul internaț ional a fost prezent de-a lungul unei mari părț i a istoriei, impactul său economic,
importanț a socială ș i politică a crescut în ultimele secole.

3. Condiț ii economice: Acestea indică sănătatea economiei în care organizaț ia


Factorii care afectează condi ț iile economice sunt: Starea dezvoltării economice: Un
economia poate fi cel mai pu ț in dezvoltată, în dezvoltare ș i dezvoltată. Activită ț ile organiza ț ionale sunt
influentează de stadiul dezvoltării economice. Venit: Nivelul de ocupare afectează
cheltuieli, economii ș i investi ț ii. Acestea influen ț ează împreună condi ț iile economice ale
organizatie. Angajare: Nivelul de angajare afectează organizatia. Acesta determină
disponibilitate ș i muncă. Ciclu economic: Etapele ciclului economic pot fi prosperitate, recesiune
ș i recuperare. Ele afectează organizaț ia de sănătate. Influenț ă: Este o creș tere a nivelului preț urilor. influenț e
costuri, preț ș i profit al organizaț iei. 4. Grupuri economice regionale: Ele promovează cooperarea
ș i comer ț liber între membri prin eliminarea tarifelor ș i altor restric ț ii. Ei oferă
oportunităț i pentru ț ările membre ș i ameninț ări pentru ț ările non-membre. Exemple sunt: SA ARC
:South Asian Association for Regional Cooperation. ASIAN :Association of South East Asian
Naț iuni. UE: Uniunea Europeană. Faceț i butonul de vizualizare a imaginii Google
Impactul afacerilor asupra sectorului privat, public ș i mixt

Cadru legal în India

Mediul legal dintr-o ț ară are o poziț ie dominantă asupra tuturor deciziilor organizaț iei. Aș a cum toate
politicile de afaceri sunt foarte influenț ate de guvern, organizaț ia ar trebui să aibă un control riguros
cunoaș terea acestor politici deoarece neimplementarea politicilor legale duce la amenzi mari,
penalităț i ș i pedepse ș i, prin urmare, fiecare organizaț ie trebuie să respecte toate aceste reglementări.

Următoarele sunt câteva acte guvernamentale ș i politici guvernamentale referitoare la aspectele legale sau de reglementare
mediul pentru operaț iunile de afaceri:-

Legea vânzării bunurilor

Legea Companiilor din India.

Legea impozitului pe venit.

Legea privind Protecț ia Consumatorilor


Legea privind Greutăț ile ș i Măsurile

Legea privind protecț ia mediului

Politica Agricolă

Politica industrială

Politica de investiț ii străine

Legea fabricilor

Legea salariului minim

Legea Concuren ț ei 2002 a fost prevăzut să asigure un dezvoltare economică sănătoasă


mediul din piaț a indiană. Se extinde pentru a înființ a o Comisie care să prevină orice efecte adverse
efectele sau practicile rele asupra concurenț ei ș i, prin urmare, intenț ionează să promoveze ș i să susț ină concurenț a
pe piaț ă pentru a proteja interesele consumatorilor ș i a asigura libertatea de a comercia prin diferite
participanț ii pe piaț ă în India.

I. Primul ș i cel mai important îndatorire al comisiei este de a exercita controlul asupra practicilor
în competiț ie, care au efecte adverse asupra competiț iei.
II. În plus faț ă de aceasta, comisia îș i propune, de asemenea, să introducă măsuri sănătoase pentru
promovarea ș i susț inerea concurenț ei.
III. Are ca obiectiv principal protejarea intereselor consumatorilor ș i asigurarea unui comerț corect.
practica locul lor de drept.
IV. Comisia a păstrat, de asemenea, obiectivul de a-ș i exprima opinia cu privire la problemele legate de
competiț ia predominantă în India.
V. De asemenea, ar acț iona asupra unei referinț e primite de la o autoritate statutory, dacă aceasta a fost
a fost întreprins de orice lege pentru a promova competiț ia ș i a crea conș tientizare în
public, ș i inculcaț i instruirea pe probleme majore în competiț ie.
TheFEMA,de asemenea denumit Legea privind managementul schimbului valutar a fost introdusă în
anul 1999. Legea a fost o înlocuire a FERA sau Legea de Reglementare a Schimburilor Străine. FEMA
a intrat în vigoare la 1 iunie 2000. FEMA a fost adoptat deoarece FERA nu a îndeplinit cerinț ele
cerinț ele politicilor implementate după liberalizare. FEMA a introdus o
schimbare proeminentă în sistem prin considerarea tuturor infracț iunilor referitoare la schimbul valutar ca fiind
infracț iuni civile, în loc de infracț iuni penale (aplicabile anterior în cazul FERA).

[Link]ă putere guvernului central pentru a impune restricț ii asupra activităț ilor precum
efectuarea plăț ilor către o persoană situată în afara ț ării sau primirea de bani
prin intermediul lor. Pe lângă aceasta, schimburile valutare, precum ș i tranzacț iile cu valori mobiliare externe sunt de asemenea
restricț ionat de FEMA.
2. Transacț ii care se învârt în jurul valorilor mobiliare străine sau al schimbului valutar, precum ș i
plăț ile efectuate din orice ț ară străină către India nu pot fi făcute fără specificaț ii sau
permis general al FEMA. Toate tranzacț iile trebuie să fie efectuate prin intermediul unei persoane care
a primit autorizaț ia pentru aceeaș i.

3. Guvernul central poate restricț iona o persoană autorizată să efectueze activităț i externe.
schimburi în cadrul contului curent, pe baza interesului general al publicului.
4. Chiar dacă desenul sau vânzarea de valută străină se realizează printr-un agent autorizat
individualul,Legea FEMAîmputerniceș te Banca de Rezervă a Indiei să impună un număr de
restricț ii asupra tranzacț iilor contului de capital.

5. Conform legii, rezidenț ii indieni au permisiunea de a efectua schimburi valutare.


ș i tranzacț iile de securitate străină sau dreptul de a deț ine sau de a avea proprietăț i imobile într-o
ț ara străină în cazul în care securitatea, proprietatea sau moneda au fost dobândite sau deț inute când
individul era domiciliat în afara ț ării, sau când moș tenesc proprietatea de la
o altă persoană care stă în afara ț ării.

6. Actul nu se aplică cetăț eanului indian rezident în afara ț ării


ț ară.
Comparaț ie Politica Fiscală Politica Monetară

Politica monetară este instrumentul pentru banca centrală


Politica fiscală ajută la controlul cheltuielilor
bancă prin care se face miș carea ș i
1Meaning ș i colectările de venituri ale guvernului la
fluxul de bani în economie este
influenț ează economia în ansamblu.
controlat.

Controlat de Ministerul Finanț elor al ț ării. Banca centrală a ț ării.

Complexitate Comparativ mai puț in complex. Comparativ mai complex.

Politica monetară nu se schimbă în funcț ie de o


Politica fiscală se schimbă în fiecare an după
Natură perioadă particulară; ci mai degrabă se schimbă
revizuirea rezultatelor anului anterior. ori de câte ori economia are nevoie de schimbare.

Concentrarea unei politici fiscale este să asigure Focalizarea politicii monetare este de a menț ine
Concentrare
dezvoltarea ș i creș terea unei economii. stabilitatea economică a unei ț ări.

Politica monetară funcț ionează pe baza fluxului de


Politica fiscală funcț ionează pe seama guvernului
Funcț ionează pe banii în economie ș i creditul
cheltuieli ș i colectările guvernului.
control.

Influenț ă politică Da. Nu.

Instrumente utilizate în politică Ratele impozitelor, Demonetaizarea etc.


Cash reserve ratios, repo rate, interest
rată etc.
Rolul RBI
Banca Reserve din India (RBI) este banca centrală a Indiei. Aceasta joacă un rol multifuncț ional prin executarea
mai multe funcț ii, cum ar fi supravegherea politicii monetare, emiterea de monedă, gestionarea de valută externă
schimb, lucrând ca o bancă a guvernului ș i ca bancher al băncilor comerciale programate,
printre altele. De asemenea, contribuie la creș terea economică generală a ț ării.
Funcț ii cheie ale RBI
Preambulă a Băncii de Rezervă a Indiei descrie principalele sale funcț ii ca fiind „regularea emiterii
de bancnote ș i păstrarea rezervelor cu scopul asigurării stabilităț ii monetare în India ș i
în general, pentru a opera sistemul monetar ș i de credit al ț ării în avantajul său.
Problemă valutară
Banca de Rezervă a Indiei este singura autoritate care este autorizată să emită monede în India. În timp ce
Monedele sunt bătute de Guvernul Indiei (GoI), RBI funcț ionează ca un agent al GoI pentru
distribuț ia ș i manipularea monedelor. Monedele de până la 1 rupee sunt bătute de GoI, deș i RBI se asigură
distribuț ia lor în ț ară.
RBI lucrează, de asemenea, pentru a preveni contrafacerea monedei prin actualizarea regulată a caracteristicilor de securitate.
bancnote. RBI tipăreș te bancnote la cele patru facilităț i de tipărire a bancnotelor din Dewas, Nasik, Mysore ș i
Hyderabad. RBI este autorizat să emită bancnote în valoare de până la 10.000 de rupii (Zece)
mii).
Bancher pentru Guvern
La fel ca indivizii, firmele ș i companiile care au nevoie de o bancă pentru a-ș i desfăș ura tranzacț iile financiare
eficient ș i eficace, guvernele au nevoie, de asemenea, de o bancă pentru a efectua tranzacț iile lor financiare.
RBI îndeplineș te acest scop pentru Guvernul Indiei (GoI). Ca bancher al GoI, RBI
îș i menț ine conturile, primeș te plăț i ș i efectuează plăț i din aceste conturi. RBI ajută de asemenea Guvernul Indian
pentru a strânge bani de la public prin emiterea de obligaț iuni ș i valori mobiliare aprobate de guvern.
Supervizor al Băncilor: Banca Bancherilor
RBI funcț ionează de asemenea ca bancă pentru toate băncile comerciale programate. Toate băncile din India menț in
conturi cu RBI care îi ajută în decontarea ș i reglarea tranzacț iilor interbancare ș i a clienț ilor
tranzacț ii simultane ș i rapide. Menț inerea conturilor cu RBI ajută băncile să respecte cerinț ele legale
cerinț e de rezervă. RBI acț ionează, de asemenea, ca împrumutător de ultimă instanț ă pentru toate băncile.

Banca Reiterată a Indiei are responsabilitatea de a reglementa sistemul financiar al naț iunii. Ca regulator ș i
supervizor al sistemului bancar indian, asigură stabilitatea financiară ș i încrederea publicului în
sistem bancar. RBI foloseș te metode precum inspecț ii la faț a locului, supraveghere de la distanț ă, examinare ș i
întâlniri periodice pentru a supraveghea noile licenț e bancare, stabilirea cerinț elor de capital ș i reglementarea
ratele dobânzii în zone specifice. RBI se concentrează în prezent pe implementarea normelor Basel-III pentru
reglează activele neperformante (ANP) ascunse în sistemul bancar.
RBI ca Manager de Schimb Valutar al Țării
RBI are un rol important de jucat în reglementarea ș i gestionarea schimbului valutar al ț ării.
gestionează rezervele de forex ș i aur ale naț iunii.

Într-o zi dată, rata de schimb valutar reflectă cererea ș i oferta de valută străină
schimburi ce apar din tranzacț ii comerciale ș i de capital. Departamentul Pieț elor Financiare al RBI
(FMD) participă pe piaț a valutară prin efectuarea de vânzări / cumpărări de valută străină
moneda pentru a reduce volatilitatea în perioadele de cerere/supply excesivă de valută străină.
RBI ca Controlor al Creditului: Regulator al Ofertelor Monetare
Banca Rezervelor Indiene formulează ș i implementează Politica Monetară a Indiei pentru a menț ine economia în creș tere
politica monetară se referă la procesul utilizat de RBI pentru a controla disponibilitatea ș i costul
valuta ș i astfel menț inând tendinț ele inflaț ioniste ș i deflaț ioniste scăzute ș i stabile. RBI adoptă diverse
măsuri pentru a reglementa fluxul de credit în ț ară. Măsurile adoptate de RBI pot fi în general
a fi clasificate ca instrumente cantitative ș i calitative.

Piaț a de capital

Definiț ie: Piaț a de capital este o piaț ă în care cumpărătorii ș i vânzătorii participă la schimbul de instrumente financiare.
instrumente financiare precum obligaț iuni, acț iuni etc. Cumpărarea/vânzarea este realizată de participanț i precum
indivizi ș i instituț ii

Funcț iile Pieț ei de Capital

Creș terea economiei:

Piaț a de capital reflectă starea economiei ș i, de asemenea, accelerează economia.


creș tere. Alocă resursele de la persoanele care au capital surplus către cei care au nevoie.
capital. Prin aceasta, putem concluziona că piaț a de capital ajută la creș terea economiei la fel
ca comerț ul atât al sectorului public, cât ș i al celui privat. Aceasta duce la o creș tere economică echilibrată în

ț ară.

Încurajează oamenii să economisească:

Dezvoltarea pieț elor de capital a ajutat institutele bancare să ofere facilităț i ș i


dispoziț ii pentru a încuraja oamenii să economisească mai mult. Oamenii ar fi putut să fi investit doar în teren sau aur în

the non-existence of a capital market

Stabilizarea preț urilor acț iunilor:

Pieț ele de capital au redus activităț ile de speculaț ie ș i, de asemenea, au oferit capital împrumutătorilor la
cea mai mică rată a dobânzii posibilă. Acest lucru a ajutat la menț inerea preț urilor acț iunilor departe de

Funcț iile SEBI includ:

Autoritatea de Supraveghere a Valorilor Mobiliare din India (SEBI)


Legea privind Consiliul de Valori Mobiliare ș i Schimb din India (SEBI) din 1992 reglementează funcț ionarea SEBI.
SEBI este organismul de vârf care reglementează bursele de valori din India.

Funcț iile principale ale SEBI sunt următoarele:

Funcț ii de protecț ie

I. Verifică manipularea preț urilor


II. Interzice tranzacț ionarea pe baza informaț iilor privilegiate

III. interzice practicile comerciale frauduloase ș i neloiale

Funcț ii de dezvoltare

I. SEBI promovează formarea intermediarilor pe piaț a de valori mobiliare.


II. SEBI încearcă să promoveze activităț ile bursei prin adoptarea unei abordări flexibile ș i adaptabile
abordare

Funcț ii de reglementare

I. SEBI a elaborat reguli ș i reglementări ș i un cod de conduită pentru a reglementa


the intermediaries such as merchant bankers, brokers, underwriters, etc.

II. Aceș ti intermediari au fost aduș i sub supravegherea regulatorie ș i privată


plasarea a fost făcută mai restrictivă.

III. SEBI înregistrează ș i reglementează activitatea brokerilor de bursă, sub-brokerilor, transferului de acț iuni

agenț i, fiduciar, bancheri comerciale ș i toț i cei asociaț i cu bursa de valori


în orice mod

IV. SEBI înregistrează ș i reglează activitatea fondurilor mutuale etc.

V. SEBI reglementează preluarea companiilor

SEBI efectuează anchete ș i audituri ale burselor


Reglementarea pieț ei de capital

Regulations are very important for the growth of capital markets all through the world. The
dezvoltarea unei economii de pia ț ă depinde de cre ș terea pie ț ei de capital.
reglementarea unei pieț e de capital cuprinde reglementarea valorilor mobiliare. Aceste reguli permit
piaț a de capital să funcț ioneze mai competent ș i mai corect.
Funcț iile SEBI includ:

1. Reglementarea afacerilor în bursă ș i în orice alte pie ț e de valori mobiliare.


2. Înregistrarea ș i reglementarea func ț ionării schemele de investi ț ii colective, inclusiv
fonduri mutuale.
3. Excluderea practicilor comerciale frauduloase ș i neloiale legate de pie ț ele de valori mobiliare.
4. Promovarea educa ț iei investitorilor ș i formarea intermediarilor pie ț elor de valori mobiliare.
5. Interzicerea tranzac ț iilor insider în valori mobiliare, cu impunerea de penalită ț i financiare, pe
erring market intermediaries.
6. Reglementarea achizi ț iilor substan ț iale de ac ț iuni ș i preluarea companiilor.
7. Solicitarea de informa ț ii, efectuarea de inspec ț ii, desfă ș urarea de anchete ș i audite de
pieț ele de valori mobiliare ș i intermediarii ș i organizaț iile de auto-reglementare în domeniul valorilor mobiliare
piaț ă.

S-ar putea să vă placă și