Unitatea 2
Unitatea 2
Guvernul este o instituț ie foarte puternică care poate crea un mediu de afaceri favorabil.
Putem studia rolul său sub următoarele aspecte:
Rol
1. Guvern: Regulator de Afaceri:
Toate reglementările legislative ș i politicile sunt incluse în acest segment. Pe de o parte
pe de altă parte, există o zonă foarte mare de control indirect al guvernului asupra funcț ionării private
sectorul de afaceri prin politici bugetare ș i monetare.
Dar împotriva acestui lucru există de asemenea un domeniu în expansiune rapidă de controale administrative directe sau fizice.
Ele au devenit instrumente necesare într-un sistem care caută să evite naț ionalizarea totală a
resurse.
Funcț iile de reglementare ale guvernului în ceea ce priveș te comerț ul, afacerile ș i industria au ca scop stabilirea
limitele pentru întreprinderea privată. Funcț iile de reglementare ale Guvernului includ (i)
restricț ii asupra activităț ilor private, (ii) controlul monopolului ș i al marilor afaceri, (iii) dezvoltarea de
întreprinderi publice ca o alternativă la întreprinderile private pentru a asigura dualismul competitiv, (iv)
menț inerea unei infrastructuri socioeconomice corespunzătoare.
De exemplu, guvernul nostru a identificat anumite zone defavorizate ca fiind ‘Districte Fără Industrie’.
Pentru a promova dezvoltarea unor astfel de zone, guvernul oferă subvenț ii ș i imunitate fiscală pentru a atrage
investiț ii în zonele defavorizate.
Creș terea impresionantă a sectorului public din India, de la un început mic, este o dovadă a
rolul guvernului ca antreprenor.
Investitorii privaț i sunt ghidaț i exclusiv de motivele de profit privat ș i, prin urmare, nu sunt interesaț i de
dezvoltarea produselor de uz public comun ș i a serviciilor sociale care oferă un randament relativ mai mic
întoarceri. Dar ca un „antreprenor social”, guvernul nu ezită să le preia.
3. Guvernul ca antreprenor:
Cresterea impresionantă a sectorului public din India, de la un început modest, este o dovadă a
rolul guvernului ca antreprenor. Investitorii privaț i sunt ghidaț i exclusiv de interesele private
motivaț ia profitului ș i, prin urmare, nu sunt interesaț i de dezvoltarea de produse de uz comun pentru public
servicii sociale care generează randamente relativ mai mici. Dar ca un "antreprenor social"
guvernul nu ezită să le preia.
4. Guvernul ca Planificator:
În rolul său de planificator, guvernul indică diferite priorităț i în Planurile pe Cinci Ani ș i
de asemenea, alocarea sectorială a resurselor. Economiile mixte sunt planificate democratic
economii.
Guvernul încearcă să gestioneze economia ș i activităț ile sale comerciale prin exercitarea
planificare. Planificarea este cea mai importantă activitate într-o economie mixtă modernă. Ideea de
planificarea economică poate fi urmărită până la trei surse diferite: ra ț ionalismul, socialismul ș i
Naț ionalism.
Economiș tii susț in o economie planificată pe baza faptului că aceasta poate fi o economie raț ională care
poate utiliza resursele disponibile într-un mod optim.
Cu alte cuvinte, economia planificată este o economie ra ț ională care încearcă să asigure
randament maxim cu minimum de risipă a resurselor productive.
Socialiș tii promovează o economie planificată deoarece aceasta ajută la atingerea unor obiective sociale dorite.
se termină ca egalitate economică. O economie neplanificată, lăsată de capul ei, este incapabilă să atingă
sfârș ituri sociale.
Na ț ionaliș tii sus ț in o economie planificată deoarece o economie planificată este puternică
economia.
Na ț ionaliș tii vor să folosească planificarea ca pe o armă pentru a întări puterea militară a
ț ară. Hitler în Germania ș i Mussolini în Italia au recurs la planificare pentru a atinge obiectivele politice
motive.
Planificarea operaț iunii implică o serie de paș i. Prima etapă în planificare este formularea
obiectivele socio-economice ale planului ș i definiț ia acestora în termeni cantitativi.
Astfel de obiective includ creș terea, justiț ia, eradicarea sărăciei, stabilitatea preț urilor etc. În a doua
etapa, planul stabileș te obiectivele fizice ș i financiare.
A treia etapă se ocupă de execuț ie. Comisia de Planificare este doar un organism consultativ.
ș i nu are puterea de a executa planul.
Diversele departamente guvernamentale iau măsurile necesare pentru a execuț ia planul. Executarea unei
planul este mai dificil decât a-l face.
Executarea Planurilor Noastre Cinci Ani nu este satisfăcătoare. Prof. Lewis a observat că indienii
sunt planificatori mai buni decât executanț i. Diferenț a dintre promisiune ș i performanț ă trebuie să fie redusă
jos.
De obicei, oamenii de afaceri au susț inut că planificarea naț ională este incompatibilă cu libera întreprindere ș i
că o „economii liberă” este antiteza unei economii planificate.
Planificarea de către afaceri este bună, dar planificarea de către guvern pentru întreaga societate este, în ochii
cei mai mulț i oameni de afaceri, „răi” (poate pentru că planificarea de către guvern a ajuns să fie identificată cu
ț ările comuniste).
Medii economice
Mediul economic se referă la toate împrejurările economice care influen ț ează organiza ț ia.
activităț i. Este compus din parametrii economici. Se ocupă de natura ș i direcț ia
economia în care organizaț iile operează. Elemente importante ale dezvoltării economice sunt:
1. Economic systems :
Capitalism
Într-o economie capitalistă, proprietatea ș i afacerile sunt deț inute ș i controlate de indivizi.
producț ia ș i preț urile bunurilor ș i serviciilor sunt determinate de cât de căutate sunt ș i cum
dificil de produs. Teoretic, această dinamică determină companiile să facă cele mai bune
produse la cel mai mic preț posibil, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege cele mai bune ș i
produse cele mai ieftine,. Proprietarii de afaceri ar trebui să fie motivaț i să găsească moduri mai eficiente de a produce
bunuri de calitate rapid ș i ieftin
Economia socialistă - În acest sistem, statul deț ine ș i controlează principalele mijloace de producț ie.
în unele modele economice socialiste, cooperativele de muncă au primat asupra produc ț iei. Alte
modelele economice socialiste permit proprietatea individuală a întreprinderilor ș i proprietăț ii, deș i cu
înaltimpoziteşi controale guvernamentale stricte.
Principala preocupare a modelului socialist, în contrast, este o redistribuire echitabilă a bogăț iei
ș i resurse de la cei bogaț i la cei săraci, din fair-play ș i pentru a asigura "un teren de joc echitabil" în
oportunitate ș i rezultat. Pentru a realiza acest lucru, statul intervine în piaț a muncii. De fapt, într-un
în economia socialistă, statul este angajatorul principal
Un sistem economic mixt este un sistem care combină aspecte ale ambelorcapitalismandsocialism. A
sistemul economic mixt protejează proprietatea privată ș i permite un nivel de libertate economică în
utilizarea capitalului, dar permite de asemenea guvernelor să interfereze în activităț ile economice pentru a
îndeplini obiective sociale. Conform teoriei neoclasice, economiile mixte sunt mai puț in eficiente decât
pieț e libere pur, dar susț inătorii intervenț iilor guvernamentale susț in că condiț iile de bază
cum ar fi informa ț iile egale ș i participan ț ii ra ț ionali la pia ț ă nu pot fi realizate practic
aplicaț ie.
[Link] economice: Politicile sunt linii directoare pentru luarea deciziilor ș i acț iune. Politicile economice
guvernului influen ț ează ș i ghidează semnificativ organiza ț iile. Politicile economice cheie
organizaț iile influente sunt:
A) Politica monetară - Se ocupă cu oferta monetară, ratele inflaț iei, ratele dobânzii ș i creditul
disponibilitate. Acesta influenț ează nivelul cheltuielilor prin ratele dobânzii. Banii ieftini reduc
cost, cre ș terea banilor scumpi cost. Ratele dobânzii costul capitalului. Ratele de schimb valutar afectează
importuri ș i exporturi.
Pe 1 aprilie 2015, noua Politică de Comerț Exterior (FTP) pentru perioada 2015-2020 a fost
a anunț at care înlocuieș te FTP-ul 2009-14, care a expirat pe 31 martie 2014. Cu
anunț ul noii politici, aș teptarea de un an a exportatorilor pentru noul FTP a ajuns la sfârș it.
Politica comercială externă a Indiei, cunoscută ș i sub numele de Politica de Export-Import (EXIM), are în general ca scop
dezvoltarea potenț ialului de export, îmbunătăț irea performanț ei la export, încurajarea comerț ului exterior ș i
crearea unei poziț ii favorabile a balanț ei de plăț i. Politica Comercială Externă este pregătită ș i
anunț at de Guvernul Central (Ministerul Comerț ului). Politica Comercială Externă sau
Politica EXIM este un set de directive ș i instrucț iuni stabilite de DGFT (Direcț ia Generală pentru Comerț Exterior)
General de Comerț Exterior) în materie de import ș i export de bunuri în India.
Politica de comerț exterior a oferit mai multe stimulente exporterilor pentru a-i ajuta să depăș ească
efectele unei posibile scăderi a cererii în pieț ele lor principale, cum ar fi SUA ș i Europa.
Comerț ul extern este schimbul de capital, bunuri ș i servicii peste graniț ele internaț ionale sau
teritorii. În majoritatea ț ărilor, reprezintă o pondere semnificativă din produsul intern brut
(GDP). Deș i comerț ul internaț ional a fost prezent de-a lungul unei mari părț i a istoriei, impactul său economic,
importanț a socială ș i politică a crescut în ultimele secole.
Mediul legal dintr-o ț ară are o poziț ie dominantă asupra tuturor deciziilor organizaț iei. Aș a cum toate
politicile de afaceri sunt foarte influenț ate de guvern, organizaț ia ar trebui să aibă un control riguros
cunoaș terea acestor politici deoarece neimplementarea politicilor legale duce la amenzi mari,
penalităț i ș i pedepse ș i, prin urmare, fiecare organizaț ie trebuie să respecte toate aceste reglementări.
Următoarele sunt câteva acte guvernamentale ș i politici guvernamentale referitoare la aspectele legale sau de reglementare
mediul pentru operaț iunile de afaceri:-
Politica Agricolă
Politica industrială
Legea fabricilor
I. Primul ș i cel mai important îndatorire al comisiei este de a exercita controlul asupra practicilor
în competiț ie, care au efecte adverse asupra competiț iei.
II. În plus faț ă de aceasta, comisia îș i propune, de asemenea, să introducă măsuri sănătoase pentru
promovarea ș i susț inerea concurenț ei.
III. Are ca obiectiv principal protejarea intereselor consumatorilor ș i asigurarea unui comerț corect.
practica locul lor de drept.
IV. Comisia a păstrat, de asemenea, obiectivul de a-ș i exprima opinia cu privire la problemele legate de
competiț ia predominantă în India.
V. De asemenea, ar acț iona asupra unei referinț e primite de la o autoritate statutory, dacă aceasta a fost
a fost întreprins de orice lege pentru a promova competiț ia ș i a crea conș tientizare în
public, ș i inculcaț i instruirea pe probleme majore în competiț ie.
TheFEMA,de asemenea denumit Legea privind managementul schimbului valutar a fost introdusă în
anul 1999. Legea a fost o înlocuire a FERA sau Legea de Reglementare a Schimburilor Străine. FEMA
a intrat în vigoare la 1 iunie 2000. FEMA a fost adoptat deoarece FERA nu a îndeplinit cerinț ele
cerinț ele politicilor implementate după liberalizare. FEMA a introdus o
schimbare proeminentă în sistem prin considerarea tuturor infracț iunilor referitoare la schimbul valutar ca fiind
infracț iuni civile, în loc de infracț iuni penale (aplicabile anterior în cazul FERA).
[Link]ă putere guvernului central pentru a impune restricț ii asupra activităț ilor precum
efectuarea plăț ilor către o persoană situată în afara ț ării sau primirea de bani
prin intermediul lor. Pe lângă aceasta, schimburile valutare, precum ș i tranzacț iile cu valori mobiliare externe sunt de asemenea
restricț ionat de FEMA.
2. Transacț ii care se învârt în jurul valorilor mobiliare străine sau al schimbului valutar, precum ș i
plăț ile efectuate din orice ț ară străină către India nu pot fi făcute fără specificaț ii sau
permis general al FEMA. Toate tranzacț iile trebuie să fie efectuate prin intermediul unei persoane care
a primit autorizaț ia pentru aceeaș i.
3. Guvernul central poate restricț iona o persoană autorizată să efectueze activităț i externe.
schimburi în cadrul contului curent, pe baza interesului general al publicului.
4. Chiar dacă desenul sau vânzarea de valută străină se realizează printr-un agent autorizat
individualul,Legea FEMAîmputerniceș te Banca de Rezervă a Indiei să impună un număr de
restricț ii asupra tranzacț iilor contului de capital.
Concentrarea unei politici fiscale este să asigure Focalizarea politicii monetare este de a menț ine
Concentrare
dezvoltarea ș i creș terea unei economii. stabilitatea economică a unei ț ări.
Banca Reiterată a Indiei are responsabilitatea de a reglementa sistemul financiar al naț iunii. Ca regulator ș i
supervizor al sistemului bancar indian, asigură stabilitatea financiară ș i încrederea publicului în
sistem bancar. RBI foloseș te metode precum inspecț ii la faț a locului, supraveghere de la distanț ă, examinare ș i
întâlniri periodice pentru a supraveghea noile licenț e bancare, stabilirea cerinț elor de capital ș i reglementarea
ratele dobânzii în zone specifice. RBI se concentrează în prezent pe implementarea normelor Basel-III pentru
reglează activele neperformante (ANP) ascunse în sistemul bancar.
RBI ca Manager de Schimb Valutar al Țării
RBI are un rol important de jucat în reglementarea ș i gestionarea schimbului valutar al ț ării.
gestionează rezervele de forex ș i aur ale naț iunii.
Într-o zi dată, rata de schimb valutar reflectă cererea ș i oferta de valută străină
schimburi ce apar din tranzacț ii comerciale ș i de capital. Departamentul Pieț elor Financiare al RBI
(FMD) participă pe piaț a valutară prin efectuarea de vânzări / cumpărări de valută străină
moneda pentru a reduce volatilitatea în perioadele de cerere/supply excesivă de valută străină.
RBI ca Controlor al Creditului: Regulator al Ofertelor Monetare
Banca Rezervelor Indiene formulează ș i implementează Politica Monetară a Indiei pentru a menț ine economia în creș tere
politica monetară se referă la procesul utilizat de RBI pentru a controla disponibilitatea ș i costul
valuta ș i astfel menț inând tendinț ele inflaț ioniste ș i deflaț ioniste scăzute ș i stabile. RBI adoptă diverse
măsuri pentru a reglementa fluxul de credit în ț ară. Măsurile adoptate de RBI pot fi în general
a fi clasificate ca instrumente cantitative ș i calitative.
Piaț a de capital
Definiț ie: Piaț a de capital este o piaț ă în care cumpărătorii ș i vânzătorii participă la schimbul de instrumente financiare.
instrumente financiare precum obligaț iuni, acț iuni etc. Cumpărarea/vânzarea este realizată de participanț i precum
indivizi ș i instituț ii
ț ară.
Pieț ele de capital au redus activităț ile de speculaț ie ș i, de asemenea, au oferit capital împrumutătorilor la
cea mai mică rată a dobânzii posibilă. Acest lucru a ajutat la menț inerea preț urilor acț iunilor departe de
Funcț ii de protecț ie
Funcț ii de dezvoltare
Funcț ii de reglementare
III. SEBI înregistrează ș i reglementează activitatea brokerilor de bursă, sub-brokerilor, transferului de acț iuni
Regulations are very important for the growth of capital markets all through the world. The
dezvoltarea unei economii de pia ț ă depinde de cre ș terea pie ț ei de capital.
reglementarea unei pieț e de capital cuprinde reglementarea valorilor mobiliare. Aceste reguli permit
piaț a de capital să funcț ioneze mai competent ș i mai corect.
Funcț iile SEBI includ: