Examenul național de bacalaureat 2024
Proba de evaluare a competențelor digitale - document de lucru
Rețeaua hidrografică a României are dispunere radiară, datorită poziției
centrale a Munților Carpați. Lungimea totală a râurilor este de circa 115 000 km,
cele mai lungi râuri fiind: Mureș, Prut, Olt ș.a.
În funcție de direcția de curgere și de dispunerea lor în raport cu
principalii colectori, râurile se grupează în şase grupe hidrografice.
Grupa de nord-vest are ca principal colector râul Tisa, care formează
granița cu Ucraina pe aproximativ 60 km. Cuprinde râurile Vişeu și Iza, care se
varsă în Tisa pe teritoriul României.
Grupa de vest cuprinde râuri care se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei,
mai importante fiind: Someşul – se formează prin unirea Someșului Mare cu
Someșul Mic, Barcăul, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureşul (cel mai
lung) și Bega.
Grupa de sud-vest este formată de râurile din Banat (Timiş, Caraş, Nera
și Cerna), colectate de Dunăre.
Grupa de sud include râurile de pe partea stângă a Dunării, între
confluențele cu Cerna și Siret: Jiu, Olt (cel mai amenajat râu din punct de
vedere hidroenergetic), Vedea, Argeş, Ialomiţa ș.a.
Grupa de est cuprinde bazinele hidrografice ale Siretului și Prutului.
Siretul izvorăște din Carpații Păduroși (Ucraina) și se varsă în Dunăre la de
Galați. Are cel mai mare debit dintre râurile interioare (222 m 3/s) și numeroși
afluenți cu izvoarele în Carpații Orientali (Moldova, Bistriţa, Buzău ș.a.).
Prutul izvorăște tot din Carpații Păduroși și formează, pe o mică porțiune,
frontiera cu Ucraina și, în cea mai mare parte, pe cea cu Republica Moldova.
Cel mai important afluent al său este Jijia.
Grupa de sud-est (sau a râurilor dobrogene) cuprinde râuri mici, cu
debite reduse, care seacă frecvent în timpul verii. Cele mai multe se varsă în
lacurile de pe litoralul Mării Negre: Casimcea, în Lacul Tașaul, Teliţa și Taiţa, în
Lacul Babadag ș.a.
APELE
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba de evaluare a competențelor digitale - document de lucru
În România există peste 3400 de lacuri, ocupând aproximativ 2600 km 2
(peste 1% din suprafața țării). După răspândirea geografică și după modul de
formare, lacurile se clasifică în:
1. Lacurile de munte:
a) lacuri de baraj natural – Lacul Roşu, pe râul Bicaz;
b) lacuri de crater vulcanic – Lacul Sfânta Ana, din
Carpații Orientali;
c) lacuri glaciare, formate în munții înalți: Lacul Bucura,
din Munții Retezat (10 ha, cel mai întins lac glaciar din
țară), Zănoaga, tot din Munții Retezat, cel mai adânc
dintre lacurile glaciare (29 m), Lacul Bâlea, din Munții
Făgărașului, Lacul Lala, din Munții Rodnei; [...]
2. Lacurile de câmpie:
a) lacuri de crov, în Câmpia Română (Lacul Ianca) și
Câmpia Banatului;
b) limanuri fluviatile, formate prin bararea unor râuri mai
mici la confluența cu râuri mai mari, în lunca Ialomiței
(Lacul Snagov), Buzăului ș.a.;
c) iazuri şi heleşteie; [...]
3. Lacurile din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre:
a) lagune, formate prin închiderea unui golf cu un cordon
de nisip (perisip) – Complexul lagunar Razim-Sinoie și
Laguna Siutghiol (Mamaia);
b) limanuri fluviomaritime, formate prin bararea gurii de
vărsare a unui râu în mare: Taşaul, Techirghiol,
Mangalia ș.a.);
c) lacuri din deltă (Gorgova, Merhei, Fortuna ș.a.).
Cursul Dunării:
Lungim
Sectorul Număr sector e (în Localizare
km)
între Baziaș și
Defileului 3 144
Porțile de Fier
Porțile de Fier–
de luncă 3 566
Călărași
de la izvor până la
Superior 1
Viena
de la Viena până la
Mijlociu 2
Baziaș
între Bărăgan și
Bălților 3 195
Dobrogea
Dunărea
3 170 N, N-E Dobrogei
maritimă
(Adaptat după Manualul de Geografie, clasa a VIII-a, Ioan Mărculeț, Manuela
Popescu, Marius Lungu, Cătălina Mărculeț)
APELE