Lucrarea 2 Investigarea modelelor de tip retea Petri netemporizata

LUCRAREA 2

INVESTIGAREA MODELELOR DE TIP RETEA PETRI

NETEMPORIZATA

1 Consideratii generale

Modelele logice sau netemporizate permit studierea proprietatilor calitative ale

functionarii sistemelor dinamice cu evenimente discrete. O clasa importanta de astfel de
modele o constituie retelele Petri netemporizate. Simularea reprezinta un instrument
deosebit de util pentru acest studiu, în special în cazul în care reteaua Petri investigata
poseda un numar ridicat de noduri.
Retelele Petri modelează sisteme dinamice cu evenimente discrete. Modelul descrie
stările si evenimentele care duc la evolutia acestora. Starea este descrisă cu ajutorul unui
set de variabile de stare, reprezentând conditiile. Reteaua constă din:
1. o structură de retea care reprezintă partea statică a sistemului;
2. un marcaj care corespunde stării globale a sistemului.
Descompunerea de mai sus evidentiază două aspecte ale unui sistem dinamic: structural
si comportamental.

O retea Petri este:

Un graf (sau o structură) de reţea Petri este un graf bipartit ponderat

PN (P,T , F ,W , M 0 ) (topologia reţelei), unde:
• P reprezintă mulţimea finită de poziţii, unde P = {p1, p2, p3,…, pn};
• T reprezintă mulţimea finită de tranziţii, unde T = { t1, t2, t3,…, tm};
• F (P T ) (T P) reprezintă mulţimea arcelor de la poziţii la tranziţii şi de
la tranziţii la poziţii, fiecare arc fiind reprezentat prin (pi, tj), respectiv (tj, pi),
unde i,j ∈ 𝑁 ;
• W : A {1,2,3...} reprezintă funcţia de ponderare a arcelor.
• M 0 : P {0,1,2,,...} reprezinta functia de marcaj initial.

2. Breviar de terminologie si notatii

2.1. Conceptul de retea Petri netemporizata

Definitie: O retea Petri este un cvintuplu, PN= (P,T,F,W,M0 ) în care:
• P = {p1, p2 ,......., pm } - multimea finita a pozitiilor;
• T = {t1 , t 2 ,....., t n } - multimea finita a tranzitiilor;
• F⊆(P×T)∪(T×P) este o multime de arce;
• W:F→{1,2,3,...} este o functie de ponderare a arcelor;
• M o : P → {0,1,2,3,.....} este functia de marcaj initial.

Câteva comentarii sunt necesare pentru a aprofunda detaliile acestei formalizari:

3. Multimile P si T sunt disjuncte P∩T=∅.

1
Lucrarea 2 Investigarea modelelor de tip retea Petri netemporizata

4. Pentru a asigura obiectul definitiei de mai sus, multimile P si T satisfac conditia P∪T≠ ∅.
5. O structura de retea Petri N = (P,T,F,W ) fara nici o specificatie referitoare la marcaj se
va nota cu N.
6. O retea Petri cu un marcaj initial M0 se va nota prin .(N,M0.).
7. O retea Petri cu un marcaj oarecare M se va nota prin (N,M ) .

2.2. Validarea si executarea tranzitiilor

Marcajul unei retele Petri, are semnificatia de stare a retelei si se poate modifica
în conformitate cu urmatorul procedeu denumit regula tranzitiei (validare si executare).
• Se spune ca o tranzitie t este validata (eng. enabled) daca fiecare pozitie de intrare p
a lui t este marcata cu cel putin W(p, t) jetoane, unde W(p, t) noteaza ponderea
arcului de la p la t.

• O tranzitie validata poate sau nu sa fie executata sau declansata (eng. fired ), dupa
cum evenimentul asociat tranzitiei are sau nu loc.
• Executarea unei tranzitii validate îndeparteaza W(p, t) jetoane din fiecare pozitie
de intrare p a lui t si adauga W(t,p) jetoane la fiecare pozitie de iesire p a lui t,
unde W(t, p) este ponderea arcului de la t la p.

O tranzitie fara nici o pozitie de intrare se numeste tranzitie sursa (eng. source). O tranzitie
fara nici o pozitie de iesire se numeste tranzitie receptor (eng. sink). Modul de operare
al acestor tranzitii este urmatorul:
• O tranzitie sursa este neconditionat validata (fara a fi obligatoriu ca sa se execute).
Executarea ei produce jetoane.
• Executarea unei tranzitii receptor consuma jetoane, fara a produce jetoane.

Daca o pozitie p este atât pozitie de intrare, cât si de iesire pentru o tranzitie t, atunci p si
t formeaza o bucla autonoma (eng. self -loop). O retea Petri care nu contine bucle autonome
se numeste pura. O retea Petri se numeste ordinara daca toate arcele sale au pondere unitara.

În teoria retelelor Petri netemporizate se considera ca executarea unei tranzitii nu consuma

timp si ca jetoanele pot ramâne în pozitii pentru orice durata de timp (oricât de mica sau
oricât de mare). întrucât executarea unei tranzitii este instantanee, se considera ca tranzitiile
se executa numai secvential, adica nu se poate vorbi de doua tranzitii executate simultan (sau
în paralel). Aceste presupuneri fac ca modelul de tip retea Petri netemporizata sa fie utilizat
numai pentru investigarea proprietatilor logice, calitative, care nu depind de timp.

2.3. Retele cu capacitate infinita si finita

Pentru regula de validare a unei tranzitii (c e a fost prezentata anterior), s-a presupus ca
fiecare pozitie poate contine un numar nelimitat de jetoane. O astfel de retea Petri se numeste
cu capacitate infinita . În modelarea sistemelor fizice este firesc a considera o limita
superioara a numarului de jetoane pe care îl poate contine fiecare pozitie. O astfel de retea
se numeste cu capacitate finita . Într-o retea cu capacitate finita (N,M0), fiecarei pozitii p
i se asociaza capacitatea pozitiei K(p), definita ca numarul maxim de jetoane ce pot fi
continute în p.

2
Lucrarea 2 Investigarea modelelor de tip retea Petri netemporizata

Într-o retea cu capacitate finita, pentru validarea unei tranzitii t este necesara urmatoarea
conditie suplimentara : numarul de jetoane în fiecare pozitie de iesire p a lui t nu poate
sa depaseasca capacitatea pozitiei respective, K(p), atunci când t s-ar executa. În acest
caz regula tranzitiei se va numi regula stricta a tranzitiei spre a o deosebi de cea enuntata
în paragraful 2.2, care mai este uneori referita drept regula simpla a tranzitiei.

Se spune că este o secventă posibilă de tranzitii (executii) din marcajul M0, sau că
marcajul Mk este accesibil din M0 prin executia secventei : M0 Mk, dacă si numai
dacă există marcajele M1, M2, ..., Mk, astfel încât:

3. Problema rezolvata

Se considera reteaua Petri din figura de mai jos:

t3
p1

p3 t1 t4

t2 p2
• Sa se exprime reteaua Petri utilizand formalismul matematic.
• Sa se determine matricile de incidenta A-, A+ si A pentru reteaua considerata
• Sa se analize cu ajtorul ecuatiei de stare secventa t1 t4

Rezolvare:
1. Reteaua Petri considerata este exprimata prin formalism matematic dupa cum urmeaza:
PN (P,T , F ,W , M 0 )

unde:

 P { p1, p2, p3};

 T {t1,t 2, t3, t 4};
F {( p1, t1), ( p2, t2), ( p2,t 4), ( p3, t3)} 
 {(t1, p2),(t3, p1), (t4, p1) , (t2, p3)}
W {w( p1, t1) 1, w( p2,t 2) 1, w( p2, t4) 1, w( p3, t3) 1},

w(t1, p2) 1, w(t3, p1) 1, w(t4, p1) 1, w(t2, p3) 1}
 M 0 {1,0,0}

3
Lucrarea 2 Investigarea modelelor de tip retea Petri netemporizata

3. Probleme propuse

Se consideră retelele Petri prezentate în figura 1 (a, b, c, d).

a) b)

d)

c)
Figura 1

3.1. specificati explicit elementele: P,T,F,W,M0 pentru fiecare retea.

3.2. Precizati toate seturile de tranzitii executabile si evolutia marcajelor după fiecare
tranzitie.