Dosar nr.

1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Dosar nr. 1-837/17 14-13048-

01032017
SENTINŢĂ
În numele Legii
24 octombrie 2025 mun.
Chișinău

Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)

Instanța compusă din:
Președintele ședinței, judecător: Negru Alexandru
Grefieri: Negru Nicoleta,
Munteanu Andreea,
Raevschi Cristina
Cu participarea:
Acuzatorilor de stat, procurorilor Novac Cristina,
Copeciuc Marina,
Cazacu Alla
Apărătorului inculpatului, avocat Cernicov Andrei
Inculpatului Dodi
Cristofor

examinând în ședință de judecată publică, în limba română, în procedură generală, cauza

penală de învinuire a inculpatului:
Dodi Cristofor *****, născut la *****, IDNP: *****, originar din
mun. Chișinău și domiciliat în or. *****, str. ***** 4, cetățean al
Republicii Moldova, moldovean de naționalitate, studii superioare în
domeniul juridic, supus militar, angajat oficial în câmpul muncii în calitate
de jurist consult în cadrul biroului executorului judecătoresc Șarban
Ludmila, necăsătorit, un copil minor la întreținere, la evidența medicului
psihiatru nu se află, la evidența medicului narcolog nu se află, grade de
invaliditate nu deține, limba de stat o cunoaște, titluri speciale nu are,
grade de calificare și distincții de stat nu sunt, în această cauză în stare de
reținere sau arest nu a fost, anterior nejudecat,

de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) Codul penal al Republicii Moldova
A C O N S T A T A T:

Fapta constatată

1. Dodi Cristofor *****, născut la *****, deținând funcția de ofițer de sector al

Sectorului de poliție nr. 4 al Inspectoratului de poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Chișinău a IGP al MAI, la 28 septembrie 2016 a pretins și ulterior la 01 octombrie 2016 a primit
de la Trișcă Mihail mijloace bănești în sumă de 10 000 lei, ce nu i se cuvin pentru a nu îndeplini
obligațiile funcționale și pentru a îndeplini acțiuni contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de
funcția deținută, anume pentru a mușamaliza cazul inițiat în baza materialului nr. 15272 din
26.09.2016, înregistrat în Registrul nr. 2 a IP Buiucani, mun. Chișinău, precum și pentru a emite
o încheiere pe materialul respectiv, în favoarea lui Trișcă Mihai. În același sens, la 01.10.2016,
aproximativ la ora 10.00, în incinta sectorului de poliție nr. 4 al IP Buiucani, mun. Chișinău, a
primit de la Trișcă Mihail suma de 10 000 lei pentru a nu-l trage la răspundere penală. În vederea
realizării angajamentului asumat ilegal, Dodi Cristofor, până la 06.10.2016 a acumulat mai multe
materiale pe marginea procedurii nr. 15272 din 26.09.2016 înregistrate în Registrul nr. 2 a IP
Buiucani, mun. Chișinău și la 06.10.2016, a emis o încheiere prin care a sistat efectuarea
controlului pe marginea acesteia pe motiv „au fost efectuate un șir de măsuri pentru depistarea
persoanelor, însă careva informații nu au fost acumulate”. El a pornit un proces contravențional
în privința unor persoane necunoscute, deși cunoștea cu certitudine despre faptul că Trișcă
Mihail are o atribuție directă la cazul examinat. Prin rechizitoriu, faptele inculpatului au fost
calificate de către acuzare la prevederile art. 324 alin. (2), lit. c) CP.

Repartizarea cauzei, modificarea învinuirii și poziția părților în fața instanței.

2. Cauza penală de învinuire a lui Dodi Cristofor de comitere a infracțiunii prevăzute

la art. 324 alin. (2) lit. c) din Codul penal a fost transmisă în instanța de judecată la 24 februarie
2017. La 12 aprilie 2021 ea a fost redistribuită și repartizată judecătorului Negru Alexandru (f.d.
53, vol. II). Cauzei respective i-a fost atribuit număr de referință 1-837/2017.
3. Pe parcursul cercetării judecătorești, prin ordonanța din 14.01.2025 (f.d. 209, vol.
II), acuzatorul de stat – Novac Cristina a modificat învinuirea în sensul agravării, faptele
inculpatului fiind calificate la prevederile art. 324 alin. (3) CP (redacția nouă).
4. În ședința de judecată din 03.05.2023 (f.d. 143-144, vol. II), inculpatul Dodi
Cristofor ***** a declarat că vina nu o recunoaște și a menționat că în luna septembrie –
octombrie 2018, lucra în calitate de inspector de sector la IP Buiucani. La 26.09.2017, la unitatea
de gardă a parvenit informația de la 902 despre un conflict pe str. Sucevița 41. În ziua următoare
această informație i-a fost repartizată lui. În legătură cu ea, a telefonat solicitantul care s-a
dovedit a fi Turețchi Sergiu pe care l-a invitat la sector. Acesta s-a apropiat la sector seara
împreună cu un martor care a declarat că posibil mijlocul de transport a solicitantul a fost tractat
și deteriorat de către posesorul unui automobil de culoare albastră cu caroserie. În legătură cu
acest fapt, s-a deplasat pe sector în scopul stabilirii cărorva martori, sau înregistrări video și a
încercat să identifice persoanele care au săvârșit fapta. În timpul discuției cu locatarii blocului
Sucevița 41, a discutat și cu tatăl lui Trișca Mihai care a comunicat că fiul lui ar deține careva
informații. Trișcă s-a apropiat ulterior la sectorul de poliție și a comunicat că el nu a săvârșit
fapta, dar cunoaște cine și a rugat să transmită numărul de telefon a părții vătămate. El a telefonat
partea vătămată și a întrebat dacă e decacord să transmită numărul, la care ultima a comunicat că
este de acord. Ulterior, la câteva zile distanță, aceștia s-au apropiat împreună la sector și au
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

comunicat că prejudiciu urmează a fi restituit și Turețchii a ieșit din sector, iar Trișcă Mihail a
rămas. Ultimul a refuzat să fie audiat dar a comunicat că nu el a săvârșit ci un cunoscut de al lui.
Peste o zi, sau 2, Trișca s-a apropiat, a fost audiat împreună cu câțiva martori (2 sau 4 persoane).
După aceasta Trișca a mai venit la sector în legătură cu alte materiale pe care le avea în gestiune
și se interesa de cazul la care a făcut referire. Mai târziu, a aflat că de fapt el venea la el și îl
înregistra la îndemnul lucrătorilor de la SPIA pentru a-l acuza de mită. Peste aproximativ o lună
a fost citat la Procuratura Buiucani, iar cu învinuirea respectivă inculpatul a declarat că nu este
de acord, deoarece nu a cerut și nu a primit bani. A mai comunicat instanței că la data de
01.10.2016, la orele 10:00, Trișca Mihail nu a fost la sector și nici nu au discutat. Nu recunoaște
vina, iar faptele indicate în actul de acuzare nu corespund realității. Procurorii nu au cerut
informații de la instituții de telecomunicații cu privire la zona de aflare, iar apărarea a solicitat
acest lucru, până în prezent nu este nici-un răspuns la solicitarea apărării. Nu este de acord cu
cele spuse în învinuire, în special agravanta prin extorcare, ori nici dl Trișcă și nici altcineva nu a
comunicat că inculpatul l-ar fi impus să dea careva bani prin presiuni sau amenințări. Nu a avut
loc nici un caz de mușamalizare a răpirii automobilului. La materialele cauzei este ordonanța
procurorului din 13.01.2017, prin care s-a constatat în mod definitiv că fapta lui Trișca nu
întrunește elementele infracțiunii sau contravenției. Stenograma din 19.10.2016 nu poate fi
folosită ca probă deoarece a fost făcută în circumstanțe necunoscute de către o persoana
neautorizată, în afară unei cauze penale. În stenograma din 29.11.2016 nu este vorba de careva
bani și conform legii, pentru a-l supune interceptării urma să fie recunoscut în calitate de bănuit.
Prin urmare, inculpatul a solicitat instanței să verifice legalitatea măsurilor speciale de
investigații, deoarece a fost supus acestor măsuri fără să fi avut calitate procesuală. Dosarul a
fost instrumentat cu încălcarea competenței materiale. Potrivit legii acest dosar urma să fie
efectuat de Procuratura Anticorupție, iar la dosar nu este nici-o ordonanță a procurorului general
privind stabilirea competenței. Trișca a comunicat date false la OUP și anume, pe de o parte că
banii care au fost transmiși inculpatului au fost în urma vânzării mijlocului de transport, care
ulterior s-a constat că el nici nu era proprietarul mijlocului de transport. Conform ASP mijlocul
de transport avea restricții și nici nu putea fi vândut. El, a indicat că inculpatul a cerut 10 000 lei
în sectorul de poliție, însă chiar martorul Țurețchii a indicat că discuțiile despre bani au fost în
afară sectorului, iar discuțiile care le-a avut cu Trișcă au fost în prezența a 2 colaboratori de
poliție care în mod normal ar trebui să fie audiați ca martori sau bănuiți. Când Ttrișca venea la
sector, inculpatul era împreună cu colegii Bulagă Ivan, Neamțu Victor și Calea Valeriu. La
întrebarea dacă a cunoscut că locul aflării mijlocului de transport a fost schimbat de dl Trișcă
Mihail, în cadrul documentarii cazului, a comunicat că așa informație nu a aflat. Suspecții a avut
și a transmis numărul lui Turețchi către Trișcă pentru ca ei să se înțeleagă referitor la
soluționarea cazului, adică pentru a discuta înlăturarea prejudiciului, deoarece Trișcă a
comunicat în acea zi, că posibil el cunoaște și ar dori să discute cu partea vătămată referitor la
restituirea prejudiciului. De la dl Trișcă a luat explicații referitoare la acest caz, iar în acele
explicații a comunicat că nu cunoaște cine a săvârșit fapta, deoarece la cel moment nu era în
ogradă. Inițial Turețchii afirma că nu cunoaște nimic, după care ei s-au întâlnit au discutat
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

referitor la prejudiciu și atât, la care dl Trișcă nu și-a asumat obligația de achita prejudiciul. La
etapa ultimului cuvânt, inculpatul a declarat că nu recunoaște acuzația, a menționat că are
încredere în justiție și a solicitat emiterea unei sentințe de încetare.
5. În ședința de judecată, acuzatorul de stat Novac Cristina, a menționat că prin
acțiunile imputate lui Dodi Cristofor au fost afectate relațiile sociale referitoare la buna activitate
în sfera publică și încrederea inerentă funcționării persoanelor angajate în serviciul public.
Aceste acțiuni au compromis eforturile de consolidare a statului de drept în țara noastră. Fapta de
corupere pasivă din partea inculpatului, se demonstrează prin declarațiile martorului Trișcă
Mihail, Turețchii Sergiu, Trișcă Rodica și Bagrii Nicolai. Declarațiile inculpatului Dodi Cristofor
precum că acesta a pornit un proces contravențional în baza art. 104 Cod contravențional în
privința unor persoane necunoscute, trebuie apreciate critic. Afirmația inculpatului precum că nu
știa cine a comis fapta este combătută de martorul Turețchii Sergiu. Înregistrarea discuției dintre
parte vătămată și inculpat, efectuată la data de 19.10.2016 și 29.11,2016, precum și rezultatele
urmăririi vizuale prin care la 29.11.2016 demonstrează vina inculpatului. Partea vătămată a
purtat discuții cu inculpatul în fața sectorului de poliție nr. 4. Argumentul apărării precum că
inculpatul nu avea un statut procesual la momentul inițierii măsurii speciale de investigații nu
poate fi reținut. În temeiul art. 1328 alin. (3) Cod de procedură penală puteau fi supuse
interceptării și înregistrării comunicările bănuitului, învinuitului sau ale altor persoane, inclusiv
ale celor a căror identitate nu a fost stabilită, despre care există date ce pot conduce rezonabil la
concluzia că ele fie contribuie, în orice mod, la pregătirea, comiterea, favorizarea sau tăinuirea
infracțiunilor prevăzute la alin. (2), fie primesc sau transmit informații relevante și importante
pentru cauza penală. Prin încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Buiucani,
municipiul Chișinău din 19.12.2016, a fost admis demersul procurorului și s-a constatat faptul că
la efectuarea măsurii speciale de investigații – interceptarea și înregistrarea comunicărilor, au
fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de procedură penală și amânată informarea
inculpatului despre faptul efectuării în privința acestuia a măsurii nominalizate până la
finalizarea urmăririi penale. Argumentul apărării referitor la încălcarea competenței materiale nu
poate fi reținut. Art. 251 CP stabilește că încălcarea prevederilor legale care reglementează
desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis
o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act,
fie au fost afectate caracterul echitabil al procesului penal sau drepturile părților. Printre nulitățile
absolute stipulate la art. 2511 CPP, nu se regăsește încălcarea prevederilor referitoare la
competența după materie sau după calitatea persoanei, iar în ceea ce privește nulitatea relativă,
încălcarea dispozițiilor legale, altele decât cele prevăzute la an. 2511 CPP, determină nulitatea
actului în cazul în care a fost afectat caracterul echitabil al procesului penal sau drepturile
părților. Mai mult ca atât, potrivit art. 2522 alin. (3) și (4) CPP, nulitatea relativă se invocă: a) în
cursul urmăririi penale în timpul sau imediat după efectuarea actului ori, cei târziu, la terminarea
urmăririi penale, când partea ia cunoștință de materialele dosarului; b) în instanța de judecată -
numai pentru probele care sunt prezentate nemijlocit in instanță. Prin derogare de la alin. (3), în
cazul în care, din motive întemeiate, partea nu a avar posibilitatea de a lua cunoștință de
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

materialele urmăririi penale până la trimiterea cauzei ir judecată, nulitatea relativă poate fi
invocată în instanța de judecată. Nulitatea relativă nu se aplică și nu duce la anularea actului în
cazul în care persoana interesată nu a invocat-o în termenele prevăzut de lege. Acuzatorul a
invocat că aceasta nulitate a fost invocată la etapa judecării cauzei și nu în cursul urmăririi
penale. Inculpatul a beneficiat de toate drepturile și garanțiile prevăzute de lege și i-a fost
asigurat dreptul la un proces echitabil. Acuzarea a reținut că inculpatul este angajat în câmpul
muncii, este căsătorit și anterior nejudecat. Se impune o sentință de condamnare. Acuzatorul a
solicitat să fie recunoscut vinovat Dodi Cristofor *****, în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 324, alin. (3) CP cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități
convenționale, ceea ce constituie 300 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe
un termen de 5 ani. În baza art. 90 CP, a suspenda executarea pedepsei cu închisoare pe un
termen de probă de 2 ani. Corpurile delicte – două CD-uri cu înregistrări audio și video, anexate
la cauza penală, urmează a se păstra la dosar pe tot termenul de păstrare a acestuia. În temeiul
art. 106 CP, a confisca de la inculpat în beneficiul statului contravaloarea sumei de 10 000 lei, ca
fiind mijloace rezultate din comiterea infracțiunii.
6. În ședința de judecată, apărătorul inculpatului, Cernicov Andrei, a indicat că
acuzațiile aduse lui Dodi Cristofor, privind presupusa pretindere și primire a unei sume de
10.000 lei de la Trișcă Mihail pentru mușamalizarea unui caz, nu se sprijină pe probe obiective și
legale. Trișcă Mihail nu deținea nici-un drept legal asupra automobilului de model „BMW”
implicat în conflict și nu avea procură de vânzare. Sergiu, proprietarul autovehiculului, a
confirmat că Trișcă doar a folosit mașina în lipsa sa. Trișcă Mihail a fost implicat în colaborări
cu SPIA și la îndemnul acestora, a realizat mai multe înregistrări cu telefonul mobil, dar nu a
predat dispozitivul pentru expertiză. Înregistrările au fost selectiv prezentate. Nu au fost
examinați banii presupuși transmiși și nici nu s-a efectuat percheziția lui Dodi Cristofor, iar doi
polițiști martori la presupusa discuție despre bani nu au fost audiați și au negat existența unui
asemenea dialog. Probele au fost obținute prin provocare, fără respectarea dreptului la apărare și
cu încălcarea competenței materiale. Investigațiile trebuiau să fie efectuate de către Centrul
Național Anticorupție (CNA), nu de SPIA sau de procuratura teritorială. Învinuirea este vagă și
neconcretă, lipsindu-i detalii esențiale despre faptele concrete atribuite inculpatului și lipsind
dovada unei legături cauzale între presupusa faptă și consecințele sale. Întreaga cauză este
construită pe presupuneri și declarații contradictorii ale unui agent colaborator, fără probe solide
și legale, iar în acest sens a solicitat de a fi emisă o sentință de achitare, întrucât nu s-a dovedit
săvârșirea unei infracțiuni.

Probatoriu
7. Deși inculpatul Dodi Cristofor nu a recunoscut acuzația care i-a fost adusă,
existența faptelor, precum și comiterea acestora cu vinovăție de către el este demonstrată prin
următoarele probe, care au fost cercetate nemijlocit și în contradictoriu în ședință de judecată:
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

7.I. Declarațiile martorului Turețchi Sergiu, care în ședința de judecată din

24.11.2021 (f.d. 94-96, vol. II), a comunicat instanței că își menține integral declarațiile oferite
în faza urmăririi penale. Acesta a relatat că îl cunoaște pe Dodi Cristofor din contextul unui
incident produs la 26.09.2016, în urma căruia, automobilul său a fost avariat considerabil.
După incident, martorul a sesizat poliția și a întreprins demersuri proprii pentru
identificarea surselor video din zonă, descoperind o cameră de supraveghere instalată la Casa
Nunții „Noroc”. Ulterior, inspectorul Dodi Cristofor, l-a contactat și l-a anunțat că el este
responsabil de caz. Au ridicat imaginile video din care au stabilit că Trișcă Mihail este autorul
faptei. Dodi i-a spus că va lua legătura cu Trișcă și dacă acesta va dori să se împace îi va
comunica.
La 28.09.2016, Trișcă Mihail l-a contactat, și-a recunoscut integral vina și s-a angajat să
repare prejudiciul cauzat. Trișcă a propus să-i repare automobilul sau să meargă la un service
care să stabilească valoarea reparațiilor. El i-a comunicat despre aceasta lui Dodi, iar el le-a zis
să se prezinte la inspectorat. Ei s-au prezentat ulterior la Inspectoratul de Poliție, unde au
confirmat verbal împăcarea în prezența inspectorului Dodi Cristofor. Nu s-a întocmit însă niciun
înscris sau recipisă care să consfințească această înțelegere. Dodi Cristofor i-a permis lui să plece
dar a cerut ca Trișcă să rămînă.
După aceasta Trișcă a dispărut pentru opt zile și nu a răspuns la telefon. Trișcă nu i-a mai
achitat prejudiciul. A aflat ulterior că Procuratura Buiucani a emis o ordonanță de scoatere de sub
urmărire penală a lui Trișcă, pe motiv că fapta nu întrunea elementele infracțiunii prevăzute de
art. 27 și 192 CP. El nu a fost de acord cu soluția, solicitând recalificarea și reexaminarea cauzei.
A indicat că Dodi nu i-a dat hotărîrea deși el a apelat de cîteva ori la acesta pentru a se
interesa de situația pe dosar. Acesta a invocat că are nevoie de timp și că șeful său este în
concediu.
[Link]. Declarațiile martorului Trișcă Mihail, de la etapa urmăririi penale (f.d. 19-20,
vol. I) citite conform art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală la ședința de
judecată din 01.11.2022 (f.d. 131 vol. I). Astfel la audiere martorul a indicat printre altele că la
26 septembrie 2016, se afla acasă și, în jurul orei 22:00, a ieșit în curtea blocului, unde mai mulți
vecini așteptau un vecin pe nume Sergiu să-și ia mașina „Opel Omega”, care bloca accesul altor
automobile. Pentru a elibera locul, martorul a tractat mașina lui Sergiu cu propriul automobil
„BMW 525”. În proces, automobilul vecinului s-a deteriorat. Ulterior el a plecat în oraș. Când s-
a întors, a observat în curte polițiști și pe Sergiu.
La 28 septembrie 2016, tatăl martorului l-a anunțat că este căutat de șeful de post Cristi
pentru o presupusă contravenție. În aceeași zi, martorul s-a prezentat la poliție, unde Cristi i-a
spus că, dacă se înțelege financiar cu partea vătămată, Sergiu își va retrage plângerea. Seara,
Sergiu i-a cerut 1.300 euro ca despăgubire.
Tot pe 28 septembrie, cei doi s-au dus împreună la poliție, unde Cristi i-a întrebat dacă au
ajuns la o înțelegere. După ce Sergiu a plecat, Cristi i-a propus martorului o „altă soluție”: să-i
dea 10.000 lei pentru ca acesta să închidă materialul și să nu înainteze dosar penal, dându-i
termen până la 6 octombrie 2016.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

La 1 octombrie 2016, martorul a adunat suma (din vânzarea mașinii proprii cu 800 euro)
și i-a dat 10.000 lei lui Cristi în biroul de serviciu. Cristi i-a promis că va închide cazul și i-a
cerut să revină pe 3 octombrie pentru a depune o explicație falsă, cum că nu ar fi tractat mașina.
Ulterior, la 18 octombrie 2016, mama martorului a fost sunată de un așa-numit Pavel
Olaru, care s-a prezentat ca șef al aceluiași sector și a cerut ca martorul să se „înțeleagă” cu
Sergiu, altfel se va deschide un dosar penal. După această discuție, martorul l-a contactat din nou
pe Cristi, care i-a spus că Pavel e colegul său și că nu trebuie să-și facă griji, fiindcă „materialul
este închis”.
Pe 19 octombrie 2016, martorul s-a întâlnit din nou cu Cristi, care a repetat că totul e
rezolvat. Martorul a înregistrat ultima discuție pe telefonul său (iPhone 5s) și a salvat-o pe un CD
drept dovadă. Despre aceste fapte știau și părinții săi, cărora le-a relatat cum Cristi i-a cerut bani
pentru „a închide cazul”.
Se reține că același martor, fiind avertizat de răspundere penală pentru depunerea
declarațiilor mincinoase și pentru refuzul de a da declarații, fiind audiat nemijlocit și în
contradictoriu în ședința de judecată din 03 ianuarie 2018 (pînă la redistribuirea cauzei) (f.d.
41-44, vol. II), a indicat că l-a cunoscut pe Dodi în anul 2016, în legătură cu un incident legat de
tractarea automobilului vecinului Turețchi Sergiu, care bloca accesul în curtea blocului.
După incident, el a fost chemat la poliție, unde a mers împreună cu Turețchi. Înainte de
audiere, Turețchi i-a propus să-i plătească 1.300 euro pentru a-și retrage plângerea, însă Mihail i-
a spus că nu are acea sumă.
La poliție, după ce a rămas singur cu inspectorul Dodi, acesta i-a sugerat că poate
„închide cazul” dacă îi oferă 10.000 lei. Mihail a vândut mașina sa „BMW 525” (înmatriculată
CRO 570) și, după ce a transcris-o pe numele cumpărătorului, l-a contactat pe Dodi și i-a dus
banii în biroul de serviciu, unde nu era nimeni prezent. Dodi i-a spus că se va „clarifica” cu
cineva de la sediul central al poliției de pe str. Calea Ieșilor.
După ce i-a dat banii, cazul nu a fost închis. Mama lui Mihail a fost ulterior sunată de la
poliție și i s-a spus să se prezinte pentru clarificări. Mihail a mers din nou la inspectorat, l-a
întrebat pe Dodi dacă situația e rezolvată, iar acesta i-a spus să nu-și facă griji. Totuși, Turețchi a
depus plângere la Procuratură, iar cazul a ajuns în atenția organelor anticorupție.
Mihail a fost contactat de o anchetatoare de la IP Calea Ieșilor și, la îndemnul acesteia, a
început să înregistreze discuțiile cu Dodi. El a predat autorităților una sau două înregistrări
(audio și video) ca dovezi. A menționat că, în prima declarație a relatat faptele reale, iar în a
doua, redactată la sfatul unui anume Cristofor, a scris că nu era prezent la locul accidentului.
El a declarat că i-a dat lui Dodi bancnote de 100 lei, în prima jumătate a zilei, ca mită
pentru a închide cazul. După aproximativ 20 de zile, văzând că situația nu se rezolvă, s-a adresat
la Corupție și a început înregistrările, unele făcute personal, altele împreună cu colaboratorii
anticorupție, la inițiativa sa.
La Procuratură există o hotărâre privind accidentul, însă soluția acestuia depinde de
rezultatul dosarului împotriva lui Dodi. În audierea din 03.10.2016, Mihail a semnat o declarație
conform instrucțiunilor primite.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

În final, el a menționat că accidentul a deteriorat automobilul vecinului și că a cerut la

poliție o întâlnire cu victima pentru a soluționa amiabil prejudiciul. S-a întâlnit ulterior cu Dodi
la o stație PECO, deplasându-se cu aceeași mașină vândută, pe care o împrumutase temporar.
Instanța de judecată reține că declarațiile lui Trișcă Mihai au fost date atît în faza
urmăririi penale cît și în faza judecării cauzei. În cadrul audierii din 03 ianuarie 2018 inculpatul
și apărătorul său, au avut posibilitatea de a acorda întrebări și de a observa reacțiile
martorului. După redistribuirea dosarului, martorul respectiv nu a mai putut fi găsit la domiciliu
deoarece el a plecat în afara țării la data de 02 februarie 2022 (f.d. 109 - 120). Instanța nu poate
face abstracție de aceste declarații, în contextul în care ele coroborează cu celelalte probe din
dosar, nu constituie proba unică, iar apărarea a avut o posibilitate suficientă și adecvată de a
contesta fiabilitatea și veridicitatea acestor declarații, prin acordarea întrebărilor directe
martorului și de a-i observa reacțiile. Instanța de judecată reține că această abordare este
conformă cu dispozițiile legale interne și cu standardele impuse de CtEDO, în materie de proces
echitabil (vezi cauza Al-Khawaja și Tahery vs Regatul unit, 2011, para. 118-165).
[Link]. Declarațiile martorului Calinev Oleg, care în ședința de judecată din
06.07.2023 (f.d. 157, vol. II), a comunicat instanței că a activat în calitate de ofițer principal de
sector în ***** și în SP4 din cadrul IP Buiucani. Din anul 2014 până în 2015 în calitate de ofițer
superior de sector, ulterior s-a dus la ***** în calitate de ofițer principal de sector unde a lucrat
un an și ceva, după care a revenit la SP4 în funcție de inspector superior. Îl cunoaște pe Dodi
Cristofor, deoarece au activat împreună într-un sector, însă nu ține minte în ce an. Pe Trișcă
Mihail a declarat că poate îl cunoaște vizual, dar așa familie nu-i este cunoscută.
Întrebat dacă a văzut ca Dodi să discute cu Trișcă sau Trișcă să discute cu Dodi, în
legătură cu careva sume de bani, martorul a explicat că nu a văzut nimic și nici nu a auzit ca
cineva să propună bani, iar în eventualitatea în care auzea asemenea discuții, avea să le comunice
la ambii să se liniștească și să facă totul conform legii. El personal nu a auzit astfel de discuții
despre bani și în prezența sa, asemenea solicitări nu au fost.
[Link]. Declarațiile martorului Trișcă Rodica, care în ședința de judecată din
20.03.2024 (f.d. 176-178, vol. II), a comunicat instanței că pe Dodi Cristofor îl cunoaște doar din
instanță. În relații de rudenie sau alt gen de relații cu ultimul nu este. A declarat că la etapa UP a
fost audiată, susține acele declarații și nu dorește să adauge sau să modifice ceva din ceea ce a
declarat anterior la etapa UP. Susține declarațiile date anterior în fața instanței până la
repartizarea cauzei.
A explicat că feciorul său a avut în proprietate un automobil de model BMW. După ce l-a
procurat el a fost nevoit să-l vândă, deoarece a avut un conflict cu un domn care nu era locatar și
a limitat accesul în scara blocului. Feciorul cu automobilul său a încercat să tracteze cu o funie
automobilul care bloca accesul ulterior a ieșit proprietarul și apelat poliția, iar feciorul ei a fost
învinuit că a vrut să fure automobilul. Ulterior, a fost telefonat de polițistul de sector și acesta i-
ar fi spus că-i rezolva întrebarea pentru suma de 10 000 lei.
La întrebarea cum a fost înțeleasă sintagma să rezolve problema, martorul a explicat ca
să-l scoată de sub învinuire, aceste informații a declarat că le cunoaște de la fecior și locatari. A
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

mai comunicat că despre discuția telefonică cunoaște de la fiul său, deoarece dânsul a vândut
automobilul, a luat 10 000 lei și s-a dus să se întâlnească cu polițistul. Ea era alături când s-au
înțeles pentru a se întâlni să-i transmită banii. După transmiterea banilor s-au început judecățile.
S-a deschis un dosar personal pe numele feciorului său Trișcă Mihai în care a fost acuzat pentru
furt de automobil, iar după multe ședințe de judecată a fost achitat.
Ei vorbeau pe telefonul mobil, de asemenea și pe telefonul fix au fost mai multe apeluri.
Fiul său era amenințat, inclusiv și de dl cu automobilul. Această situație a fost aproximativ cu 9-
10 ani în urmă și atunci a aflat când vorbea cu feciorul său că este așa ofițer de sector Dodi
Cristofor. I-a comunicat că sunt ceva prieteni, motiv din care a fost de acord cu suma dată să fie
achitată. A mai comunicat că din câte a înțeles, fiul său și Cristofor sunt prieteni și se înțeleg
foarte bine. În ceea ce privește automobilul, martorul a explicat că fiul său a procurat
automobilul de la un domn din casă și tranzacția a fost întocmită notarial, deoarece au luat cu
împrumut.
La întrebarea apărătorului, cum ar explica că acest automobil din 2016 este dat în căutare
și dl Trișcă nu a fost niciodată proprietar, martorul a explicat că ei la o săptămână sau două de la
procurare l-au vândut și nu ține minte dacă a fost contract de vânzare-cumpărare. Ulterior, fiul a
adus acasă suma de 800 euro, a numărat 10 000 lei, i-a luat și a plecat la întâlnire cu polițistul de
sector, iar pe lângă bani martorul a menționat că feciorul nu a dus careva acte care ar confirma
vânzarea automobilului. A mai concretizat că anume feciorul său a tractat acel automobil, iar în
preajmă erau mai mult persoane, inclusiv Bagrii Nicolai.
Martorul a explicat că discuțiile de care a vorbit mai sus, le auzea de la feciorul său, când
vorbea la telefon, adică auzea doar ce răspundea la întrebări.
7.V. Declarațiile martorului Bagrii Nicolai, care în ședința de judecată din
24.09.2024 (f.d. 202-204, vol. II), a comunicat că îl cunoaște pe Trișcă Mihail. Au fost prieteni
mai înainte și i-a vîndut anterior automobilul de model BMW 525 care i-a aparținut. A auzit de la
alte persoane precum că Mihail a scos mașina ilegal din scara blocului. El l-a întrebat ce s-a
întâmplat și i-a spus că a fost o glumă și totul este bine, însă de la alte persoane a aflat că sunt
careva probleme, că stăpânul automobilului a scris plângere ca a scos mașina ilegal. După o
săptămână, s-a întors de peste hotare și i-a spus lui Trișcă că este mașina sa și să se lămurească.
A explicat că mașina a fost cumpărată prin procură de Trișcă, iar el a plecat în Sankt Petersburg
cu o lună înainte de incident. I-a lăsat mașina pentru a avea grijă de ea în bază de procură.
Despre acest incident a aflat după o lună. Trișcă i-a dat banii pentru mașină și mașina a rămas la
el. Ulterior, dacă mașina a fost vândută nu cunoaște, dar a menționat că o perioadă îndelungată
mașina se afla în curtea casei. La 01.10.2016, martorul se afla în țară și probabil la acel moment
mașina mai era, la care Trișca i-a comunicat martorului că totul este ok, deoarece martorul își
făcea și el grijă, deoarece mașina era scrisă pe numele său. Martorul a mai adăugat că nu
cunoaște unde se află la moment mașina, dar ea este în continuare scrisă pe numele său.
Automobilul l-a cumpărat de la Criuleni de la un angajat „MRAO” și a aflat că avea careva
probleme cu caroseria după ce a transmis-o lui Trișcă. Probabil a dorit să înmatriculeze
automobilul pe Trișcă, dar nu i s-a primit și i-a făcut procură generală. A aflat la „MRAO” că
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

mașina are probleme și a sunat fostul proprietar, la care dlui i-a comunicat că totul este și se
poate de deplasat pe toată Moldova.
Despre incidentul cu ofițerul de sector, martorul nu cunoaște nimic. A indicat că nu știe
dacă Trișcă a dat ceva bani ofițerului de sector pentru a ascunde faptul accidentului și nici nu a
cunoscut despre faptul că Trișcă a dorit să vândă automobilul pentru a achita o datorie a cuiva,
dar a menționat că Trișcă avea să-i comunice despre acest fapt, deoarece în acel moment ei erau
în relații bune.
La moment, relațiile cu Trișcă s-au înrăutățit după acel moment, deoarece nu i-a plăcut
situația că el nu a procedat corect, iar după aceasta nu au mai vorbit. Când a fost chemat la
poliție, a comunicat că l-a telefonat pe Trișcă și l-a întrebat ce s-a întâmplat ca să fie informat, la
care Trișcă i-a comunicat că totul este și să se ducă.
A vândut automobilul aproximativ cu suma de 1000 euro, dar la acel moment
automobilul se aprecia la mai mulți bani. Totuși, l-a vândut, pentru a scăpa de probleme. În
momentul când s-a înțeles despre vânzarea-cumpărarea automobilului, Trișcă cunoștea despre
problema caroseriei și nu era un secret, deoarece avea revizia tehnică unde era indicat că
automobilul este reutilizabil.
[Link]. Declarațiile martorului Bularga Ivan, care în ședința de judecată din
14.01.2025, prin intermediul teleconferinței (f.d. 211-212, vol. II), a comunicat instanței că
așa persoană ca Dodi Cristofor îi este cunoscută de când și-a început activitatea în cadrul IP
Buiucani. Cunoaște despre cazul din toamna anului 2016 cu Trișcă Mihail și Turețchi de tractare
a unui automobil. A explicat că la acel moment, a fost o solicitare sau o sesizare de la un
solicitant, cu privirea la tractarea automobilului, iar pe acest caz au fost audiați martori, s-au
deplasat la fața locului și s-a acumulat materialul necesar pentru a lua o decizie. A declarat că la
acel moment erau 3 inspectori și puteau coordona împreună la examinarea materialelor care le
aveau în gestiune, iar la acel moment la IP Buiucani era un singur birou și stăteau toți împreună.
A concretizat că atât timp cât a activat în cadrul sectorului împreună cu Dodi niciodată nu au fost
oferite sume de bani sau primite. Dacă era să existe asemenea cazuri, a menționat că atunci avea
o funcție mai înaltă de inspector superior și avea să sesizeze organele competente.
Nu ține minte de câte ori a fost la sector persoana care a tractat automobilul și nu știe
dacă Dodi se cunoștea anterior cu persoana respectivă, dar a menționat că avea să observe dacă
se cunoșteau și de fapt însăși Dodi avea să-i comunice. A mai comunicat că în momentul când au
fost audierile nu poate să spună exact câte persoane se aflau în birou, deoarece nu-și amintește
dacă la acel moment se afla în birou când au fost audiate părțile din cadrul procesului respectiv.
Nu a observat momentul ca dl Dodi să-i spună făptuitorului să se rețină în birou după audieri și
nici nu cunoaște despre o eventuală tranzacție de împăcare sau careva discuții telefonice între
Dodi și făptuitor.
[Link]. Proces-verbal de examinare din 23.12.2016 (f.d. 51-77, Vol. I), prin care au fost
examinate materialele cauzei penale 2016032819 pornită la 19.12.2016 de către organul de
urmărire penală a IP Buiucani, mun. Chișinău, în temeiul art. 192/1 alin. (1) CP. În cadrul
examinării s-au constatat următoarele aspecte: Cauza examinată este într-un volum. Potrivit
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

ordonanței de pornire a urmăririi penale s-a constatat că la 26.09.2016 între orele 21:20-21:50, o
persoană de gen masculin neidentificată de către organul de urmărire penală, în timp ce se afla în
ograda blocului locative din str. Sucevița 41, mun. Chișinău, având scopul răpirii mijlocului de
transport, cu ajutorul automobilului de model BMW, cu n/î CRO 570 a remorcat la o distanță de
12 m automobilul de model Opel Omega cu n/î CRK la prețul de 60 000 lei, iar ulterior fiind
văzut de victima Turețchi Serghei a abandonat automobilul remorcat pe bordură, deplasându-se
de la fața locului într-o direcție necunoscută.
Următorul act examinat este procesul verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea
pentru săvârșirea infracțiunii din 14.12.2016 pe numele lui Turețchi Sergiu care solicită tragerea
la răspundere a persoanelor necunoscute, care la 26.09.2016 între orele 21:20-21:50, cu ajutorul
automobilului de model ***** a remorcat automobilul de model Opel Omega cu n/î CRK, la o
distanță de 12 m.
Următorul act examinat este procesul verbal de audiere a victimei Turețchi Serghei din
14.12.2016, potrivit căruia ultimul a declarat „ulterior cu colaboratorii de poliție am stabilit că
șoferul acelui BMW care mi-a remorcat automobilul meu personal este un vecin de al nostru ce
locuiește în apartamentul nr. 11 din str. Sucevița 41, mun. Chișinău și se numește Trișcă Mihail”.
A fost examinată scrisoarea de însoțire din 09.11.2016 prin care la IP Buiucani, mun.
Chișinău au fost expediate pentru examinarea prin prisma art. 274 CPP, materialele și raportul de
autosesizare din 08.11.2016 a procurorului în procuratura sect. Buiucani – D. Solovei, pe faptul
plângerii cet. Turețchi Serghei privind pretinsele acțiuni ilegale din 26.09.2016.
Cererea cet. Turețchi Serghei din 12.10.2016 adresată Procurorului General interimar în
care sesizează inclusiv și de acțiunile pretins ilegale ele ofițerului de sector Dodi Cristofor care
mușamalizează examinarea circumstanțelor cazului din 26.09.2016.
Conform foii de titlu a demersului contravențional în baza art. 104 din Codul
Contravențional și demersului agentului constatator privind pornirea procesului contravențional
în privința unor persoane necunoscute care la 26.09.2016 aproximativ pe la orele 22:00 au
deteriorat automobilul de model Opel Omega cu n/î CRK ce aparține lui Turețchi Serghei.
Încheierea din 06.10.2016 emisă de către ofițerul de sector Dodi Cristofor în baza
materialului nr. 15272 din 26.09.2016 înregistrat în Registrul nr. 2 a IP Buiucani, mun. Chișinău
prin care a sistat efectuarea controlului pe marginea materialului nominalizat motivând că „au
fost efectuate un șir de măsuri pentru depistarea persoanelor, însă careva informații nu au fost
acumulate”, pornind un proces contravențional în privința unor persoane necunoscute.
Înștiințarea 902 din 26.09.2016 și raportul din 26.09.2016 întocmit de către Coroban
Ghenadie privind circumstanțele incidentului din 26.09.2016.
Procesele-verbale de constatare din 27.09.2016 (audierea lui Efrim Olga, Turețchii
Serghei) din 03.10.2016 (audierea lui Renchez Dmitrii, Guțu Vasile, Trișcă Mihail) din
04.10.2016 (audierea lui Simciuc Ion) întocmite de către ofițerul de sector Dodi Cristofor,
aferent materialului nr. 15272 din 26.09.2016 înregistrat în Registrul nr. 2 a IP Buiucani, mun.
Chișinău.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Raportul ofițerului de sector Dodi Cristofor privind imposibilitatea identificării persoanei

ce a remorcat automobilul cet. Turețchi Serghei.
[Link]. Cererea din 20.10.2016 depusă de către Trișcă Mihail (f.d. 5, vol. I),
prin care solicită atragerea la răspundere a angajatului poliției pe nume Cristi, care activează în
calitate de polițist de sector al sectorului de poliție nr. 4 care la 01.10.2016 a pretins și a primit
mijloace bănești în mărime de 10 000 lei, pentru a favoriza soluționarea unui material
contravențional în care figura ca bănuit;
[Link]. Proces-verbal de constatare a infracțiunii întocmit la 24.10.2016 de către OSI
al secției nr. 3 a DCC al SPIA a MAI Vasile Rusu (f.d. 2, vol. I), care a consemnat
circumstanțele constatate aferent examinării plângerii cet. Trișcă Mihail cu referire la faptul că la
01.10.2016, șeful de post al sectorului de poliție nr. 4 al IP Buiucani, mun. Chișinău, pe nume
Cristian, a pretins și a primit de la Trișcă Mihail mijloace bănești în mărime de 10 000 lei, pentru
a favoriza soluționarea unui material contravențional în care figura ca bănuit;
7.X. Stenograma convorbirilor efectuate în cadrul întâlnirii dintre Trișcă Mihail și
ofițerul operativ de sector al IP Buiucani, mun. Chișinău, pe nume Cristian (f.d. 9-13, vol.
I), care a avut loc la 19.10.2016, orele 14:00, în cadrul căreia se discuta despre problemele
apărute la soluționarea incidentului cu implicarea lui Trișcă Mihail. Din discuție rezultă existența
unei sume de 10 000 lei. Din discuție rezultă că mama lui Trișcă Mihail a fost telefonată și a fost
informată că poate fi pornit dosar penal. Persoana îl informează pe Trișcă Mihail că totul e în
arhivă și este demers pornit pe art. 104.
Cuvintele pronunțate de către ofițerul Dodi Cristofor sunt convențional marcate în
stenogramă cu determinantul „Vocea 1”, iar cuvintele pronunțate de către Trișcă Mihai, sunt
convențional marcate în stenogramă cu determinantul „Vocea 2”:
Vocea nr. 1 - Nu, eu mă gândeam că el o să vină cu alt om, da când vini cu (necenzurat) tucma
ma înervez.
Vocea nr. 2 - Vrei sîț zic un pricol, la mine matușca so....la razgavor.
Vocea nr. 1 - Șî?
Vocea nr. 2 - Ei șî, nuștiu și si fașim.
Vocea nr. 1 - Da și sî fașim?
Vocea nr. 2 - Asarî pi tema asta mo sunat.
Vocea nr. 1 - Nu hai spuni cum o, cap amuș....
Vocea nr. 2 - Nu tema asta cî el pi mini mo sunat știi.
Vocea nr .1 - Da.
Vocea nr. 2 -Eu, nuștiu cred cî, voi vapșe vați lămurit aișea întri voi?
Vocea nr. 1 - Cu și, cu...aista?
Vocea nr. 2 - Da.
Vocea nr. 1 - Dap aista nu era bratan, el nu iera, el o venit amuia, el jî nu iera, m-am lămurit cu
așeala cari l-o semnat.
Vocea nr. 1 - Da de divali, de la raiadel, șeful ordinii publice, cărei nacialnicu bpro, care
cancretna e nacialnicu nacialnișilor, șeful șefilor în (necenzurat).
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Vocea nr. 2 - Cu dînsu numa...?

Vocea nr. 1 - Da, cu dînsul, cî la dînsul, ti duși la dînsul și el cu materialele, el sî cu materialile
șî zîși cî ăi șii cu (necenzurat) asta? Trebî de semnat? Fsio, puni material, cît trebî, cum trebî, șî
so hotărît.
Vocea nr. 2 - Nuștiu ăi, poate de la suma asta, care vam dato blin șî...
Vocea nr. 1 - Ei da, numai, aista o venit amuia și amuia șî tipa el vajnișești, da asta tăt îi
(necenzurat), păr (necenzurat).
Vocea nr. 2 - ....eu șî cu dînsu pot grăi.
Vocea nr. 1 - Da (necenzurat) țîia îți trebu sî graiești, iaca (necenzurat)?
Vocea nr. 2 - Vez că niș nuștiu la și sî ma aștept, aista îi zîși lu Mamca cî a sî deschidă dosar
penal mai departe, înțaleji?
Vocea nr. 1 - Ei da văi, nu deschide dosar, îi după mini bratan.
Vocea nr. 2 - Cî el o ajiuns pi la Procuratură, el așă io zîs lu Mamca az.
Vocea nr. 1 - Ei da, numai este, el îmblă cu (necenzurat), tipa sî sparii, tipa matușca să deie lei,
o (necenzuraat), nu da niș un leu, cum sî dai, vapșă niș nu ti gîndi la (necenzurat) asta fsio
(necenzurat), aista-i dosar administrativ, el nu poate sîni facă nică, el dosaru lo (necenzurat cu
sensul de a-l rata).
Vocea nr. 2 - Dacî materialul nui șii cu...
Vocea nr. 1 - Materialul îi la mini.
Vocea nr. 2 - Numai la tine pîn cînd?
Vocea nr. 1 - Cum, îi la aista, pe mîna lui.
Vocea nr. 2 - Da materialul este, da voi lăți închis ori nu?
Vocea nr. 1 - Da, îi dosar administrativ, asta, demers administrativ îi, materialul gata îi în
arhivă, materialul care-i acumulat îi în arhivă, demersul administrativ îi la mine, șî
(necenzurat).
Vocea nr. 2 - Hai cî m-am săturat blin, vnaturi șî mamca știe cî la mini, cî de așea, di una alta,
cî ai zîs cî te-ai lămurit cu baiețî, acolo tăt normal, șî na samam ta dele așă esî,...di doamni
ferește, niș nuștiu și sî fac dacî cesna.
Vocea nr. 1 - Nu, vapșe niș nu ti gîndi la aiștea sî dăi șeva, lei, (necenzurat), niș nu, vapșe.
Vocea nr. 2 - Da eu nu zîc cî, di terpilă.
Vocea nr. 1 - Nu, lu aista tot, (necenzurat cu sens de pentru ce) tu să dai lei? Șii cu tine.
Vocea nr. 2 - Vez cî, în 10.000 așiia, cred cî, o ajiuns la voi paliubomu?
Vocea nr. 1 - Da, da el nu era, îț spun că nu nu aveam șăf, șî amuia lo numit caroci, șî el tipa îi
pe foaie de boală, da trebuie vineri să se uite prin materiale (necenzurat) de aestea.
Vocea nr. 2 – Și-i acolo dac di blagadarit șî pi dînsu, di mulțumit nu-i o problemă.
Vocea nr. 1 - Da nahui tu sî iar, sî intri în, dac tu crez cî așăi dastatacina, nu tăt îi dastatacina,
nu trebî mai mult niș o (necenzurat) nică.
Vocea nr. 2 - Vez cî ni-ai zîs de la înșiaput atîta știi cî tăt îi rovan.
Vocea nr. 1 - Ap atîta, atîta, fsio (necenzurat), n-ai sî mai îmbli cu,...cu șeva, dar nari cum sî șii,
tăt îi pi mini, tăt îi la mine, eu vapșă, an sî ma duc șî an s-îl (necenzurat) pentru (necenzurat)
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

asta. Eu dacă i-am lămurit narmalina, zîc ăi aiștea îs niști druji dea mei pațanii îs ai mei, aista
(necenzurat) o venit încoa, (necenzurat), șî o lasat acolo un ceas de vremi, omu șeala trebuie să
se ducă și (necenzurat)... eu sî fost în locul lui vapșe îi dadem foc acolo.
Vocea nr. 2 - Cui?
Vocea nr. 1 - Lu așeala cî sî parchezî așa...șî gata el nu trebî sî mai aibî întrebări vapșe, a sî mai
aibî întrebări, a sî....și el aișea sari piști mini, mari nacialniși, eu, nui priznăiesc.
Vocea nr. 2 - Vez, cî el o zîs că îi mai mare ca voi aișea, voi sînteț tipa sub-alternii luia.
Vocea nr. 1 - El așa bagă (necenzurat), da el nu-i na samam dele niș o (necenzurat).
Vocea nr. 2 - Da di undi știu șinii el?
Vocea nr. 1 - Cărei (necenzurat), dă sîț lămuresc, esti omul de divali.
Vocea nr. 2 - Da.
Vocea nr. 1 - Cari, acolo-i semnătură lui înțaleji? Semnătură lui că așăi, ap fsio, (necenzurat), cî
îi altfel asta nu poate, sî sî (necenzurat) sî facă și vor, nu sî fași nică, esti om, care s-o semnat,
cari o spus că așăi.
Vocea nr. 2 - Ei știi cum, paliubomu, trebu paliubomu di facut șeva, da idi znaiu cî sî duși mai
diparti, și fac eu?
Vocea nr. 1 - Uni sî duși, șini el?
Vocea nr. 2 - Da, dacî el sî duși mai diparti? Da idi znai, șî eu și fac atunșea? Di asta șî zîc
amuia, dacî voi puteț sî reșîț vaprosu ista mai diparti, vez vorghești cu dînșî.
Vocea nr. 1 - Și, tăt îi rovna, tu vapșe nuț fa griji, nuț fa griji di (necenzurat) asta, vașe nu treb
sîț fași grij...
Vocea nr. 2 - ladna, an sî videm cî, da el dac a sî mai aprochii știi cum, tot nu-i narmalina, la
mini mamia știi tot îș fași grij, cî diși cî pintru și, șî nii tot nu nii pa pricolu sî îmblu cu mamca,
îmblu din colo în coași....șî iaca așă, da tu și, mai în di sarî ai sî șii pe aișe pe la lucru?
Vocea nr. 1 - Azi îs dijurnîi vapșe.
Vocea nr. 2 - Vez, dacî mai vini, macar sî șii șî tu pe aișea, ori tu erai aișea cînd m-o sunat
acasă?
Vocea nr. 1 - Nu, nu ieram, ai văzt cînd m-am întîlnit cu tini sî..., a, nu, cînd el o venit aișea, ap
eu te-am sunat pe tine cî esti omul șeala, corect? Șap eu m-am dus cî am avut...sî team sunat.
Vocea nr. 2 - Nu an sî videm deam și șî cum, dac a sî șibî tăt rovna, asta-i principalu șî fratniu
îmblă, tot sî naprighești, cî și, una, alta, șî așeala tot ma.
Vocea nr. 1 - Nu ăi, el prosta, terpila pot sî mai facă oleac di valuri...
Vocea nr. 2 -Ap iaca vot imina, șî la asta niș nu vreu să mă aștept.
Vocea nr. 1 - Da, da el nari, cei ce ține...
Vocea nr. 2 - Da, dar la Procuratură ceva? Sî ajiungă?
Vocea nr. 1 - Și, da nu, da nari cum, ei da, șî duti șî scrii, șî tot la mini a sî vină, el o scris doar,
cu (necenzurat) șeia, ț-am zîs cînd o scris cî 50.000 di lei, cî el vre cî sî șii dosar penal, ap tot îi
la mini.
Vocea nr. 2 - Dap stai oleacî, 50.000 di lei el amu și vre?
Vocea nr. 1 - Prejudiciu cauzat.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Vocea nr. 2 - Di mini? De la mini?

Vocea nr. 1 - Da, da, apu o venit la mine, șî eu iar am făcut încheiere șî duti în (necenzurat), tăti
cari vin, ei vin la mine, de atâta că esti demersul șeala contravențional înțăleji?
Vocea nr. 2 - lasna.
Vocea nr. 1 - Cînd eu an zîs, an vorghit știi cum normal șî an spus cărei situația, așa ap așa sî
șii, șî (necenzurat), n-am sî înblu eu cu, sî balabolesc, sî (necenzurat).
Vocea nr. 2 - lasna, videț șî voi, mai vorghiț aișea, mai videț și șî cum, șî în caz di șeva dacă
mai vine terpila șî mai zîși șeva ap mă suni șî îni zîșeț și șî cum.
Vocea nr. 1 - Nu paneatna, dac a sî mai vinî vreo plînjere, da gata vapșe nu trebî sî...
Vocea nr. 2 - Văd cî știi, nastrîrnîi.
Vocea nr. 1 - E șî pi mini scrii, șî? Ăi (necenzurat). El ni-o venit atunșea șî eu zîc ăi și vrei
vapșe, cî văd cî aișea vrei un om mai competent, mai (necenzurat) măsî, eși vapșe din biroul
ista, eși, șî gata, șî s-o dus să scrie plîngere, (necenzurat) în (necenzurat), ia (necenzurat), scrie
cît nai scri.
Vocea nr. 2 - Fă și vrei caroci.
Vocea nr. 1 - Plîngerile lui adin (necenzurat) vin la mine, tăti vin la mine înapoi, șî eu iar îi dau
răspuns prin poștă, că cauza dumneavoastră se examinează....conținut asemănător, șî gata.
Vocea nr. 2 - Paneatna caroci, easna, ma duc șî eu acasă, măcar sî mănînc șeva.
Vocea nr. 1 - Nuț fă grij.
Vocea nr. 2 - Mo sunat mamca, știi cum mo sunat...chipișu ista, șî zîși cî vinî acasî șî e șî ti
lămurești, cî una alta, zîc mamî tăt normal, nu cî duti șî ti lămurești paliubomu, șî iaca di la
lucru vin amuia di la Magdacești.
Vocea nr. 1 - Ei da, numai, vapșe făț lucru, vapșe aista a vre șeva, vapșe ăi, nu țam zîs eu țîi
nică, tu și vrei? Și vrei tu di la mine, nui nică și? Aista scrie cî ai recunoscut vina în față la trei
colaboratori, ha ha ha, șî eu zîc cari vină o recunoscut ăi șii cu tine, ești debil, hahaha, așă șeva
încurși ăi, tu ai jisat.
Vocea nr. 2 - Vez, cî mujîcu o zîs că pe video tipa ma văd șî eu, șî sî vedi șî mașina.
Vocea nr. 1 - Șini o zîs?
Vocea nr. 2 - Mujîcu.
Vocea nr. 1 - Cari, aista?
Vocea nr. 2 - Da, el cînd mo sunat aseară acasă, o zîs că pe video se vede șî mașina șî eu?
Vocea nr. 1 - Vapșe video nui ăi bratan, nui video, hahaha.
Vocea nr. 2 - Da, da spontam cî el o mai adu odată.
Vocea nr. 1 - Nu o mai adus niș un video nica, hahaha, undi video este? Tăt îi în arhivă, da în
arhivă cînd an dus, ap acolo nu s-o pus video, șî gata, cînd vini o foaie numa demers, înțaleji?
Demers pornit pe 104 șî (necenzurat), restul tăt acumulez, materialul șî sî duși în arhivă șî în
arhivă, acolo video nu o ajuns în arhivă șî (necenzurat), eu nu l-am ridicat oficial video.
Vocea nr. 2 - Nu?
Vocea nr. 1 - Nu, dap el jî nui probă, el o fost cu mini cînd eu am luat video, da terpila, da eu
nu am făcut act de, proces verbal de ridicare n-am făcut, nu l-am ridicat, noi prosta ne-am uitat,
da scrinul pe o flășcă șî gata idi (necenzurat).
Vocea nr. 2 – lasna.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Vocea nr. 1 - Tăt an făcut cî sî șii normal, eu jî blea, mai ales Vanea, el are 7 ani uceascovii
aișea (necenzurat).
Vocea nr. 2 - Dap și el după Stasic o venit aisea?
Vocea nr. 1 - Șini?
Vocea nr. 2 - El, Vanea.
Vocea nr. 1 - Vanea ca atare o lucrat la așeala din...da aista cu așeala îs uniți la sector.
Vocea nr. 2 - Dap aista carei, aista îi a 5-lea?
Vocea nr. 1 - Aista tipa îi 7, da vez tot îi patru șî așeal din deal tot îi 4, ei (necenzurat).
Vocea nr. 2 - Bun, ma duc eu acasă șî dac șeva ti sun.
Vocea nr. 1 - Sună, da nuț fă grij, vapșe...
Vocea nr. 2 - Dabro, davai.
Vocea nr. 1 - Davai.
[Link]. Proces-verbal de consemnare a rezultatelor interceptării și înregistrării
comunicărilor din 29.11.2016 (f.d. 35-37, vol. I) privind discuția avută la 29.11.2016 între
Trișcă Mihail și colaboratorul de poliție Dodi Cristofor, în cadrul căreia Dodi Cristofor la
întrebarea lui Trișcă Mihail dacă poate să-i dea careva act ce confirmă închiderea cazului, la care
colaboratorul i-a comunicat că-i va elibera o astfel de confirmare peste 3 săptămâni după ce
expiră termenul de prescripție și o să-i dea o copie la încheiere.
[Link]. Stenograma convorbirilor efectuate în cadrul întâlnirii dintre Trișcă Mihail și
ofițerul operativ de sector al IP Buiucani, mun. Chișinău, pe nume Cristian, care a avut loc
la 29.11.2016, orele 10:18:27 și 10:24:20, între Trișcă Mihai și Dodi Cristofor (f.d. 38-40,
vol. I).
Cuvintele pronunțate de către Trișcă Mihail sunt convențional marcate în stenogramă cu
determinantul „Vocea 1”, iar cuvintele pronunțate de către Dodi Cristofor, sunt convențional
marcate în stenogramă cu determinantul „Vocea 2”:
Vocea nr. 1 - se poate? noroc și fași, da, da, vine delegație de la firmă azi, tu ce faci?
Vocea nr. 2 - da și mă chinui la deal la vale.
Vocea nr. 1 - și-am înțeles că ai fost azi m-ai căutat pe la mine prin dvor și s-o mai întîmplat?
Vocea nr. 2 - a am fost că acolo niște materiale (necenzurat), s-o bătut vreo doi gălăgie,
(necenzurat) de aestea.
Vocea nr. 1 - ni-o zis un sosed ni-o zis că acel care
Vocea nr. 2 - apartamentul 14.
Vocea nr. 1 - chiar la mine în dvor.
Vocea nr. 2 - 41 apartamentul 14 la al doilea etaj pe stînga.
Vocea nr. 1 - preama pe stînga.
Vocea nr. 2 - da.
Vocea nr. 1 - nicivo sebe m-o sunat cum ni-o zis vecinul că am mai venit ieri acasă și ni-o zis
că ai fost tipa tu cu niște oameni nu știu prin dvor.
Vocea nr. 2 - o bătut femeia, unu chipișuri de estea.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Vocea nr. 1 – înțeleg, am crezut că tot pe tema asta, ni-o zis chiar poate pe mine mă cautai nu
știu și.
Vocea nr. 2 - ei da, avem să te sun și eu n-am numărul tău.
Vocea nr. 1 - a ai numărul meu, ți-o mai rămas, o mai rămas și la mine iasna, vecinu ista
(necenzurat) znai m-o pus pe izmenă.
Vocea nr. 2 - ei da.
Vocea nr. 1 - iasna la voi ce se mai aude.
Vocea nr. 2 – (necenzurat), ne-a prindem în chept.
Vocea nr. 1 - nu va-ți săturat?
Vocea nr. 2 - Vanea o ieșit în concediu și concediu za svoi șiot n-iș în (necenzurat)
nui…nediscifrabil.
Vocea nr. 1 - o să iasă prin februarie la lucru da iasna.
Vocea nr. 2 - nedescifrabil, am niște (necenzurat).
Vocea nr. 1 - aista cine-i, cineva nou?
Vocea nr. 2 - da, da, l-o adus că el o mai lucrat aicea.
Vocea nr. 1 - aista?
Vocea nr. 2 - șapu o mai lucrat la *****, șef de sector.
Vocea nr. 1 - da și eu nu c-am des prima dată cu (necenzurat) asta și al văd.
Vocea nr. 2 - nacialnic nou avem.
Vocea nr. 1 - aista nui v kurse vopșe de mine nică?
Vocea nr. 2 - nu, nu.
Vocea nr. 1 - iasna.
Vocea nr. 2 - acela o (necenzurat), am alt nacealnic aicea.
Vocea nr. 1 - da, da și așa.
Vocea nr. 2 - nediscifrabil… Ghena nu-l știi?
Vocea nr. 1 - n-am auzit de dînsul.
Vocea nr. 2 - ndiscifrabil.
Vocea nr. 1 - iasna și aista caroce carei pricolul cel mai mare și vecinul ista i-o zis lu mama de
tăt asta tipa iaca o mai venit iară uceastcovii aicea prin deal, s-o mai uitat una alta și mama iar
chipeș una alta și am vrut încă una să te întreb poți să-mi dai vreo foaie ceva tipa confirmare
nasciot de tătî tema asta a mea.
Vocea nr. 2 - nediscifrabil.
Vocea nr. 1 - că deamu îi închis ceva de genul?
Vocea nr. 2 - caroci pot să-ți dau (necenzurat) asta, da pot să ți-o dau, amuș îți spun pe ce data
caroci peste vreo 2-3 săptămîni.
Vocea nr. 1 - numa peste vreo două trei săptămîni, știi ca să nu ma aștept la așeea, malo și amuș
să mă aștept la un ștraf.
Vocea nr. 2 - nu, nu peste vreo două trei săptămîni, pot să-ți dau, prosto trebuie să treacă un
termen (necenzurat).
Vocea nr. 1 - aa, da ce termen.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Vocea nr. 2 - prosto acolo care-i (necenzurat) că noi am făcut tipa noi am făcut că persoane
necunoscute, nu o fost stabilit cine, ia (necenzurat).
Vocea nr. 1 - îhî.
Vocea nr. 2 - după ce trece termenul de prescipție, apoi poate să-ți (necenzurat) cine na fi,
nimeni nu poate să-ți facă nică, înțelegi?
Vocea nr. 1 - asta damă peste vreo două trei săptămîni foaia asta.
Vocea nr. 2 - da, da peste vreo două trei săptămîni și cum trece termenul de prescripție,
(necenzurat) srazu la demers, încheiere, fac o xerocopie.
Vocea nr. 1 - da el n-o mai fost? N-o mai fost pe la voi?
Vocea nr. 2 - el o fost o scris o plîngere pe o babă, pe (necenzurat) măsii, macar și s-aude
acolo? Uai uite care-i situația se lucrează, eu am să-ți trimit răspuns prin poștă cînd am să fac
încheiere și cînd am să fac încheiere îți fac și ție o copie la încheiere și (necenzurat), cînd am
să-I fac răspuns prin poștă.
Vocea nr. 1 - da, asta ar și ghine.
Vocea nr. 2 - peste vreo două săptămîni.
Vocea nr.1 - da, da.
Vocea nr. 2 - am să fac o copie ș-am să-ți dau.
Vocea nr. 1 - da, da, dacă ceva a-i să mă suni.
Vocea nr. 2 - da, da, nu te bescopoi că acolo îi tăt rovno.
Vocea nr. 1 – iasna caroce, băi principal că-I ghine, de-am vezi că și sosezii știu tăți.
Vocea nr. 2 - băi acolo la voi postoiano chipeș, ba se (necenzurat), (necenzurat), toată ziua
trebuie să te duci încolo, eu eram taman dijurnîi și caroce cum te ridici în 41, știi cum merge
partea dreaptă și partea stîngă, apoi în partea stîngă prima pe stînga.
Vocea nr. 1 - dapoi acolo-s chipișnîie caroce, știu semeica șeea.
Vocea nr. 2 - da așela miliționer o fost, unul așa cu pricioscă patrată, are caroce un djip.
Vocea nr. 1 - dapoi stai oleacă pe partea dreaptă prima ușă de pe stînga, stai oleac nu încurca,
cum întri cum te duci la al doilea.
Vocea nr. 2 - dacă întri se primește pe partea dreaptă, dacă stai cu fața la bloc îi pe partea
stîngă. Vocea nr. 1 - dapă așeala-i bîvșîi ment.
Vocea nr. 2 - apă așeala i-o (necenzurat) botul.
Vocea nr. 1 - lui femei-sa, daa.. ăi.
Vocea nr. 2 - o apucat-o de gît, o învinețit-o și i-o (necenzurat) două peste bot.
Vocea nr. 1 - iasna.
Vocea nr. 2 - el zice că nu, ea zice că da…
Vocea nr. 1 - dapă acolo trăiesc două femei în hata șeea.
Vocea nr. 2 - apoi da.
Vocea nr. 1 - el are două femei și asta care-i amu i-o născut deaghe nu demult, acolo numai
pricoale și pricoale, dapă feciors-o nu demult o venit.
Vocea nr. 2 - dapo-i acolo și feciors-o era.
Vocea nr. 1 - era și feciors-o, dapo-i el numa amu vineri s-o înscris.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Vocea nr. 2 - și femei-sa lu așeala iara (necenzurat) ce chipeș.

Vocea nr. 1 - da iasnenica, bun dar Denis, bucuros că te-am văzut deam dacă ceva ne vedem
mai încolo.
Vocea nr. 2 - cînd o să fie așeea am să te sun și am să-ți dau.
Vocea nr. 1 - harașo.
[Link].
[Link]. Proces-verbal de examinare și ridicare a obiectului din 17.11.2016
(f.d. 21, vol. I), prin care a fost examinat CD-ul cu înregistrările audio efectuate la 19.10.2016 de
către Trișcă Mihail aferent discuției cu colaboratorul de poliție pe nume Cristofor Cristian.
[Link]. Proces-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație –
urmărirea vizuală din 29.11.2016 (f.d. 28, vol. I), în care s-a constat că la 29.11.2016, orele
10:18 și până la orele 10:24 între colaboratorul de poliție Dodi Cristofor și Trișcă Mihail în fața
sectorului de poliție a avut loc o discuție.
[Link]. Urmărirea vizuală a început la 29.11.2016 și finisată în perioada de timp
prevăzută de planul de lucru. Urmare a măsurilor întreprinse s-a constatat: urmărirea vizuală
efectuată în privința cet. Dodi Cristofor *****. La ora 10:18, cet. Trișcă Mihai intră în sediul
sectorului de poliție nr. 4 a IP Buiucani a DP Chișinău, situat pe strada. N. Costin 55/1 mun.
Chișinău. La ora 10:18, cet. Trișcă Mihai iese din sectorul de poliție, urmat de colaboratorul de
poliție Dodi Cristofor *****, a.n. *****, unde au stat să discute în fața sectorului. La ora 10:24,
persoanele sus menționate se despart, unde angajatul poliției Dodi Cristofor rămâne fără
supraveghere.

Motivarea instanței
8. Instanța de judecată reține că probele administrate sunt valabile și admisibile.
Înainte de a ajunge la această concluzie, instanța a luat în calcul argumentul apărării că probele
ar fi inadmisibile deoarece sunt afectate de nulitate, ca urmare a desfășurării urmăririi penale în
consecința administrării lor cu încălcarea competenței.
9. Instanța de judecată reține că problema impactului pe care încălcarea competenței
după materie, o poate avea asupra probatoriului dar și asupra actelor procesuale emise, a fost
abordată în decizia Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-1815/2023. La para. 33 din această decizie
a fost menționat printre altele că ”după cum s-a menționat în pct. 8 al deciziei nr. 4-1ril-1/2013,
probele nu devin inadmisibile, chiar dacă au fost colectate și fixate de un organ de urmărire
penală care nu are competența materială, dacă acestea pot fi administrate și cercetate independent
la etapa judecării cauzei”. La pct. 32 din aceeași decizie, Curtea Supremă s-a referit și la
eventualul impact pe care încălcarea competenței o are asupra actelor procesuale. A fost spus că
”actele întocmite în contextul verificării plângerii conform art. 274 Cod de procedură penală,
ordonanța de pornire a urmăririi penale și actele ce nu suferă amânare care au fost întocmite în
termen de trei zile de la pornirea urmăririi penale nu sunt nule, chiar dacă au fost efectuate de un
organ de urmărire penală care nu are competența materială să efectueze urmărirea penală”.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

Explicația acestei soluții rezidă în faptul că urmărirea penală este pornită de organul sesizat, care
trebuie să realizeze actele ce nu suferă amînare. Verificarea competenței după materie, până la
emiterea ordonanței de pornire a urmăririi penale, este greu de realizat, deoarece până la acel
moment, nu se cunoaște în baza cărui articol din Codul penal va fi pornită urmărirea penală.
10. Probele specificate la paragraful șapte, au fost cercetate nemijlocit și în
contradictoriu în ședință de judecată. Prin urmare, orice incidență a faptului dobîndirii lor de
către un organ de urmărire penală lipsit de competență după materie, este anihilată. Alte temeiuri
care ar determina declararea nulității acestor probe nu au fost stabilite.
11. La momentul faptelor, Dodi Cristofor nu era ofițer de urmărire penală, el era ofițer
de sector al SP nr. 4. Plîngerea a fost depusă de către Trișcă Mihai (f.d. 5, vol. I) la SPIA
(Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI). Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 735/2014 și
Legii nr. 320/2012 privind activitatea poliției, SPIA este organ competent pentru investigarea
infracțiunilor de corupție comise de angajați ai MAI, având atribuții speciale de prevenire și
contracarare a corupției interne în rândul personalului subordonat. Pornirea urmăririi penale a
fost efectuată de către organul de urmărire penală al MAI (SPIA), care a fost sesizat despre
faptele lui Cristofor Dodi (f.d. 1 vol. I). Acest fapt putea fi efectuat în contextul art. 274 alin. (1)
Cod de procedură penală, iar art. 257 alin. (2) Cod de procedură penală obliga acel organ să
efectueze acțiunile de urmărire penală ce nu suportau amînare. Prin urmare, la caz ordonanța de
pornire a urmăriri penale și celelalte acte procesuale emise de SPIA urmează a fi apreciate ca
valabile.
12. În continuare, se va verifica dacă la caz, sesizarea instanței s-a efectuat cu careva
abateri de la competența materială și dacă această eventuală încălcare reprezintă sau nu un temei
de nulitate a rechizitoriului. Așa cum a specificat Curtea Supremă de Justiție în para. 34 din
decizia nr. 1ra-1815/2023, anume aceasta este chestiunea care urmează a fi verificată cu atenție
în asemenea cazuri. În aceeași decizie s-a reținut că pornind de la para. 9 din decizia nr. 4-1ril-
1/2013, actul procesual poate fi refăcut, în cazul în care procurorul general emite ordonanța prin
care îi oferă procurorului ce a semnat rechizitoriul dreptul de a sesiza instanța.
13. Prin ordonanța din 07 noiembrie 2016, adjunctul interimar al procurorului
PCCOCS Valeriu Bodean, cu referire la prevederile art. 270 alin. (1) pct. 1) lit. g) Cod de
procedură penală, a dispus retragerea cauzei penale din gestiunea SPIA MAI cu transmiterea ei
în gestiunea Procuraturii Sectorului Buiucani, în calitate de procuratură în raza teritorială de
activitate a căreia a fost comisă infracțiunea investigată. Instanța este de acord cu faptul că
această ordonanță este emisă greșit, iar procurorul PCCOCS, nu avea competență de a dispune
examinarea cauzei de către Procuratura Buiucani, în contextul în care PCCOCS nu deținea
competența să conducă UP în acest caz. Potrivit art. 269 Cod de procedură penală competența de
a efectua urmărirea penală în cauze în care se investigau infracțiuni stabilite de art. 324 Cod
penal erau de competența CNA. Conducerea urmăririi penale în acest caz revenea Procuraturii
Anticorupție conform art. 270/1 alin. (2) Cod de procedură penală (în redacția în vigoare la
situația din februarie 2017). Potrivit prevederilor art. 257 alin (4) și (4/1) Cod de procedură
penală (în redacția în vigoare la situația din februarie 2017), PCCOCS putea conduce urmărirea
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

penală doar în cauzele care îi erau date prin Lege în compentență, iar procurorul ierarhic putea să
dispună transmiterea cauzei la un alt sector, doar asupra unei cauze examinate în limitele
competenței.
14. Urmărirea penală a fost realizată de către un procuror din Procuraturii mun.
Chișinău (sediu Buiucani). Același procuror a semnat rechizitoriul. La 24 februarie 2017
procurorul adjunct interimar al procurorului șef al Procuraturii mun. Chișinău șef interimar al
oficiului Buiucani a transmis cauza în instanța de judecată. Astfel, rechizitoriul a fost semnat de
către procurorul șef al procuraturii mun. Chișinău. La acea dată, art. 251 alin. (2) Cod de
procedură penală stabilea că încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţa după
materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, dacă sînt obligatorii potrivit legii,
atrage nulitatea actului procedural. Pe parcursul examinării cauzei, procurorul nu a recurs la
remediul menționat la para. 12. De principiu acest remediu poate fi utilizat pînă la devenireaa
definitivă a hotărîrii. Totuși, art. 251 a fost modificat prin Legea nr. 245/2023, în vigoare din 22
august 2023. La moment, art. 251 stabilește că încălcarea prevederilor legale care reglementează
desfăşurarea procesului penal, atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a
comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea
acelui act, fie au fost afectate caracterul echitabil al procesului penal sau drepturile părţilor.
Potrivit prevederilor art. 251/1 Cod de procedură penală, încălcarea competenței materiale nu
mai constituie un temei de nulitate absolută.
15. Apărarea nu a explicat în care mod, desfășurarea urmăririi penale, semnarea
rechizitoriului și trimiterea cauzei în instanța de judecată de către procurorul în Procuratura mun.
Chișinău (of. Buiucani) și nu de către Procuratura Anticorupție, ar fi afectat caracterul echitabil
al procesului în această speță. Instanța de judecată nu a stabilit asemenea indicii. Din esența
prevederilor art. V para. 5 – 6 din Legea nr. 245/2023, cauzele aflate în faza de urmărire penală
în cadrul Procuraturii Anticorupţie şi al organului de urmărire penală al Centrului Naţional
Anticorupţie, pentru care acestea nu vor fi competente să efectueze urmărirea penală în temeiul
prezentei legi, vor fi transmise Procurorului General, care le va repartiza potrivit competenţei în
conformitate cu prezenta lege în termen de până la 31 martie 2024. Legea 245/2023 a modificat
și prevederile art. 269 Cod de procedură penală. Potrivit alin. (2) din această normă, urmărirea
penală în cauzele date în competenţa organului de urmărire penală al Centrului Naţional
Anticorupţie, este efectuată de către procuratura în raza teritorială a căreia este amplasată
subdiviziunea teritorială a Centrului Naţional Anticorupţie. Centrul Național Anticorupție este
situat în mun. Chișinău, în raza de activitate a procuraturii mun. Chișinău. În speță, prin efectul
Legii (modificările operate prin legea 245), Procuratura Anticorupție nu ar mai avea competență
să sesizeze instanța. Din contra această atribuție, i-ar fi revenit procuraturii în raza teritorială a
căreia este amplasat sediul CNA. Această procuratură este cea de nivelul procuraturii care a și
sesizat instanța. Astfel, actul procesual, este refăcut prin efectul indirect al legii procesuale. În
contextul în care legiuitorul a transformat încălcarea competenței după materie, într-un temei de
nulitate relativă (vezi 251/1 și 251/2 Cod de procedură penală), din perspectiva art. 3 Cod de
procedură penală, voința acestuia urmează a fi respectată. Pentru motivele invocate mai sus,
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

cererea apărării referitoare la nulitatea actelor procesuale, a probelor și a rechizitoriului nu poate

fi admisă și a fost respinsă de către instanța de judecată.
16. Probele administrate, apreciate în ansamblu și în mod coroborat demonstrează
dincolo de orice dubiu rezonabil existența faptelor prejudiciabile specificate la para. 1 din
prezenta sentință și comiterea lor cu vinovăție de către Dodi Cristofor.
17. Pentru a decide astfel, instanța de judecată a luat în calcul faptul că fapta este
demonstrată prin declarațiile martorului Turețchi Sergiu. El a confirmat că inițial, la 28
septembrie 2016, Trișcă Mihail a recunoscut faptul tractării neautorizate a automobilului și al
deteriorării acestuia în proces. Ei au ajuns și la un numitor comun referitor la acoperirea
prejudiciului și la împăcare. Totuși, după ce au mers la inspectorat și l-au anunțat pe inculpatul
Dodi Cristofor, iar Trișcă a rămas să discute ceva doar cu inspectorul, lucrurile au luat o cu totul
altă întorsătură. Trișcă a dispărut, nu a mai răspuns la apeluri și nu a mai dorit să repare
prejudiciul invocat. În final materialul inițiat la plîngerea lui Turețchi Sergiu a fost remis la
rebut, de către inspectorul Dodi Cristofor, sub pretextul că nu s-a stabilit autorul, chiar dacă
înregistrările video obținute arătau clar cine este persoana care a comis fapta invocată în
plîngere.
18. Cele descrise de Turețchi Sergiu se pliază pe informațiile comunicate de martorul
Trișcă Mihail (vezi proba nr. [Link]). El a explicat că la 28 septembrie, s-a dus împreună cu
Turețchi la poliție, unde Cristi i-a întrebat dacă au ajuns la o înțelegere. Ei au confirmat că da.
După ce Sergiu a plecat, Cristi i-a propus o „altă soluție” anume să-i dea lui 10.000 lei pentru ca
acesta să închidă materialul și să nu intenteze dosar penal, dându-i termen până la 6 octombrie
2016. Martorul a explicat că la 1 octombrie 2016, a adunat suma și i-a dat 10.000 lei lui Cristi în
biroul de serviciu. Cristi i-a promis că va închide cazul și i-a cerut să revină pe 3 octombrie
pentru a depune o explicație falsă, cum că nu ar fi tractat mașina. În contextul în care după
transmiterea banilor a fost contactat de către un alt polițist, el a mers la sector și a inițiat cu Dodi
Cristofor o discuție referitor la situația lor. Această discuție el a înregistrat-o pe telefonul său
(iPhone 5s) și a salvat-o pe un CD drept dovadă. După aceasta el a mers la SPIA.
19. Informațiile specificate la para. 17 și 18 concordă cu informațiile relevate de
discuțiile purtate de Trișcă Mihail și Dodi Cristofor la 19 octombrie și 29 noiembrie 2016 (vezi
probele 7.X și [Link]). În cadrul acestora Dodi Cristofor confirmă expres, primirea sumei de 10
000 lei de la Trișcă Mihai și îi dă asigurări, că ceea ce a promis la pretinderea și primirea acestor
mijloace, adică trimiterea la rebut a materialului și neadministrarea probelor pentru inițierea unei
cauze penale, a fost realizată în contextul în care el așa a promis. În cadrul acestor discuții, Dodi
Cristofor menționează expres că el intenționat nu a ridicat, conform procedurii, înregistrările
video în care se observă cine este autorul faptei, iar prin urmare, aceste înregistrări nu sunt
anexate la materialul trimis în arhivă, astfel că încercările victimei de a mai obține redeschiderea
procedurilor vor fi lipsite de succes.
20. Faptul că Dodi Cristofor a avut în gestiune materialul inițiat la plîngerea lui
Turețchi, precum și că el a emis la 06 octombrie 2016 o încheiere de transmitere la rebut a
acestui material pe motiv că nu a fost depistat autorul faptei este relevat de proba nr. [Link].
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

21. Toate aceste indicii apreciate în ansamblu, demonstrează dincolo de orice dubiu
rezonabil că Dodi Cristofor a pretins și primit pentru sine, bani în sumă de 10 000 lei, ce nu i se
cuveneau pentru realizarea unor anumite acțiuni ce intrau în obligațiile sale de serviciu contrar
prevederilor legii și circumstanțelor de fapt care îi erau cunoscute dar și pentru nerealizarea
unora din aceste obligații. Probele cauzei demonstrează cert că la 06.10.2016, Dodi Cristofor,
acționând în vederea îndeplinirii promisiunilor făcute lui Trișcă Mihai, contra sumei de 10 000
lei primite anterior de la ultimul, a emis o încheiere (f.d. 61, vol. I) prin care a sistat efectuarea
controlului pe marginea materialului nominalizat motivând că „au fost efectuate un șir de măsuri
pentru depistarea persoanelor, însă careva informații nu au fost acumulate”, pornind un proces
contravențional în privința unor persoane necunoscute, deși cunoștea cu certitudine faptul că
Trișcă Mihail are o atribuție directă la cazul examinat.
22. Înainte de a ajunge la această concluzie cu privire la fapte, instanța de judecată a
luat în calcul argumentele apărării referitoare la lipsa de echitate a procesului determinată de
încălcarea dreptului la apărare și persistența provocării.
23. Pentru verificarea persistenței la speță a noțiunii de „provocare la acte de corupere”
a fost luată în calcul metodologia utilizată de CtEDO în cauza Bannikova c. Rusiei (4 noiembrie
2010, nr. 18757/06, par. 66-75). Astfel, Curtea s-a referit la două etape ale testului de verificare a
acțiunilor autorităților. Prima etapă se referă la analiza acțiunilor poliției și constă în stabilirea,
dacă: a) existau indicii concrete și obiective care să justifice o operațiune specială de investigare;
b) dacă ar fi fost comisă infracțiunea fără implicarea agenților statului; c) dacă agenții statului
implicați în activitățile de investigare au adoptat o atitudine pur pasivă (observatori) sau,
dimpotrivă, dacă au depășit limitele, acționând ca „agenți provocatori”; d) din ce moment
organele statului au început operațiunile și care a fost natura lor. A două etapă a analizei se
realizează când sunt absente informațiile care ar fi putut servi pentru prima etapă. La această
etapă, Curtea examinează procedura în cadrul căreia instanțele naționale au abordat argumentele
întemeiate pe provocarea din partea poliției: a) dacă plângerea cu privire la provocare permite,
conform legislației, instanțelor naționale să examineze plângerea și să excludă probele; b) dacă
există, potrivit legislației naționale, procedura de excludere a probelor; c) dacă este protejat în
mod corespunzător dreptul la apărare și în special respectarea principiilor contradictorialității și
egalității armelor; d) instanţa trebuie să examineze motivul operațiunii, conduita poliției,
caracterul influenței asupra persoanei; e) persoana trebuie să aibă acces la materialele cauzei; f)
sarcina probei pentru dovedirea inexistenței provocării este pusă în seama autorităților.
24. Indicii similare se regăsesc în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
în cauzele Teixeira de Castro contra Portugaliei, 9 iunie 1998; hot. Ramanauskas contra
Lituaniei, 5 februarie 2008; hot. Khudobin contra Rusiei, 26 octombrie 2010; hot. Sandu contra
Moldovei, 11 februarie 2014 etc.. Astfel se va considera prezența unei provocări la actele de
corupere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii cumulative: - acţiunea presupusă ca act de
corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să
descopere infracţiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere
din partea unui denunţător; - lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârşită fără această
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

intervenţie (în special, nu au fost realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atât, persoana nu a
fost dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenţii statului sau, după caz, cu
persoane private care acţionează sub supravegherea agenţilor statului); - nu există suspiciuni
obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupţie înainte de implicarea agenţilor statului
sau, după caz, a persoanelor private care acţionează sub supravegherea agenţilor statului.
25. Instanța reține că la analiza probelor, a fost constatat că Trișcă Mihai a contactat
agenții statului abia după ce, de la acesta a fost pretinsă și primită suma de 10 000 lei de către
Dodi Cristofor. Mai mult, atît Turețchi cît și Trișcă au indicat constant că inițiativa ca Trișcă să
se rețină la poliție la data de 28 septembrie 2016, iar Turețchi să plece i-a aparținut lui Dodi
Cristofor. Acest indiciu, în tandem cu ”oferta” pe care i-a făcut-o Dodi lui Trișcă din moment ce
au rămas singuri, a determinat instanța să constate că inițiativa actului de corupție i-a aparținut
inculpatului. Înregistrarea discuției din 06 octombrie 2016 de către Trișcă Mihail urmărea scopul
asigurării acestuia că nu va fi mințit de către Dodi Cristofor și că nu a transmis banii ”în zadar”.
Această conduită este explicabilă prin faptul că el a fost contactat de un alt polițist care îi cerea
să se clarifice cu Turețchi pe marginea cazului cu deteriorarea automobilului. Aceste aspecte au
fost abordate în cadrul discuției, iar Dodi Cristofor i-a dat asigurări că nu vor fi careva probleme
și că cel care l-a apelat doar încearcă să-și dea importanță, iar el îl va apostrofa atunci cînd îl va
întîlni. Instanța reține că în speță, conduita lui Trișcă Mihail din data de 06 octombrie 2016 nu
poate fi apreciată ca fiind provocare la comiterea infracțiunii. Ulterior, după 24 octombrie 2016
în perioada când Trișcă Mihai a acționat sub ghidarea agenților statului, acesta a acționat doar în
scop de acumulare a probelor și nu pentru instigarea la comiterea infracțiunii. În această perioadă
din partea primului nu au fost întreprinse acțiuni preliminare sau de altă natură să-l determine pe
inculpat să acționeze în mod infracțional.
26. Se reține că organul de urmărire penală a acționat imediat după înregistrarea
denunțului și pornirea urmăririi penale, fiind dispuse și efectuate măsuri speciale de investigație
orientate spre administrarea probatoriului și nu spre instigarea la comiterea unei infracțiuni.
Reieșind din probele cercetate, luând în considerație jurisprudența CtEDO în materie, instanța
apreciază că în speță, provocare la infracțiunea de corupere pasivă nu a existat.
27. Instanța de judecată a luat în calcul argumentul apărării precum că la momentul
inițierii măsurii speciale de investigații, interceptarea și înregistrarea comunicărilor, inculpatului
nu i-a fost atribuit nici-un statut. Acest argument nu poate fi reținut. Instanța de judecată reține
că, potrivit art. 1328, alin. (3) CPP al RM (în vigoare în octombrie noiembrie 2016), pot fi supuse
interceptării și înregistrării comunicările bănuitului, învinuitului sau ale altor persoane, inclusiv
ale celor a căror identitate nu a fost stabilită, despre care există date ce pot conduce rezonabil la
concluzia că ele fie contribuie, în orice mod, la pregătirea, comiterea, favorizarea sau tăinuirea
infracțiunilor prevăzute la alin. (2), fie primesc sau transmit informații relevante și importante
pentru cauza penală. Prin încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău din 18 noiembrie 2016 (f.d. 30) a fost autorizată interceptarea și înregistrarea
discuțiilor dintre Trișcă Mihail și Dodi Cristofor. Ulterior prin încheierea judecătorului de
instrucție din cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19.12.2016 (f.d. 45, vol. I), s-a
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

constatat că la efectuarea măsurii speciale de investigații – interceptarea și înregistrarea

comunicărilor care au avut loc la 29.11.2016 (f.d. 38-40, vol. I), au fost respectate cerințele
legale prevăzute de CPP al RM și amânată informarea lui Dodi Cristofor despre faptul efectuării
în privința acestuia a măsurii nominalizate până la finalizarea urmăririi penale.
28. Argumentele apărării privind lipsa unei întâlniri la data de 01.10.2016, între
inculpatul Dodi Cristofor și denunțătorul Trișcă Mihai nu sunt obiective. Ele sunt combătute de
probatoriul administrat legal în cauză. Instanța reține că, potrivit stenogramei interceptării din
19.10.2016 (f.d. 9-13, vol. I), inculpatul nu contestă primirea sumei de 10 000 lei. Din contra el
confirmă primirea acestei sume și-l asigură pe Trișcă că „totul va fi bine” în schimbul sumei
respective. Aceste indicii au determinat instanța să considere că afirmația lui Trișcă referitoare la
transmiterea sumei de 10 000 lei către Dodi Cristofor la 01 octombrie 2016 este corectă. Din
aceleași considerente, nu a putut fi reținut argumentul apărării privind inegalitatea armelor în
proces.
29. De asemenea, nu se probează că ar fi existat un refuz abuziv sau vreo restricționare
ilegală din partea organelor competente sau a instanței de judecată în furnizarea datelor solicitate,
iar în acest sens instanța de judecată conchide că nu a fost afectat principiul contradictorialității
și al egalității armelor.

Aspecte referitoare la calificare și legea

aplicabilă.
30. La momentul săvârșirii faptelor, partea relevantă a art. 324 Codul penal era
următoarea:
”(1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de
către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri,
servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine
sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora
pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei
acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi
convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau
de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.
(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:
a1) de un funcţionar internaţional;
b) de două sau mai multe persoane;
c) cu extorcare de bunuri sau servicii enumerate la alin.(1);
d) în proporţii mari
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000
la 8000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la

10 ani”.
31. La momentul emiterii prezentei sentințe, partea relevantă a art. 324
Cod penal este următoarea:
”(1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de
către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri,
servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă ce nu i se cuvin, pentru sine
sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora
pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei
acţiuni în exercitarea funcţiei sau contrar acesteia se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 1000 la 2000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de
a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de până la 5 ani.
(2) Faptele prevăzute la alin.(1) săvârşite de către o persoană cu funcţie de
demnitate publică sau de către un funcţionar internaţional se pedepsesc cu
amendă în mărime de la 2000 la 3000 de unităţi convenţionale sau cu
închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de
la 2 la 5 ani.
(3) Faptele prevăzute la alin.(1) sau (2) săvârşite în proporţii ce depăşesc 100
de unităţi convenţionale se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă
în mărime de la 6000 la 8000 de unităţi convenţionale şi cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.
(4) Faptele prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvârşite:
a) cu extorcare de bunuri sau servicii;
b) în proporţii mari
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 8000
la 10000 de unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la
10 ani”.
32. Faptele care anterior cădeau sub incidența art. 324 alin. (1) Cod penal la moment
cad sub incidența uneia din normele art. 324 alin (1), (2) sau (3) Cod penal. Faptele care anterior
erau incriminate la alineatul 324 alin (2) pct. c) Cod penal la moment sunt incriminate de art. 324
alin. (4) Cod penal. Faptele lui Dodi Cristofor au fost recalificate de către acuzator de la
prevederile art. 324 alin. (2) lit. c) Cod Penal, la prevederile art. 324 alin. (3) Cod penal (vezi
para.3). În ordonanța de modificare a învinuirii, acuzatorul nu mai face referire la circumstanța
agravantă calificativă ”extorcare” și invocă doar art. 324 alin. (3) Cod penal. Prin urmare trebuie
să se decidă dacă faptele comise de inculpat erau incriminate la momentul comiterii lor și dacă
ele continuă să fie incriminate la momentul emiterii sentinței.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

33. La soluționarea problemei de a ști, care din definiții este aplicabilă speței și la care
din ele urmează a fi raportată fapta inculpatului, instanța de judecată a luat în calcul regulile ce se
desprind din prevederile art. 10, 10/1, 22 din Codul penal, art. 7 CEDO, jurisprudența CtEDO în
cauza (Scoppola c. Italiei (nr. 2) [GC], 2009, §§ 103-109), de jurisprudența CtEDO în cauza
Berardi și Mularoni contra San Marino, cererea nr. 24705/16 și 24818/16, hotărâre din 10
ianuarie 2019, dar și sistematizările făcute de CtEDO în Avizul Consultativ emis de Marea
Cameră a CtEDO la 29 mai 2020 la cererea nr. P16-2019-001 formulată de Curtea
Constituțională din Armenia, referitoare la utilizarea tehnicii legiferării prin referință pentru
incriminarea unei infracțiuni și criteriile aplicabile pentru compararea legii penale în vigoare la
momentul comiterii infracțiunii și a legii penale care o modifică.
34. În esență, instanța a desprins că sarcinile ce urmează a fi realizate în aceste situații
presupun necesitatea de a verifica dacă există o continuitate a incriminării, de la momentul
săvârșirii infracțiunii și momentul condamnării. Ori, situația în care o faptă incriminată de legea
veche nu mai este incriminată în legea contemporană examinării cauzei, trebuie să profite
inculpatului. În cadrul realizării acestui proces, nu se permite îmbinarea elementelor normelor
care definesc infracțiunea și crearea unei lex terția.
35. La realizarea acestei sarcini, urmează să se evite o comparare in abstracto a
normelor de incriminare, ci mai degrabă să recurgă la o abordare in concreto, care presupune o
raportare a faptelor atât la legea în vigoare la momentul comiterii lor, cât și la legea
contemporană judecării cauzei (pct. 88 din aviz). Acest principiu este utilizat de mai mult de
jumătate dintre statele membre ale CoE (punctele 37-38 din aviz). De asemenea, acest principiu
este puternic reflectat în jurisprudența Curții (punctul 79 din aviz).
36. Instanța de judecată reține că anume pe această platformă, este posibilă realizarea
exercițiului logico juridic care permite formularea răspunsurilor la întrebarea dacă, a) la caz se
constată o continuitate a infracțiunii și după caz, b) care din definițiile stabilite de aceste două
legi este mai favorabilă inculpatului.
37. În cazul în care se atestă existența unei continuități a incriminării, instanțele
urmează să verifice dacă pedeapsa aplicată nu depășește limitele stabilite de dispoziția care era în
vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii (Berardi și Mularoni, citată mai sus, § 41) (pct. 85 din
aviz).
38. În continuare, instanța de judecată va da apreciere dacă fapta comisă de Dodi
Cristofor întrunește elementele constitutive ale componențelor de infracțiune ce se desprind din
prevederile art. 324 alin. (1) din Codul penal (redacția veche), precum și din prevederile art. 324
alin. (3) din Codul penal (redacția nouă).
39. Obiectul juridic special relevat de ambele componențe menționate îl constituie
relaţiile sociale cu privire la buna desfăşurare a activităţii de serviciu în sectorul public, care
presupune îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în mod corect, cu respectarea intereselor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
40. Obiectul material îl constituie remunerația ilicită pretinsă și primită de inculpat de
la Trișcă Mihai, sub formă de mijloace bănești în sumă de 10 000 (zece mii) lei. Conform legii
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

vechi, cuantumul obiectului material, nu era un criteriu de delimitare a calificării, atunci cînd
acesta era sub limita proporțiilor mari. Legea nouă face ca faptele de corupere pasivă a căror
obiect material este mai mare de 5000 lei să fie calificate conform art. 324 alin. (3) Cod penal.
Inculpatul a pretins și primit o suma mai mare de 50 000 lei. În consecință, faptele sale, care
anterior cădeau sub incidența art. 324 alin. (1) Cod penal, la moment cad sub incidența art. 324
alin. (3) Cod penal.
41. Latura obiectivă în cazul ambelor definiții ale infracțiunilor enunțate presupune
fapta prejudiciabilă exprimată prin acțiunea de pretindere și ulterior primire de la Trișcă Mihai a
remunerației ilicite, sub formă de mijloace bănești în sumă de 10 000 lei, ce nu i se cuvin lui
Dodi Cristofor, pentru a nu realiza acțiuni ce intrau în atribuțiile sale de serviciu și anume pentru
a nu administra probatoriul în vederea elucidării tuturor circumstanțelor cauzei, a o mușamaliza
și a asigura neatragerea la răspundere penală a acestuia.
42. Această faptă se încadrează atît la definiția infracțiunii stabilite de art. 324 alin. (1)
Cod penal (legea veche), cît și art. 324 alin. (3) CP (redacția nouă).
43. Instanța reține că potrivit sensului oferit de ambele variante ale normei de
incriminare pretinderea constă într-o cerere, solicitare insistentă ori într-o pretenţie vizând
obiectul remunerării ilicite, care se poate manifesta verbal, în scris sau în formă concludentă,
fiind inteligibilă pentru cel căruia i se adresează, indiferent dacă a fost satisfăcută sau nu. În
cazul pretinderii, inițiativa aparţine în exclusivitate coruptului, adică persoanei publice ori
persoanei publice străine, funcționarului internaţional ori persoanei cu funcţie de demnitate
publică. Indiferent dacă este expresă sau aluzivă, pretinderea remuneraţiei ilicite trebuie să fie
univocă, manifestând intenţia coruptului de a condiţiona de ea conduita legată de obligaţiile sale
de serviciu. Primirea presupune intrarea în posesie. Probele cauzei demonstrează că inculpatul a
pretins și primit de la Trișca Mihail suma de 10 000 lei. Persistența acestor modalități normative
ale acțiunii prejudiciabile sunt relevate de probele nr. 7.1, 7.2, 7.10, 7.12. Ele denotă că
inculpatul Dodi Cristofor s-a întâlnit cu Trișcă Mihai și au purtat discuții în cadrul cărora primul
a pretins de la ultimul bani în sumă de 10 000 lei, pentru neadministrarea probelor și
neexaminarea faptelor. Banii nu i se cuveneau inculpatului și au fost pretinși și primiți pentru a
nu îndeplini, acțiuni în exercitarea funcției sale și anume neinvestigarea faptelor invocate în
sesizarea lui Turețchi, neadminstrarea probatoriului și mușamalizarea cazului respectiv.
44. Se mai reține că la momentul faptelor inculpatul deținea funcția de ofițer de sector
al Sectorului de poliție nr. 4 al Inspectoratului de poliție Buiucani al Direcției de Poliție a mun.
Chișinău a IGP al MAI, locotenent de poliție și era persoană publică în sensul oferit acestei
noțiuni de art. 123 din Codul penal. Instanța de judecată reține că, atât legea veche cât și legea
nouă incriminează coruperea pasivă adică pretinderea și primirea de către o persoană publică, de
bunuri, ce nu i se cuvin, pentru sine pentru a nu îndeplini o acţiune ce intra în exercitarea funcţiei
sale.
45. Se constată că raportarea faptelor comise de inculpat în perioada 26.09.2016 –
06.10.2016, la prevederile art. 324 alin. (1) din Codul penal (în redacția legii 326 din
23.12.2013), denotă întrunirea de către acestea a tuturor elementelor calificative obligatorii ale
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

laturii obiective stabilite de norma invocată. La fel, se constată că raportarea faptelor comise de
inculpat în perioada 26.09.2016 – 06.10.2016, la prevederile art. 324 alin. (3) din Codul penal (în
redacția legii 136 din 06.06.2024, în vigoare 07.09.2024) denotă întrunirea de către acestea, a
tuturor elementelor calificative obligatorii ale laturii obiective stabilite de norma invocată.
Astfel, instanța de judecată reține că raportarea logico-juridică a faptelor stabilite în prezenta
sentință, la semnele laturii obiective enunțate, denotă că fapta comisă de Dodi Cristofor conține
semnele calificative obligatorii ale laturii obiective a componenței de infracțiune stabilită de art.
324 alin. (1) din Codul penal (redacția veche) și de art. 324 alin. (3) din Codul penal (redacția
nouă).
46. Instanța de judecată reține că atât art. 324 alin. (1) din Codul penal (în redacția legii
326 din 23.12.2013) cât și art. 324 alin. (3) din Codul penal (în redacția legii 136 din 06.06.2024,
în vigoare 07.09.2024) stabilesc că subiectul infracțiunii de corupere poate fi printre altele o
persoană publică. A fost menționat că art. 123 CP definește noțiunea de persoană publică.
Această definiție nu a suferit modificări. Instanța de judecată a indicat anterior că inculpatul
deținea calitatea de ofițer de sector al Sectorului de poliție nr. 4 al Inspectoratului de poliție
Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI și era persoană publică în sensul
oferit acestei noțiuni de art. 123 din Codul penal. Prin urmare acesta deține calitatea de subiect
al infracțiunii incriminate atât din perspectiva legii noi, cât și a celei vechi.
47. Latura subiectivă relevată de componența de infracțiune stabilită de art. art. 324
alin. (1) din Codul penal (în redacția legii 326 din 23.12.2013) cât și art. 324 alin. (3) din Codul
penal (în redacția legii 136 din 06.06.2024, în vigoare 07.09.2024) presupune intenția directă și
scopul special al pretinderii precum și a primirii ulterioare a unei sume, pentru a nu îndeplini o
activitate ce era în competența de serviciu a inculpatului. Așa cum a fost menționat, faptele
stabilite în cauza de referință demonstrează că inculpatul a acționat înțelegând caracterul ilegal al
acțiunilor sale și dorind realizarea acestora cât și în vederea realizării scopului special enunțat. În
circumstanțele specificate, luând în calcul faptele reținute prin prezenta sentință, constatările,
argumentele și concluziile expuse în alineatele anterioare, instanța de judecată conchide că fapta
comisă de Dodi Cristofor conține toate semnele și elementele calificative obligatorii ale
componenței de infracțiune stabilită de art. 324 alin. (1) din Codul penal (redacția legii 326 din
23.12.2013) și de art. 324 alin. (3) din Codul penal (redacția legii 136 din 06.06.2024, în vigoare
07.09.2024).
48. Prin urmare, instanța de judecată constată că în speță persistă o continuitate a
incriminării, astfel fiind exclusă o eventuală dezincriminare a faptei comise de Dodi Cristofor.
49. Din aceste considerente, instanța de judecată a apreciat necesar de a-l recunoaște
vinovat pe Dodi Cristofor *****, născut la *****, de comitere, în intervalul de timp de la
26.09.2016 – 06.10.2016, a infracțiunii prevăzute la art. art. 324 alin. (1) din Codul penal
(redacția legii 326 din 23.12.2013), care continuă să fie incriminată de art. 324 alin. (3) din
Codul penal (în redacția Legii nr. 136 din 06.06.2024 în vigoare la momentul emiterii sentinței).
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

50. Individualizarea pedepsei. Potrivit prevederilor art. 7 din Codul penal, la aplicarea
legii penale se ține cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana
celui vinovat şi de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.
51. În conformitate cu art. 61 alin. (1) și (2) din Codul penal, pedeapsa penală este o
măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se
aplică de instanțele de de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,
cauzând anumite lipsuri şi restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității
sociale, corectarea şi resocializarea condamnatului, precum şi prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnaților, cât şi a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie
să cauzeze suferințe fizice şi nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
52. În corespundere cu art. 75 alin. (1) din Codul penal, persoanei recunoscute vinovate
de săvârșirea unei infracţiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială
a prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispoziţiile Părţii generale a prezentului cod. La
stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de judecată ţine cont de gravitatea
infracţiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi
reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale familiei acestuia
53. Instanța de judecată reiterează că în cazul în care se atestă existența unei
continuități a incriminării, instanțele urmează să verifice dacă pedeapsa aplicată nu depășește
limitele stabilite de dispoziția care era în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii (Berardi și
Mularoni, citată mai sus, § 41) (pct. 85 din aviz).
54. Astfel, se constată că pedeapsa stabilită de legea nouă care asigură continuitatea
incriminării (art. 324 alin. (3) din Codul penal) este închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în
mărime de la 6000 la 8000 de unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. Pedeapsa
stabilită de legea veche (art. 324 alin. (1) din Codul penal, în redacția Legii nr. 326 din
23.12.2013) era închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi
convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.
55. În cauza Maktouf și Damjanović v. Bosnia și Herțegovina (MC, nr. 2312/08 și
34179/08, CEDO 2013 par. 67-75) Curtea a indicat că reprezintă o încălcare a art. 7, situația în
care instanța de judecată, la aprecierea sancțiunii mai blânde, ia în calcul doar pedeapsa maximă
posibilă, fără a ține cont de întregul evantai de pedepse stabilite de legea veche sau de legea
nouă.
56. Instanța de judecată constată că sancțiunea prevăzută de legea veche este mai
blândă în contextul în care aceasta stabilea pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în
mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale (o unitate convențională fiind de 20 de lei) şi cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe
un termen de la 5 la 10 ani, în comparație cu legea nouă, în care pedeapsa complementară cu
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

amendă este de la 6000 la 8000 de unităţi convenţionale (o unitate convențională fiind de 50 de

lei).
57. În condițiile respective, pornind de la prevederile art. 10 alin. (1) din Codul penal,
dar și de jurisprudența CtEDO în cauza Berardi și Mularoni, citată mai sus, § 41, instanța de
judecată la individualizarea pedepsei, a ținut cont de sancțiunea prevăzută de legea mai blândă, și
anume închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale
(o unitate convențională fiind de 20 de lei) şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii
publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.
58. La individualizarea pedepsei ce se cuvine inculpatului pentru comiterea de către el
a infracțiunii stabilite la momentul emiterii prezentei sentințe, art. 324 alin. (3) din Codul penal,
instanța de judecată a luat în calcul faptul că infracțiunea respectivă, pornind de la prevederile
art. 16 alin. (4) din Codul penal, este una gravă.
59. Instanța de judecată, la aprecierea caracterului rezonabil al pedepsei aplicate, a mai
luat în calcul faptul că în privința inculpatului Dodi Cristofor nu au fost stabilite circumstanțe
atenuante sau agravante. Pe de altă parte s-a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă de
inculpat este una deosebit de nocivă pentru statul de drept și pentru încrederea ce urmează a fi
manifestată în raport cu modul de funcționare a statului și instituțiilor sale. S-a reținut la
individualizarea pedepsei că, inculpatul are vârstă de (33 ani), nu este căsătorit, are la întreținere
un copil minor
60. La individualizarea pedepsei instanța de judecată a luat în calcul că inculpatul a
acționat deosebit de cinic în raport cu părțile implicate. Atunci cînd a aflat că Trișcă este gata să
achite prejudiciul solicitat de Turețchii, acesta a pretins suma de 10 000 lei de la Trișcă pentru a
nu documenta corespunzător cazul. El s-a folosit de funcția sa și a sabotat modul de administrare
a probelor pe marginea petiției lui Turețchii, după care a indicat în încheierea emisă de el că nu
s-a stabilit cine a tractat automobilul, prevalîndu-se de propriile omisiuni, pentru a respinge
plîngerile și sesizările suplimentare formulate de Turețchi. Mai mult, el avea o atitudine ironică
în raport cu eforturile depuse de acesta pentru a-și apăra drepturile.
61. În condițiile respective, reieșind din caracterul infracțiunii săvârșite, de vârsta
inculpatului, de modul în care acesta a acționat înainte și după comiterea faptelor, instanța de
judecată a apreciat că pentru comiterea în perioada 26.09.2016 – 06.10.2016 de către inculpatul
Dodi Cristofor a infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (3) din Codul penal (în redacția Legii nr.
136 din 06.06.2024 în vigoare la momentul emiterii sentințe) este echitabilă aplicarea unei
pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu calcularea acestuia din
momentul reținerii efective a inculpatului, după ce sentința va deveni definitivă, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, precum și a unei pedepse complementare obligatorii
sub formă de amendă în mărime de 6000 UC (șase mii unităţi convenţionale), ceea ce constituie
suma de 120 000 (una sută douăzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe
un termen de 8 (opt) ani.
62. Din motivul specificat la para. 60 instanța de judecată a considerat că suspendarea
executării parțiale sau totale a pedepsei stabilite inculpatului nu poate avea loc.
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

63. În conformitate cu prevederile art. 395 alin. (1) pct. 5) din CPP în dispozitivul
sentinței de condamnare trebuie să fie arătată dispoziția privitoare la măsura preventivă ce se va
aplica inculpatului până când sentința va deveni definitivă.
64. Instanța de judecată reține că pe parcursul examinării prezentei cauze, inculpatul
Dodi Cristofor s-a prezentat în ședință. Nu au fost relevate indicii că acesta ar încerca să se
eschiveze. Pedeapsa privativă de liberate urmează să fie pusă în executare după devenirea
definitivă a sentinței. În asemenea condiții, instanța de judecată nu a considerat necesar de a-i
stabili acestuia careva măsură preventivă.
65. Conform art. 385 alin.(1) pct.10) - 11) din Codul de procedură penală, instanța de
judecată soluționează dacă trebuie admisă acţiunea civilă, în folosul cui şi în ce sumă; precum și
dacă trebuie reparată paguba materială atunci când nu a fost intentată acțiunea civilă. Instanța
reține că în cadrul procesului, Trișcă Mihai nu a invocat careva pretenții de ordin material sau
moral față de inculpatul Dodi Cristofor *****, iar în ședința de judecată nu s-a prezentat pentru a
concretiza acest aspect.
66. Instanța reţine că potrivit art. 397 pct. 1), 2), 3), 4) din Codul de procedură penală,
dispozitivul sentinţei de condamnare, precum şi al celei de achitare sau de încetare a procesului
penal, pe lângă chestiunile enumerate în art. 395 şi 396, în cazurile necesare, trebuie să mai
cuprindă 1) hotărârea cu privire la acțiunea civilă; 2) hotărârea cu privire la confiscarea specială
și confiscarea extinsă; 3) hotărârea cu privire la corpurile delicte; 4) hotărârea cu privire la
măsurile de ocrotire.
67. Cu referire la soarta corpurilor delicte, instanța constată faptul că prin ordonanța din
17.11.2016 (f.d. 22, vol. I), a fost recunoscut în calitate de corp delict: CD cu convorbirile din
19.10.2016. Prin ordonanța din 19.12.2016 (f.d. 46, vol. I), a fost recunoscut în calitate de corp
delict: CD 2016/118/CD.
68. În conformitate cu art. 162 alin. (1) pct. 5) din Codul de procedură penală, în cazul
în care procurorul dispune încetarea urmăririi penale sau în cazul soluționării cauzei în fond, se
hotărăște chestiunea cu privire la corpurile delicte. În acest caz: documentele care constituie
corpuri delicte rămân în dosar pe tot termenul de păstrare a lui sau, la solicitare, se remit
persoanelor interesate.
69. Astfel, în urma celor expuse, în temeiul art. 162 alin. (1) pct. 5) din Codul de
procedură penală, instanța de judecată concluzionează că corpurile delicte descrise supra,
urmează să rămână la materialele cauzei penale pe toată perioada păstrării sale.
70. Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 4) CPP și art. 106 alin. (2) lit. b) CP, în condițiile în
care la inculpatul Dodi Cristofor nu au fost depistate mijloacele financiare în sumă de 10 000
(zece mii) lei, pe care acesta le-a primit de la Trișcă Mihai în vederea comiterii unei infracțiuni,
instanța de judecată, a considerat necesar de a dispune confiscarea specială a contravalorii sumei
de 10 000 lei de la Dodi Cristofor, cu titlu de mijloace financiare rezultate din infracțiuni.
În temeiul celor expuse supra, examinând sub toate aspectele, complet şi obiectiv
circumstanțele cauzei penale, în conformitate cu art. 341, 384, 385, 387, 389, 392-395, 397 din
Codul de procedură penală, instanța de judecată,
Dosar nr. 1-837/17 14-1-3048-01032017 Dodi Cristofor *****

C O N D A M N Ă:

Dodi Cristofor *****, născut la *****, IDNP: *****, se recunoaște vinovat de

comiterea, în perioada 26.09.2016 – 06.10.2016, a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) din
Codul penal (în redacția Legii nr. 326 din 23.12.2013 în vigoare la momentul comiterii faptei),
care continuă să fie incriminată de art. 324 alin. (3) din Codul penal (în redacția Legii nr. 136 din
06.06.2024, în vigoare la momentul emiterii sentinței). În baza dispoziției normei mai blînde i se
aplică, o pedeapsă principală sub formă de închisoare în penitenciar semiînchis, pe un termen de
3 (trei) ani, cu calcularea acestuia din momentul reținerii efective a inculpatului, după ce sentința
va deveni definitivă, precum și o pedeapsă complementară obligatorie sub formă de amendă în
mărime de 6000 UC (șase mii unităţi convenţionale), ceea ce constituie suma de 120 000 (una
sută douăzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 (opt)
ani.
Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 5) din Codul de procedură penală, după rămânerea definitivă
a
prezentei sentințe, corpurile delicte recunoscute astfel prin ordonanța din 17.11.2016 (f.d. 22,
vol. I) și ordonanța din 19.12.2016 (f.d. 46, vol. I), de păstrat la materialele cauzei penale.
Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 4) CPP și art. 106 alin. (2) pct. b) CP, se confiscă de la Dodi
Cristofor contravaloarea sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de mijloace financiare obținute
prin infracțiune.
Sentinţa poate fi atacată în ordine de apel la Curtea de Apel Centru, în termen de 15 zile de
la data pronunțării, prin intermediul Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani).
Sentinţa motivată pronunţată în şedinţă publică la 24 octombrie 2025.

Preşedintele şedinţei,
judecător Negru
Alexandru