Nr.

35, Anul VII - Anul omagial al „Iconarilor Ateneului Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului din parohia Sf. Pantelimon
Periodicul Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon din cadrul parohiei bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc
(Material publicat cu sprijinul domnului GABRIEL ŢURLEA, voluntar Sfântul Pantelimon, sub coordonarea Pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu)

MEDITAŢIILE ATENEULUI SF. Misiune aceasta a îmbrăcat dintru început forma rafinată a
PANTELIMON: rezistenţei prin cult în faţa regimului comunist (supranumit ciuma
roşie) de la această parohie unde, în anul 1936, au fost alcătuită
“Viaţa şi Acatistul Sfântului Pantelimon”, prevestind cei 40 de ani de
Sfinţii, ajutor dumnezeiesc întru
robie comunistă la care se face indirect referire şi în Imnul Acatist al
necazuri omeneşti Rugului Aprins, scris în anul 1948 de poetul Sandu Tudor. Precizăm
în acest sens faptul că în perioada alcătuirii Acatistului Sfântului
Autor: Pr. Teleanu Bogdan-Aurel Pantelimon, mentorul preoţilor de la biserica Sfântul Pantelimon-
Foişorul de Foc persecutaţi de fosta Securitate, mitropolitul Irineu
În contextul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al Mihălcescu, devoala modul în care, sub pretextul egalităţii de drepturi,
apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia comunismul practica discriminarea: Iată comunismul sub forma lui
Română – 2017, sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, instituită de Sfinţii cea mai nouă, bolşevismul justificat şi propovăduit de toţi ca principiu
Părinţi în prima duminică după sărbătoarea Pogorârii Duhului al egalităţii!
Sfânt, reprezintă un etalon esenţial pentru recunoaşterea Proniator, anul acesta se împlinesc 80 de ani de când
adevăratelor valori şi virtuţi – ca roade ale conlucrării cu Dumnezeu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat Viaţa şi
– din viaţa creştinilor ortodocşi români. Acatistul Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon
Creştinii participă la slujba alcătuită de Biserică întru (aprobare nr. 3252/7 decembrie 1937), alcătuit de părintele Gheorghe
cinstirea şi lauda unor sfinţi numită Acatist cu conştiinţa că aceştia Popescu Colibaşi împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit
pot mijloci ca rugăciunea lor să fie ascultată de Mântuitorul nostru Irineu Mihălcescu, şi 45 de ani de când a fost retipărit în Acatistier cu
Iisus Hristos. Acatistele în sine au fost alcătuite cu convingerea că binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarhul Justinian Marina
sfinţii nu sunt personaje fantastice cu puteri supranaturale care (anul 1972), slujind “ca norul care umbrea pe evrei în pustie”, după
rezolvă singuri necazurile creştinilor, ci Dumnezeu lucrează cum se spune în condacul 4 al acestui Acatist, nu doar comunităţii de
minunea în sfinţi care rodesc spre a hrăni nevoia de ajutor a celor la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc, ci chiar întregii Biserici
care se roagă lor. Ortodoxe Române.
În condiţiile în care susţinem că Biserica a rezistat prin __________________________
cult în faţa regimului comunist ateu, inclusiv prin aceste slujbe în
care sunt cinstiţi sfinţii, citiorii acestor rânduri sunt îndreptăţiţi să
DOCUMENTAR
pună următoarea întrebare: cum a pregătit Dumnezeu Biserica Rezistenţa prin cult practicată de părintele Gheorghe
Ortodoxă Română şi ce minuni a lucrat prin intermediul sfinţilor Popescu-Colibaşi în faţa regimului comunist ateu
pentru a ajuta poporul român să treacă cu bine peste perioada de
”rătăcire prin deşert” a celor 40 de ani de comunism?
Pentru a răspunde la această dublă întrebare, mă voi
sluji de o constatare făcută în timpul cercetărilor personale
întreprinse în trecutul apropiat al parohiei unde slujesc ca preot,
care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor
Pantelimon. De notat că acest sfânt, pomenit în data de 27 iulie, a
murit ca martir pentru Hristos la Nicomidia din Bitinia (provincie
romană din Asia Mică) în timpul persecuţiilor lui Maximian (286-
305), care a fost împărat roman împreună cu Dioclețian. Numirea
unui Doctor fără de arginți ca patron al acestei biserici se
datorează evlaviei casei Ghiculeştilor, fiind considerat ocrotitor al
întreg acestui neam în contextual în care întreg continentul
european fusese zguduit de epidemiile de ciumă. Potrivit istoricului
Cernovodeanu Dan, datorită familiei Ghica acest sfânt a fost ales
ca ocrotitor al Bucureştilor, calitate pe care a păstrat-o până în
secolul al XIX-lea când a fost înlocuit cu Sfântul Dimitrie
Basarabov.
La biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din
Bucureşti a existat conştiinţa continuităţii misiunii creştine în duhul
ocrotitorului ei, Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, Extras foto din "Albumul alcătuit de familia Popescu-Colibaşi spre
preoţii ei devenind victime ale prigoanei comuniste. pomenirea P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi în anul 1975".
Continuare p.2

1
;;;
Nr. 35, Anul VII - Anul omagial al „Iconarilor Ateneului Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului din parohia Sf.
Pantelimon
Periodicul Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon din cadrul parohiei bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc
(Material publicat cu sprijinul domnului GABRIEL ŢURLEA, voluntar Sfântul Pantelimon, sub coordonarea Pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu)
Rezistenţa prin cult practicată de părintele Gheorghe colaborări se află pe coperta 4 a acestei ediţii, unde se spune:
Popescu-Colibaşi în faţa regimului comunist ateu "Întocmitu-s-a de iznoavă, după felurite izvoade această minunată
„Viaţă şi acatist al sfântului mare mucenic şi tămăduitor Pantelimon” de
Anul acesta se împlinesc 80 de ani de când Sfântul Sinod al către smeriţii între preoţi Gheorghe Popescu, slujitor al bisericii Sfântul
Bisericii Ortodoxe Române a aprobat Viaţa şi Acatistul Sfântului Mare Pantelimon din Bucureşti şi Ioan Mihălcescu, parohul bisericii Amza şi
Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (aprobare nr. 3252/7 decembrie Decanul facultăţii de Teologie din Bucureşti în anul mântuirii 1936, iulie
1937), alcătuit de părintele Gheorghe Popescu Colibaşi împreună cu 3, iar tipărirea s-a făcut în luna mai, anul 1938, când părintele Ioan
Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu Mihălcescu, şi 45 de ani de Mihălcescu este Arhiereul Irineu Târgovişteanu, vicarul sfintei Patriarhii
când a fost retipărit în Acatistier cu binecuvântarea vrednicului de române".
pomenire Patriarhul Justinian Marina, (anul 1972). Demn de remarcat este şi faptul că acelaşi album mai
păstrează încă la loc de cinste şi partitura originală scrisă de Gh.
Popescu-Brăneşti în data de 5 octombrie 1920, manuscris pe care
cunoscutul compozitor şi dirijor l-a închinat în data de 17 iunie 1930
bisericii Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc „pentru care l-a scris”. Cu un
cântăreţ de strană de talia compozitorului de talie naţională Gheorghe Popescu-
Brăneşti (16 aprilie 1876 - 4 aprilie 1959), care - după cum remarca
muzicologul Viorel Cosma - a mai profesat la „la catedrala mitroplitană
Madona Dudu din Craiova sau la biserica Creţulescu din Bucureşti,
acolo unde venea toată inteligenţa Capitalei”, nu este de mirare că
enoriaşi de talia profesorului Ioan Gh. Savin erau fideli acestei biserici
bucureştene!
De asemenea, albumul alcătuit de familia Popescu-Colibaşi
mai aşează sub auspiciile părintelui paroh Gheroghe Popescu Colibaşi
inclusiv periodicul parohial “Ateneul Sfântului Pantelimon”. Drept
mărturie, la Biblioteca Academiei Române, la cota P II 41324, se mai
păstrează încă primul număr al acestei publicaţii parohiale din perioada
interbelică, intitulat "FOAIA PAROHIALĂ - Organ cultural al parohiei şi
Ateneului religios Sf. Pantelimon Foişorul de Foc din Bucureşti (1941)",
editată de pr. paroh Gh. Popescu-Colibaş şi pr. Petru Gh. Savin pentru
"moralizarea şi îndrumarea credincioşilor", având aprobarea de
înfiinţare nr. 313/23 aprilie 1941 a Biroului de Cenzură.

Extras foto din "Albumul alcătuit de familia Popescu-Colibaşi spre

pomenirea P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi în anul 1975".

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu Mihălcescu -

acest nou „Petru Movilă al Ortodoxiei” cum îl caracterizase
părintele profesor Ilarion Felea într-un necrologul publicat în
numărul 21 al revistei eparhiale „Biserica şi Şcoala” din data de 23
mai 1948 - a fost mentorul majorităţii preoţilor care au slujit la
biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti în
timpul comunismului. Nu mai puţin de trei dintre aceştia, părinţii
Gheorghe Popescu-Colibaşi (1900 – 1974), Petru Gh. Savin (1891 –
1977) şi Gheorghe Sorescu (1909-1985), îi fuseseră elevi în răstimpul
în care ocupa funcţia de profesor agregat (1904), apoi titular (1908) la
catedra de Teologie Dogmatică şi Simbolică la Facultatea de Teologie
din Bucureşti (până în 1939), precum şi decanul Facultăţii (1927 - 1929
şi 1933 - 1936).
În anul 1936, împreună cu părintele Ioan Mihălcescu, fostul
său profesor, părintele Gheorghe Popescu Colibaşi alcătuia “Viaţa şi
Acatistul Sfântului Pantelimon” (lucrare aprobată de Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române (aprobare nr. 3252/7 decembrie 1937),
Este foarte posibil ca iniţiativa creării unui aşezământ cultural
tipărită într-o ediţie princeps în 1937 şi retipărită în Acatistier cu cu numele de „Ateneul Sfântului Pantelimon” să îi fi fost insuflată de
binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarhul Justinian Marina, către cel de la care, la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie,
începând cu anul 1972. Un exemplar din prima ediţie a Vieţii şi izvorâtorul de mir, (26 octombrie 1926) a primit hirotonia întru preot şi
Acatistului Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon se mai duhovnic, şi anume arhiereul Tit Simedrea, primul vicar al Patriarhului
păstrează încă la parohia Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc în Miron Cristea şi iniţiatorul cunoscutelor „Săptămâni de retragere” cu
"Albumul alcătuit de familia Popescu-Colibaşi spre pomenirea P.C. Pr. preoţii la mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor (între anii 1927 și
Gheorghe Popescu-Colibaşi în anul 1975". Dovada acestei frumoase
2
;;;
1932) care au generat inclusiv mişcarea de reînnoire isihastă "Rugul sâmbătă, 7 decembrie 1974, de către P.S. Episcop Antonie
Aprins" de la mănăstirea Antim din Bucureşti. Ploieşteanul – Vicar patriarhal,… necrologul fiind rostit de P.C.
Gheorghe Sorescu”.

Extras din Arhiva CNSAS

Părintele Gheorghe Popescu-Colibaşi se trăgea dintr-o
familie în care vrednicia preoţiei s-a transmis din tată în fiu. Între
anii 1921-1925, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti,
obţinând licenţa cu teza de eshatologie despre „Sfârşitul lumii după
ştiinţă şi Biblie”. La data de 24 octombrie 1926 este hirotnoit diacon, iar
la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, (26
octombrie 1926) a fost hirotonit preot şi duhovnic de Arhiereul Tit
Simedrea chiar în Sfantul Altar al bisericii Sfântul Pantelimon – Foişorul
de Foc din Bucureşti. În anul 1941 a fost numit ca paroh la biserica
Extras din Arhiva CNSAS Sfântul Pantelimon – Foişorul de Foc din Bucureşti, calitate în care s-a
În vremurile în care comuniştii au ajuns la putere în ţara ocupat de lucrările de restaurare ale bisericii, grav avariată de
noastră, din nefericire, la fel ca şi ceilalţi preoţi de la biserica cutremurul din 1940. Astfel, în anul 1942, biserica a fost legată cu fier.
Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc, părintele Gheorghe Popescu- Cu acest prilej, au fost făcute străni noi, s–a introdus un clopot nou
Colibaşi a devenit o victimă a fostei Securităţi. După ce confraţii săi, (1943) în locul celui vechi, luat de armatele nemţeşti în timpul ocupaţiei
părinţii Petru Gh. Savin şi Gheorghe Sorescu, intraseră în „colimatorul” din 1916–1918. Patriarhul Nicodim i-a conferit rangul de iconom-
fostei Securităţi, în noaptea de 18 spre 19 aprilie 1960, i-a venit rândul stavrofor. A făcut parte din Comisia disciplinară a Sfintei Arhiepiscopii,
şi părintelui Gheorghe Popescu-Colibaşi să fie pus sub acuzaţia de din Consistoriul Protoieriei II Capitală şi, după anul 1961, din
„favorizare la uneltire contra ordinii sociale“ (ACSAS, fond Penal, dosar Consistoriul Arhiepiscopiei Bucureştilor.
nr. 59925/2, f. 5). De fapt, era vorba de o „bâlbâială” a fostei Securităţi Ca o concluzie, putem face afirmaţia că alături de cei care au
care l-a costat pe părintele Popescu-Colibaşi libertatea şi sănătatea sesizat eficienţa rezistenţei prin cult în vremuri de restrişte, aşa cum a
(Idem, fond Penal, dosar nr. 59925/3, f. 10). Fusese confundat cu fost perioada dictaturii comuniste din ţara noastră, se numără şi
preotul Dumitru Popescu, slujitor la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ părintele Gheorghe Popescu-Colibaşi, alcătuirea Vieţii şi Acatistului Sfântului
de pe şoseaua Pantelimon, riscând să fie fapt acuzat pe nedrept că a Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon fiind o dovadă în acest sens.
desfăşurat “activitatea legionară”. Datorită acestei erori, elucidate în Această convingere l-a determinat pe părintele Gheorghe Popescu-Colibaşi
cele din urmă la interogatoriu, fiind confruntat cu profesorul Nicolae ca în noaptea Slăvitei Învieri, la sfârşitul Sfintei Liturghii, dintre uşile
Popescu care primise ajutorul bănesc al preotului respectiv, a stat în împărăteşti, an de an, să obişnuiască a cere iertare tuturor pentru orice
închisoare numai o lună. La 11 mai 1960, părintele Gheorghe Popescu- supărare pe care le-ar fi pricinuit-o, cu scopul de a se putea împărtăşi
Colibaşi a fost eliberat din beciurile Securităţii (Idem, fond Penal, dosar deplin din bucuria Praznicului Praznicelor, după cum se consemnează
nr. 59925/1, f. 16). În cadrul conferinţei „Tămăduirea Ciumei Roşii, în „Albumul alcătuit de familia Popescu-Colibaşi spre pomenirea P.C.
misiune interzisă de ateism” de la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi în anul 1975”.
de Foc din 18 martie 2015, inginerul Ioan Lovin, care slujise ca "băiat
de Altar”, a afirmat că „părintele Gh. Popescu-Colibaşi - un om de o
verticalitate şi o morală care impuneau respect – a fost ridicat de acasă
şi închis, a revenit apoi în biserică, cu o pareză facială, urmare celor
îndurate în închisoare datorită necolaborării sale cu regimul comunist”.
Potrivit datelor culese din „Albumul alcătuit de familia Popescu-Colibaşi
spre pomenirea P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi în anul 1975”,
părintele profesor Gabriel Popescu povesteşte că “în zorii zilei de
duminică, 1 decembrie 1974, P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi a
suferit un atac cerebral (flebie, urmare probabilă a unei flebite avută cu
un an în urmă), cu hemiplagie stângă. Cu o zi înainte, de Sfântul
Andrei, slujise Sf. Liturghie şi predicase. Deşi starea sa se agrava cu
fiecare ceas, a rămas conştient, a rostit aproape fără încetare
fragmente de rugăciuni şi s-a închinat. (…) A închis ochii pământeşti în
seara zilei de 4 decembrie 1974”. Potrivit datelor publicate de părintele
prof. Gabriel Popescu în Glasul Bisericii (anul XXXIII, nr. 11-12
Extras din Arhiva CNSAS
noiembrie-decembrie 1974, p. 1257), „slujba înmormântării s-a oficiat
3
;;;
 „Clipele frumoase, calde, în curtea bisericii Sfântul _____________________________________
Pantelimon, la invitaţia celui mai bun prieten al soţului meu, părintele ŞTIRI
Gabriel Popescu, şi, treptat, în mijlocul familiei acestuia, erau ceva cu
totul deosebit. Aşa l-am cunoscut pe părintele Gh. Popescu-Colibaş,
Concertul aniversar ATENEUL RUGULUI APRINS, 25
tatăl celor trei flăcăi deveniţi - graţie educaţiei şi bunei creşteri primite mai 2017
în familie - inginer, cel mare, şi teologi, ceilalţi doi. Ceea ce m-a
impresionat mult era atmosfera de bucurie şi plăcere manifestate tacit
de Părintele Popescu ori de câte ori, în casa parohială veneau în vizită
colegii teologi ai lui Gabriel şi Georgică. Atunci, doamna preoteasă se
întrecea pe sine punând pe masa de sub imensa salcie din faţa casei
tăviţe cu tradiţionala dulceaţă şi cafea. Bineînţeles că părintele,
impunător şi dur oarecum, avea grijă să sublinieze, în faţa băieţilor
faptul că dânsul nu are timp de stat la vorbe, când enoriaşii au nevoie
de dânsul în biserică”, avea să ne mărturisească ca o frumoasă
încheiere la cele descrise mai sus într-o scrisoare din 9 aprilie 2016
doamna Nela Stanculescu, soţia părintelui Ioan Stănculescu, fost paroh
şi el la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc.
Autor: Pr. dr. Teleanu Bogdan-Aurel
____________________________________
CULTURA
Buni creştini şi buni români

Din Sfântă Ţară Apostolul venit,

Ne-a sfătuit să fim creştini,
Chiar de geneza românească
Mustea-n noian de ispitiri!
“Dacă voi vreţi, eu vă botez!”,
Hâtru ne spuse Moş Andrei,
Dar drept canon vă-mpovărez
Cu ascultare bisericească!
Concertul aniversar ATENEUL RUGULUI APRINS,
manifestare găzduită în cadrul seratelor ATENEUL SFANTULUI
Urmându-i lui, grăind la fel, PANTELIMON de la parohia Sfântul Pantelimon de la Foisorul de Foc
Ierarhii au spus: "Române bun, din Bucuresti, joi, 25 mai 2017, de la ora 20.00.
Tu eşti creştin! Ce te doboară,
Concertul aniversar este organizat in colaborare cu Scoala
Ispitele din jurul tău?
Gimnaziala "Maica Domnului" din București la împlinirea anul acesta a
Fi-vei deasupra vremurilor tale, 80 de ani de când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a
Mândru de crezul care-l ai!” aprobat Viaţa şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor
Aşa fost-au străbunii noştri: Pantelimon (aprobare nr. 3252/7 decembrie 1937), alcătuit de părintele
Mândri când le-a fost foarte greu! Gheorghe Popescu Colibaşi împreună cu Inaltpreasfinţitul Părinte
Mitropolit Irineu Mihălcescu, şi a 45 de ani de când a fost retipărit în
Acatistier cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarhul
Ispitele au venit în valuri, Justinian Marina.
Şi preoţii au zis: "Creştine bun,
Deşi cumplite vremuri te-nconjoară Concertul aniversar este coordonat de doamna profesoara
Adu-ţi aminte de străbuni Olga Szell si este sustinut cu participarea solistilor clasei de pian a
domniei sale.
Răbdare-având în încercări
Şi-ngenunchind doar în Altare!” Concertul aniversar se va desfasura după urmatorul program:
Aşa sunt ei! Fac ascultare
De sfatul Bunului Andrei! 1. Olga (5 ani) & Maia Axinte (7 ani) - 4 mâini;
2. Luca Mares (7 ani, cl. I) - Locatelli Sarabanda;
3. Sun Qiqi (7 ani) - Clementti Sonatina p. I;
Fii bun creştin urmându-i sfatul
4. Theo Teleanu (7 ani, cl.0) - Beethoven sonatina &
Celui ce primul pe Mesia L-a aflat: Reineche Gavota;
Hai! Ridicaţi, români, grumazul 5. Radu Trandafir (cl. III) - Boccherini Menuet;
Chiar de-i asprit de crude bătături; 6. Gloria Cioaca (cl. IV) - "Gaina" de Rameux;
Trăi-v-ar vrednici preoţii, ierarhii, 7. Ilinca Badea (cl. VI) - Mozart Sonatina Mib p. I;
8. Petru Cioaca (cl. VII) - Mozart Sonata Sib p. I;
Iar, demnitatea celor morţi o apăraţi!
9. Cristian Crangasu (cl. XI) - Bach Toccata si fugă Mi;
Autor: Pr. dr. Teleanu Bogdan-Aurel (©Biroul de presă al Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon)

4
;;;