Nr.

32, Anul VII - Anul omagial al „Iconarilor Ateneului Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului din parohia Sf. Pantelimon
Periodicul Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon din cadrul parohiei bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc
(Material publicat cu sprijinul domnului GABRIEL ŢURLEA, voluntar Sfântul Pantelimon, sub coordonarea Pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu)

MEDITAŢIILE ATENEULUI SF. Întrucât era consilier al Episcopiei Constanţei, numele părintelui
PANTELIMON: Gheorghe Sorescu a fost legat implicit de personalitate episcopului
Chesarie Păunescu, alături de care a participă la sfinţirea „Peşterii Sf.
Teroarea securiştilor împotriva preoţilor: Apostol Andrei” (în anul 1944). În luna decembrie 1949, episcopul
Cazul părintelui Gheorghe Sorescu Constanţei şi apoi al Dunării de Jos (din anul 1950) îi scria patriarhului
Justinian să-i găsească un loc de preot în Bucureşti (Ibidem, f. 27).
de Pr. Teleanu Bogdan-Aurel Intervenţia în favoarea celui etichetat drept “omul lui de încredere al
În ziua de 30 decembrie 1947 primul ministru Petru episcopului Chesarie Păunescu” (Ibidem, f. 2) a fost motivate de faptul că
Groza şi secretarul PCdR Gheorghiu Dej folosesc în scop de părintele Gheorghe Sorescu începuse să fie urmărit de fosta Securitate. De
şantaj politic listele cu opozanţii comuniştilor. Regele Mihai ar fi altfel, părintele Petru Gh. Savin, cu care avea să facă rocada la biserica
întrebat: „Şi dacă refuz să semnez?". Răspunsul lui Petru Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti, avea să comenteze
Groza a fost următorul: "Dumneavoastră aţi văzut! Totul a fost despre fenomenul “hărţuirii” preoţilor din Constanţa în felul următor: “… nu
prevăzut! Ordinele sunt date, noi deţinem poziţii cheie. Dacă mai putem răbda cu aceştia din Constanţa, că au început teroarea împotriva
noi nu părăsim deîndată această casă ducând cu noi actul preoţilor şi pentru aceasta trebuieşte să facem un memoriu la Patriarh,
semnat al abdicării, Guvernul va pedepsi cu străşnicie. Înainte pentru a-l preda la Ministerul de Interne, pentru a se lua măsuri, căci în
de lăsatul serii. Lista cu miile de oameni care vor fi arestaţi condiţiunile acestea nu se mai poate trăi”. (Idem, fond Penal, dosar nr.
este deja întocmită. Poate vom avea un război civil. Eu nu pot 069248, f. 36).
răspunde de securitatea nimănui. Nici chiar de aceea a Ca într-un scenariu desprins parcă dintr-un film de acţiune, aflăm
Reginei-mamă. Va curge sânge. Şi dumneavoastră veţi purta din dosarul de urmărire al părintelui Gheorghe Sorescu faptul că acesta îşi
responsabilitatea!”. dă seama că va fi arestat, drept pentru care încercă o “evadare” din
Este de presupus că atât numele părintelui Petru Gh. Constanţa. Se pare că în acest scop el “se dă drept un anume Florescu”,
Savin (arestat în 1952), cât şi al părintelui Gheorghe Sorescu fapt care pune în dificultate Securitatea (Idem, fond Informativ, dosar nr.
să se fi aflat trecute pe aceste liste cu opozanţi ai regimului 409951, f. 136). Foloseşte deruta Securităţii pentru a se transfera în
comunist care au fost întocmite încă din 1947 şi folosite pentru capitală, la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc, unde mai este
a forţa abdicarea Regelui Mihai. Dacă părintelui Petru Gh. reperat de Securitate abia după anul 1960 întrucât “după venirea la
Savin i se putea imputa apropierea de persoana mitropolitului Bucureşti a căutat să stea mai izolat lu să nu fie în atenţia organelor
Irineu Mihălcescu, care se pare că i-a deranjat foarte mult pe bisericeşti” (Idem, fond MFR, dosar nr. 166161, p.3). În felul acesta el a
Petru Groza și Gheorghe-Gheorghiu Dej, fiind un apropiat de- scăpat de seria de arestări căreia i-au căzut victime alţi preoţi aflaţi în
al lui Iuliu Maniu, părintelui Gheorghe Sorescu i-au imputat situaţii similare, cum a fost cazul părinţilor Petru Gh. Savin (1952) şi
activitatea editorială desfăşurată în cadrul revistei “Tomis” a Gheorghe Popescu Colibaşi (1960) de la biserica Sfântul Pantelimon-
Episcopiei Constanţei, în special elogiile făcute conducerii Foişorul de Foc din Bucureşti.
vremii, printre care la loc de frunte se aflau cele despre regele Într-o notă informativă din 21 februarie 1963 semnată de agentul
Mihai. “În ziua de 6 septembrie 1940, Marele Voievod Mihai de Ocneru C. găsim următoarea mărturie: “În ziua de 11 februarie 1963, am
Alba Iulia a urcat pe tronul României, redevenind Regele Mihai vizitat pe preotul Gheorghe Sorescu, pe care l-am găsit împreună cu fiul
I. Poartă nume de arhanghel al oştilor cereşti, dar şi de pioasă său (Mihai – n.n.). Am găsit pe masa nişte articole, defrişate din revistele
amintire a luceafărului trecutului nostru, care a reunit pentru o oficiale teologice şi interesându-mă să aflu din ce motive le-a defrişat şi de
clipă ţările surori sub septrul său…”, scria părintele Gheorghe ce nu păstrează revistele întregi, mi-a spus că le defrişează din reviste şi le
Sorescu în articolul “Domnie nou, suflete noi” din revista aranjează pe probleme, tematice, pe specialităţi şi după ce triază un număr
“Tomis” a toamnei anului 1940. Pentru activitatea publicistică mai mare, le compactează în volum. Am admirat acest fapt şi mi-am dat
desfăşurată a fost decorat în 1942 cu distincţia “Steaua seama că în scopul unei bune orientări teoretice şi sociale, această
României”, precum şi cu decoraţia “Bărbăţie şi credinţă” pentru soluţionare de material scriptic poate să fie folositoare, mai ales că revistele
atitudinea sa antibolşevică (ACNSAS, fond Informativ, dosar noastre teologice şi bisericeşti prezintă articole bine studiate pe specialităţi
nr. 409951, f. 84). Este vorba de propaganda antisovietică şi bine orientate şi puse în concordanţă cu viaţa socială actuală. În discuţiile
făcută în faţa ostaşilor din cadrul unităţilor de marină (Ibidem, ce le-am putut avea cu părintele Sorescu în timpul când fiul său se retrăgea
f. 85). Acest gen de articole aveau să culmineze cu un afront din camera unde ne aflam, nu am găsit nimic negative din punct de vedere
direct adus indirect orânduirii comuniste instalate efectiv politic sau social. Reţin atât că: părintele Sorescu era bine informat despre
începând cu noiembrie 1946 în România prin contestarea celei toţi preoţii care au fost deţinuţi şi eliberaţ pe baza ultimului decret (este
deja instalate în Rusia, definită drept “o tristă, dar eloquentă vorba de graţierea dată de Gheorghe Gheorghiu-Dej prin Decretul nr. 5/3
experienţă”. “Regimul sovietic este în adevăr o dictatură, dar ianuarie 1963 al Consiliului de Stat al Republicii Populare România – n.n.).
nu a proletariatului, ci a membrilor unui partid politic asupra N-a făcut însă nici un fel de consideraţiuni sau caracterizări asupra vreunuia
proletariatului”, concluzionează părintele Gheorghe Sorescu în dintre ei.”(Idem, fond Informativ, dosar nr. 409951, f. 156).
articolul intitulat “Socialismul ca soluţie a problemei
muncitoreşti” publicat în revista “Tomis”, nr. 3, anul XII, martie 1
1935.
;;;
 Nr. 32, Anul VII - Anul omagial al „Iconarilor Ateneului Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului din parohia Sf. Pantelimon
Periodicul Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon din cadrul parohiei bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc
(Material publicat cu sprijinul domnului GABRIEL ŢURLEA, voluntar Sfântul Pantelimon, sub coordonarea Pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu)

DOCUMENTAR
Părintele Gheorghe Sorescu, salvat de la închisoare de
Episcopul Chesarie Păunescu prin mutarea sa la
biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti

foto 1
Părintele Gheorghe Sorescu-Munteanu, Un capitol din viaţa părintelui despre care se vorbeşte prea
1909 - † 1985 puţin în documentele vremii este acela referitor la participarea sa la
În ceea ce priveşte persoana părintelui Gheorghe Sorescu, momentul sfinţirii „Peşterii Sf. Apostol Andrei”.
Documentele din Arhiva CNSAS oferă informaţii preţioase privitoare la
insistenţa cu care au fost “vânaţi” cei aflaţi pe listele cu opozanţii
comuniştilor. Credem că regele Mihai subestimase mult numărul celor
aflați pe listă, considerând că îi cuprindea doar pe ”membrii organizațiilor
de tineret ale partidelor istorice, care fuseseră arestați în cursul unei lungi
serii de manifestații anticomuniste” (cf. Ivor Porter, ”Mihai I al României.
Regele și țara”, Editura Allfa, București, 2013, p. 175). Ce aveau în
comun cei de pe liste și regele Mihai? Ceea ce Gheorghe Gheorghiu-Dej
i-a reproșa în fatidica zi de 30 decembrie 1947: ”Chiar Majestatea foto 2
Voastră sugerează tocmai motivul pentru care trebuie să plecați. Aveți o La 23 iulie 1944, peştera este sfinţită printr-o mare sărbătoare
influență destabilizatoare și, cât timp veți fi aici, vor fi întotdeauna religioasă şi populară, de episcopul Chesarie Păunescu. Alături de
tulburări. Toți reacționarii vă privesc ca pe o sursă de inspirație pentru acesta, după cum reiese din nişte poze din arhiva familie Ion Dinu
rezistență. Mai mult decât atât, știm că ați fost în legătură cu acești publicată în cotidianul “Adevărul” din 25 decembrie 2016
oameni complotând împotriva noastră cu britanicii și americanii. Nu vom ([Link]
mai tolera această situație. (...) Gheorghiu-Dej a adăugat că, printre produs-dovezile-preluate-bor-1_585cfa215ab6550cb8b21421/[Link] ) , se pare că s-ar fi
mărturiile depuse împotriva lui Maniu și a altor trădători fasciști, se aflat, cum era şi firesc, părintele Gheorghe Sorescu. Preotul din
găseau multe declarații care-l incriminau pe rege” (Ibidem, p. 173). fotografie nu seamănă atât cu preotul Constantin Lembrău din
Se pare că Petru Groza fost destul de vag în estimarea acestor Independenţa, cel care împreună cu avocatul avocatul-dascăl-teolog
liste, de vreme ce astăzi putem vorbi de fapt de sute de mii de oameni Ion (Jean) Dinu din Adamclisi a cerceta istoria, arhivele, geografia,
care ulterior au și fost arestaţi, deși regele abdicase! Avem în vedere atât spiritualitatea regiunii pentru a atesta Peştera Sfântului Apostol Andrei
arestările începute în 1948, cărora le-a căzut victime părintele Petru drept cel mai important loc de pelerinaj al românilor, ci mai mult cu
[Link], cât şi cele din 1958, când au fost arestaţi cei care făceau parte ocrotitorul lui, părintele Gheorghe Sorescu. “Susnumitul (pr. Gheorghe
din mişcarea Rugul aprins, şi cărora le-a căzut victimă inclusiv părintele Sorescu – n.n.) este susţinătorul familiilor preoţilor antidemocraţi. (…)
Gheorghe Popescu-Colibaşi (arestat în 1960). Toţi preoţii care au trecut Pe preotul Constantin Lembrău, legionar notoriu, l-a transferat de la
în vremea aceea pe la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc se biserica din comuna Adam Clisi la biserica Sf. Gheorghe Constanţa”
încadrau perfect în tiparele celor 549.400 de persoane care au fost (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 409951, f. 2). Conform aceleiaşi
judecate şi condamnate în perioada 1949-1960, pedeapsa medie primită surse, este foarte posibil ca între preoţii ajutaţi cu bani de el aflaţi în
de astfel de deţinuţi politici, excluzându-i pe cei condamnaţi la moarte lagărul de la Caracal în anul 1945 să se fi numărat şi părintele
sau la muncă silnică, fiind de 5,5 ani. Lembrău, fapt pentru care avea să fie acuzat că a desfăşurat
Şi, cu toate acestea, părintele Gheorghe Sorescu a reuşit să “activitatea legionară”.
păcălească vigilenţa fostei Securităţi! Cum a fost posibil acest lucru?
Rocada făcută cu părintele Petru Gh. Savin la biserica Sfântul
Pantelimon-Foişorul de Foc l-a salvat de închisoare.
Pr. Sorescu-Munteanu Vasile Gheorghe s-a născut la 20
decembrie 1909, în Bucureşti ca fiu al lui Vasile Munteanu şi Sorica
Sava. Ulterior, la vârsta de şase ani, este înfiat de familia Marin I. şi
Constantina Marin Sorescu din Constanţa. Obţine licenţa în teologie la
Institutul Teologic din Bucureşti (1934), al cărui decan era marele
profesor Ioan Mihălcescu (viitorul mitropolit Irineu al Moldovei), cu teza
Rolul social al Bisericii faţă de problema muncitorească. În anul 1935,
este numit diacon al Sfintei Episcopii din Constanţa, iar în din ianuarie
1936 până la 1 iulie 1940 este numit preot paroh la parohia Adormirea
Maicii Domnului - Cavarna din judeţul Caliacra. Activitatea
duhovnicească de la parohia Adormirea-Cavarna o va părăsi temporar la
1 iulie 1940, fiind înaintat în postul de consilier referent al Secţiei
Culturale, iar ulterior consilier administrativ al Cancelariei eparhiale din
cadrul Episcopiei Constanţa. În anul 1948 este transferat de la parohia
Sfântul Nicolae I la parohia Adormirea Maicii Domnului I din Constanţa.
Din anul 1950, este numit la cere preot la biserica Sfântul Pantelimon foto 3
Foişorul de Foc din Bucureşti, făcând astfel rocada cu părintele Petru
Gh. Savin. 2
;;;
 Pentru întreaga activitate desfăşurată până în acel moment, Groza” ([Link]
la cererea de eliberare a cărţii canonice de ieşire din Eparhie pentru a [Link]).
candida/transfera pe postul de preot II eliberat de părintele Petru Gh.
Savin la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti
începând cu data de 1 ianuarie 1950, Preasfinţitul Părinte Chesarie
Păunescu, Episcopul Constanţei, îi răspunde recomandându-l ca
având “preoţie lucrătoare şi în tot timpul cât a funcţionat în această
Eparhie a avut o bună purtare, nu a suferit nicio pedeapsă disciplinară
şi a desfăşurat o frumoasă şi rodnică activitate în toate funcţiunile
avute” (vezi foto 2).

foto 5
La 1 octombrie 1949 se cere anchetarea părintelui Gheorghe
Sorescu (Ibidem, f. 6), dar întrucât şi-a tot luat concedii medicale, sub
pretextul că vrea să îşi pregtească mutarea în Bucureşti, Securitatea nu
poate duce la bun sfârşit această intenţie (Ibidem, f. 21). Ba, mai mult
decât atât, dintr-un raport din 23 iunie 1949, rezultă că i-a indus în
eroare pe anchetatori, dându-se drept altă persoană, fapt care l-a
salvat de anchetă şi, mai mult ca sigur, de o eventuală închisoare: „Din
investigaţiile făcute de această Direcţiune Regională reese că
susnumitul nu locuieşte la adresa de mai sus şi nici nu avem în raza
Direcţiunei noastre vreun preot cu numele Florescu. Totodată raportăm
că la adresa indicată de Dvs. locueşte numitul SORESCU
GHEORGHE, preot consilier referent la episcopia Tomis, care în
prezent se află la Bucureşti unde urmează cursurile de catehizare depe
lângă Institutul Teologic din Bucureşti. (…) Vom urmări informativ data
întoarcerii susnumitului pentru a putea identifica dacă numitul
foto 4 Gheorghe Sorescu s-a dat drept FLORESCU…” (Ibidem, f. 22).
În această privinţă este de remarcat modul în care acest
episcop a încercat să îşi apere colaboratorii, în special pe părintele
Gheorghe Sorescu, în faţa presiunii regimului comunist: „În ziua de 11
ianuarie 1949, Episcopia Tomis din Constanţa a primit ordin dela
Ministerul Cultelor pentru a lua măsuri de reorganizare a personalului
eparhial. În urma acestui ordin preotul referent DUŢU ŞTEFAN
împreună cu comitetul sindical au întocmit un tabel nominal, cu nouile
încadrări ale personalului Episcopiei. Acest tabel a fost înaintat de
preotul referent Duţu Ştefan episcopului CHESARIE PĂUNESCU
pentru a fi semnat. Episcopul studiind acest tabel şi observând că
oamenii lui au fost omişi din acest tabel s-a ridicat enervat de pe scaun
pronunţându-se astfel: Nu voi faceţi acest tabel de încadrări, nu vă
interesează pe voi, lucrurile acestea mă interesează numai pe mine. La
acest răspuns secretarul de cadre al Sindicatului, anume VASILESCU
DIMA, i-a atras atenţia că tabelul a fost întocmit de comitetul sindical, în
colaborare cu administraţia Episcopiei. În replică, episcopul foarte agitat
s-a exprimat că peste el nu trebuie să se bage Sindicatul şi nici
Partidul, că el e stăpân pe el şi pe Episcopia lui, deci va face aşa
cum vrea el. Odată cu pronunţarea acestor cuvinte a rupt tabelul
făcut de comitetul sindical şi a întocmit altul, după bunul lui plac foto 6
încadrându-şi oamenii lui de încredere pe care comitetul sindical îi Dintr-un raport al Securităţii din 3 aprilie 1950, putem observa
omisese. Aceste persoane sunt, consilierii referenţi: SORESCU faptul că părintele Gheorghe Sorescu era în bune relaţii cu părintele
GHEORGHE, MIHAIL VERBAN şi călugărul MELCHISEDEC Petru Gh. Savin, acesta din urmă cerându-i cărţi. În acest document
SUPARSCHI” (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 409951, f. 31). În extras din dosarul de urmărire al părintelui Petru Gh. Savin se face
acest context, considerăm semnificativă prezenţa părintelui Gheorghe referire la această activitate de samizdat practicată de părintele
Sorescu alături de Episcopul Chesarie Păunescu la slujba de Gheorghe Sorescu: „… susnumitul (Pr. Petru [Link] – n.n.) caută
înmormântare a episcopului martir Grigore Leu (Ibidem, f. 33) . Trebuie prin toate mijloacele să intensifice activitatea religioasă a parohiei,
precizat că, potrivit afirmaţiilor istoricului Adrian Petcu din cotidianul asftfel (că) de la venirea sa a înfiinţat o secţie de colportaj, difuzând
ZIARUL LUMINA din data de 30 iunie 2013, „Episcopul Grigorie Leu a diferite broşuri cu caracter religios la preţuri derizorii. Tot în acest sens,
rămas în istoria Bisericii mai ales pentru evenimentul nefericit de care a pe ziua de 14 Martie a.c. (1950 – n.n.), interceptându-i-se o scrisoare,
avut parte la începutul anului 1949. (…) A mers la Bucureşti, unde şi-a s-a constatat că prin aceasta, cerea preotului Gh. Sorescu, fost
manifestat dorinţa de a renunţa la scaunul eparhial, în schimbul consilier referent la episcopia Constanţa, actualmente domiciliat în
păstrării eparhiei. Nu a fost acceptat, fiind chiar certat de Petru Groza Bucureşti pe strada Traian Nr. 240, să facă tot posibilul şi să-i procure
pe motiv că fiul său, Victor Leu, vorbeşte la Radio Londra împotriva orice fel de material de colportaj întrucât are mare nevoie de el”
regimului. Întors la Huşi, episcopul Grigorie Leu a decedat. Decesul se (ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 069248, f. 73). Nu era pentru prima
pare că i-a fost provocat prin otrăvire după întâlnirea avută cu Petru data când corespondenţa părintelui Gheorghe Sorescu era verificată,
aşa cum nu era pentru prima data când acest preot făcea gestul de a le

3
;;;
răspunde pozitiv confraţilor care îi solicitau ajutorul asumându-şi implicit Calderon nr. 76A) a avut loc o expoziţie de icoane la care au participat şi
riscul de a fi acuzat că a desfăşurat “activitatea legionară”. De altfel, membrii Departamentului pentru copii şi tineret „Ateneului Sfântului Pantelimon
acest lucru avea să constituie şi unul din capetele de acuzare la adresa din Bucureşti”. Icoanele cu care copii şi tinerii parohiei Sfântul Pantelimon –
sa: “Ca student la Bucureşti şi ca preot la Cavarna simpatiza cu Foişorul de Foc au participat la această expoziţie au fost realizate sub
coordonarea pictorului Pioară Oprea pe parcursul celor patru ateliere de
legionarii şi a scris articole la Tomis în acest sens împreună cu fostul
pictură pe lemn intitulate “Ateneul Rugului Aprins” ce s-au derulat în cadrul
misionar eparhial Pr. Ilie Jimbrescu fost condamnat legionary ale cărui evenimentelor dedicate "Anului omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi
cărţi se mai văd pe la protoierie chiar şi azi. (…) Pr. Gh. Sorescu a Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul
purtat corespondenţă ascunsă cu foştii preoţi legionari sau voluntary de comunismului" în Patriarhia Română.
război împotriva URSS pe când aceştia erau în lagăr la Caracal în
1945-1946, preotul Ioan H. Popescu a spus aceasta la o întrunire
preoţească în 1945 că singur pr. Gh. Sorescu le-a scris şi a avut grijă
de ei, pe când erau în lagăr” ” (Ibidem, f. 94).
De altfel, aceleaşi relaţii bune le-a avut - după cum reiese din
investigaţiile făcute de fosta Securitate - cu întreaga comunitate a
bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti: “În cartier
este caracterizat ca un om sociabil, serios, respectuos cu vecinii şi se
bucură de simpatia acestora. (…) Relaţii mai apropiate întreţine cu cu
parohul bisericii Sf. Pantelimon anume POPESCU Gheorghe, cu
Dragomirescu Constantin, cântăreţ la aceeaşi bisericăm ambii cu Astfel, prin participarea la această expoziţie, Departamentul pentru
copii si tineret “Ateneul Sfântului Pantelimon” a dorit să se alăture campaniei
domiciliul în str. Iancu Căpitanu nr. 24, precum şi cu Vasilică diaconul Patriarhiei Române de înlăturare a minelor antipersonal din zona Valea
acestei biserici al cărui domiciliu nu se cunoaşte” (Ibidem, f. 81). Mănăstirilor (Iordan) şi de refacere a schitului românesc Sfântul Ioan
Autor: Pr. Teleanu Bogdan-Aurel Botezătorul de la Iordan, unde a slujit şi sfântul cuvios de origine română Ioan
Iacob de la Neamţ (cinstit de Biserica Ortodoxă în data de 5 august). În acest
ŞTIRI sens, duminică, 5 martie 2017, la biserica Sf. Pantelimon-Foişorul de Foc a fost
Expoziție interactivă cu sprijinul elevilor ŞCOLII GIMNAZIALE „Maica organizat târgul de mărţişoare "Rugul Aprins" în urma căruia copii au reuşit să
Domnului” la Teatrul Metropolis din Bucureşti strângă suma de 500 lei donată părintelui arhim. Teofil Anăstăsoaie,
Reprezentantul Patriarhiei Române la Sfintele Locuri şi Superiorul
Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan. De asemenea, în
timpul pelerinajului organizat la Duminica Ortodoxiei, credincioşii au purtat în
piept mărţişoarele cu miniatura icoanelor concepute în cadrul atelierului de
pictură "Ateneul Rugului Aprins".

Cu ocazia celei de a X-a ediţii a manifestării religios-culturale

intitulată ,,ICOANA - FEREASTRĂ SPRE DUMNEZEU”, organizată cu
binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Teatru "Metropolis" a
avut loc expozitia de icoane pe lemn”Ateneul Rugului Aprins" realizată de Mărţişoare pentru persoanele aflate în Centrul de îngrijiri paliative Sfântul
membrii Departamentului pentru copii şi tineret „Ateneului Sfântului Pantelimon Nectarie
din Bucureștii”.Expoziţia a prefațat prezentarea piesei de teatru creştin
"Brâncoveanu, Ivireanul, iubire de Biserică şi neam" la care au participat
interactiv (vezi foto) 50 de elevi ai ŞCOLII GIMNAZIALE „Maica Domnului”. În
acest context, doamna profesor Julieta Mihăilescu - directorul ŞCOLII
GIMNAZIALE „Maica Domnului” şi părintele Teleanu Bogdan - preot slujitor al
bisericii Sfântul Pantelimon au semnat protocolul de colaborare „Biserica,
prietena şcolii mele – 2017” în scopul educării moral-creştine şi dezvoltării
caracterului şi personalităţii copiilor şi tinerilor din parohie.
"Ateneul Rugul aprins” cuprinde un număr de 20 de icoane pictate
pe lemn de către membrii Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul
Sfântul Pantelimon sub coordonarea artistului Pioară Oprea, care în prezent se
ocupă şi de repictarea Bisericii „Sfântul Pantelimon”-Foişorul de Foc din Totodata, cu ocazia apropierii zilei de 1 martie 2017, copiii din cadrul
Bucureşti. Departamentului „Ateneul Sfântului Pantelimon” îndrumaţi de doamna Georgeta
Muller au făcut cadou câte un mărţişor bolnavilor şi personalului din cadrul
Centrului de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie din incinta bisericii SFÂNTUL
PANTELIMON – Foişorul de Foc din Bucureşti, precum si tuturor doamnelor
care i-au asteptat pana la finalizararea acestei activitati. Facem precizarea că
mărţişoarele au fost realizate special pentru acest moment în cadrul atelierului
parohial pentru copii “Mărțișorul faptelor bune' (19 februarie 2017).

Expoziţie la Teatrul Bulandra – Sala Toma Caragiu din Bucureşti

Cu ocazia celei de a X-a ediţii a manifestării religios-culturale
intitulată ,,ICOANA - FEREASTRĂ SPRE DUMNEZEU”, organizată cu
binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în perioada 27 februarie –
(©Biroul de presă al Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon)
5 martie 2017, la Teatru Bulandra – Sala Toma Caragiu (Str. Jean Louis
4
;;;