Nr. 6, Anul II - Material didactic www. [Link].

com
Periodicul programului parohial „Hristos împărtăşit copiilor” din cadrul parohiei bisericii Sfântul Pantelimon (Protoieria II Capitală, Arhiepiscopia Bucureştilor)

Editorial NOI PROIECTE MISIONARE:

NOI FRONTIERE MISIONARE: CATEHIZAREA PARINTILOR CU AJUTORUL COPIILOR
DRAMATERAPIA RELIGIOASĂ
de Pr. Dr. Teleanu Bogdan-Aurel

Dramaturgia religioasă este capabilă să

conducă spre Mântuitorul nostru Hristos! Monahul
Nicolae Steinhardt, intuind rolul misionar al
dramaturgiei prin antrenarea sensibilităţii artistice în
proiecte cultural-religioase, susţine această calitate
a ei folosind ca argument o nuvelă a lui Anatole
France: „După cum primite vor fi fost şi
giumbuşlucurile măscăriciului de la Nôtre Dame,
acela care seara, după o zi de trudă şi tumbe, intră
în măreaţa catedrală, îşi scoate din traistă uneltele
lui de pehlivan şi începe a înghiţi foc şi a face tot
soiul de năzdrăvenii în faţa icoanei Maicii Sfinte cu
Pruncul în braţe, spre indignarea paraclisierului
care se pregătea să-l alunge cu aspră “Şi pentru că nimic nu e întâmplător, scenetele realizate de copii vor fi
admonestare dacă nu ar fi văzut, înfiorându-se, înregistrate pe suport video şi vor fi utilizate de către preoţii Bisericii "Sf.
cum Prea Curata coboară din icoană spre a-i Pantelimon" în catehizarea adulţilor. Un instrument pe cât de ingenios, pe
şterge saltimbacului sudoarea de pe frunte cu atât de util, ce demonstrează că în comunitatea creştină putem învăţa unii
propria-i mahramă, în vreme ce Pruncul râde şi de la alţii, indiferent de vârstă. "Vom iniţia acest proiect începând din
bate din palme”. această duminică. Vom proiecta sceneta "Fântâna Ortodoxiei", dedicată
Sensibilitatea artistică, care se fereşte de Crezului ortodox, care ascunde în spate o întreagă teologie. Deci, vom
folosi copiii şi în catehizarea adulţilor. Aşadar, nu adulţii îi învaţă pe copii, ci
exchibiţionism, exaltarea senzualităţii şi voluptăţii,
aceştia din urmă îşi catehizează părinţii", subliniază părintele Bogdan
poate fi valorificată în scopuri misionare bisericeşti Teleanu”. (sursa: Ziarul Lumina, sâmbătă, 14 august 2010)
precise. Astăzi, din ce în ce mai mulţi oameni
recunosc faptul că scopul contemplării unei opere Ştiaţi că…:
de arta îl poate constitui motivul terapeutic. Însă, "Manuscrise bizantine în colecţii bucureştene" sub
noutatea o constituie un domeniu care se află la coordonarea fiicei părintelui Ioan Stănculescu, fost paroh al
graniţa dintre medicină, artă şi teologie şi care, în bisericii Sf. Pantelimon
ţara noastră, implică muncă de voluntariat:
dramaterapia religioasă.
Chiar dacă meseria de dramart-terapeut
religios nu există încă în lume, programul cultural-
religios Ateneul Sfântului Pantelimon îşi propune
derularea unui proiect a cărui ţintă o constituie
persoanelor care sunt inhibate social, au o formă
de autism sau le e frică să vorbească şi să te
privească. Acest obiectiv nu se adresează, însă,
celor agresivi care nu pot fi trataţi prin teatru,
deoarece li s-ar amplifica furia. Pentru început, Institutul Cultural Român a lansat volumul "Manuscrise bizantine în
trupa de teatru Ateneu a bisericii Sf. Pantelimon de colecţii bucureştene, album coordonat de doamna Ileana Stănculescu, fata
la Foişorul de Foc din Bucureşti îşi propune să părintelui Ioan Stănculescu, fost paroh al bisericii Sf. Pantelimon de la
desfăşoare activităţi dramaterapeutice cu persoane Foişorul de Foc. Albumul cuprinde manuscrise din colecţiile Bibliotecii
care au nevoie de dezvoltare personală, vindecare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi ale Academiei Române,
emoţională şi transformare individuală prin dar şi din cadrul Muzeului de Artă şi de Istorie al Româ[Link] intermediul
proiectarea propriilor piese de teatru, Sfântul volumului, cititorii au parte de o adevărată călătorie prin fabulosul imperiu
bizantin. Cartea este rezultatul unei cercetări îndelungate. Experţii
Pantelimon, doctorul fără de arginţi, Hristos a înviat
evidenţiază în special textele din colecţiile româneşti, foarte puţin
şi Fântana Ortodoxiei. cunoscute şi greu accesibile publicului larg.

Ateneul Sfântului Pantelimon (Periodicul programului „Hristos împărtăşit copiilor”, contact: tel. 0723237318, teleanub@[Link]) 1
 Ateneul Sfântului Pantelimon

SCENETĂ DE TEATRU
Multmilostiva lui Dumnezeu,
nemilostivită de oameni(Sf.
Cuv. Parascheva, 1023-1050)
Scena 1
Doi cerşetori bat la uşa unei case în care mai multe persoane
stau şi mănâncă la o masă. Cuvioasa Parascheva, copilă în vârstă
de 10 ani, cu o lingură de lemn frumos ornamentată în mână le
deschide.
Cerşetoarea: Dă-mi şi mie ceva de pomană.
Cuvioasa Parascheva: Nu ştiu ce înseamnă a da de pomană.
Cerşetoarea: Înseamnă să-mi dai de plidă lingura asta a ta fără să-ţi
dau nimic în schimb!
Cuvioasa Parascheva: Poftim! E bine?
Cerşetoarea: Să fie pomană, copila mea! (Femeia ia lingura şi dă să
plece. Bărbatul ei însă o prinde de mână şi o opreşte)
Cerşetorul: Bre, femeie, noi nu avem ce mânca şi ţie îţi arde să faci
rost de mobilă de bucătărie?
Stai să îţi arăt eu cum se face! (către Cuvioasa Parascheva) Dar, biet cerşetor orb! Oh, pupaţi-aş tălpile, Măria ta! Fie-ţi milă de un orb.
altceva, fetiţo, nu aveţi prin casă? Cuv. Paraschiva (care vine în întâmpinarea tatăului): Dar, adineauri
Cuvioasa Parascheva: Nu ştiu, mă duc să văd. Veniţi mai târziu. cum ai văzut fără să aibă niciun ochi că i-am dat soţiei tale o lingură?
(Cerşetorii pleacă, iar Parascheva intră în casă, unde la o masă se Nechita (uimit de felul în care era îmbrăcată Parascheva): Ce-i cu tine
află părinţii ei care stau de vorbă cu un preot). îmbrăcata aşa? Unde îţi sunt hăinuţele tale? (către cerşetor) Lasă-mă
Preotul (Cuvioasa Parascheva încearcă să-I atragă atenţia, fiind prins în pace, am altă treabă acuma!
într-o discuţie cu părinţii Cuv. Parascheva): De ce mă priveşti aşa Cerşetorul (ducând degetul la gură şi rugându-o pe Cuvioasa
atentă, fiică? Parascheva să nu-l pârască): Ssssst! Taci, taci, să nu-I spui nimic că
Cuv. Parascheva: Vreau sa aflu ce a spus Mântuitorul Hristos că mă omori cu zile! (de frica lui Nechita, o ia la sănătoasa)
trebuie să facem atunci când cineva sărac ne cere de pomană. Cuv. Paraschiva (râzând în hohote şi strigând după cerşetorul care a
Preotul: Scris este în Sfânta Scriptură: “Oricine voieşte să vină după rupt-o la goană): Ha, ha, ha! Nu, doar te-am făcut să vezi mai bine
Mine, să se lepede de sine, sâ-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie decât o făceai până acum.
(Marcu 8, 34)”. Nechita (îngrozit): Spune, Parascheva, cui ai dat hainele tale cele
Nechita, tatăl Cuvioasei Parascheva: Gata, draga mea, ajunge cu scumpe şi frumoase cu care te-am îmbrăcat?
întrebările! Îl oboseşti de pomană pe părinte cu întrebările tale Cuvioasa Parascheva (fericită): Le-am dăruit Mântuitorului Hristos
copilăreşti! prin mâinile copiilor săraci!
Mama Cuvioasei Parascheva (către Eftimie, fratele Cuvioasei): Mai
bine, dragii mei, v-aţi duce pe-afară să vă jucaţi cu copiii de vârsta
voastră. Eftimie, să ai grijă de sora ta! Scena 2
Eftimie (ieşind împeună cu Parascheva din casă, se apropie de un Virtutea sufletească a milostenie era reflectată şi pe faţa tânără a
grup de copii îmbrăcaţi sărăcăcios): Ne primiţi să ne jucăm cu voi? Cuvioasei Parascheva care, crescând şi devenind o fecioară
Cuv. Parascheva: Ce haine rupte aveţi? De ce nu vă îmbrăcaţi mai foarte frumoasă, a fost cerută în căsătorie de tineri bogaţi care
frumos? aveau o stare socială importantă şi înalte dregătorii, însă ea
Fetiţă săracă 1: Vouă, celor bogaţi vă vine uşor să vorbiţi despre refuza de fiecare dată propunerile lor. Într-o zi, la poarta casei
haine. Dar, ai mei sunt săraci şi nu au bani să ne cumpere nici măcar bătu un nou tânăr şi bogat peţitor. De faţă era şi preotul care
de mâncare. Aşa că sunt nevoită să le port numai pe astea. obişnuia să calce pragul casei Cuvioasei Parascheva.
Cuv. Parascheva: Uite, îţi ofer crucea din aur pe care o port la gât!
Sfântul Eftimie: Nu este bine să-ţi dai crucea de pomană! Tânărul: Întru mulţi ani să trăiţi! S-a dus vestea că aveţi fată de
Cuv. Parascheva: Doamne fereşte! Doar crucea ne-a învăţat să fim măritat şi, întrucât că a sosit timpul să o aşezaţi la casa ei, vă rog să
milostivi! Cum este posibil să nu o pot da de pomană? îmi acordaţi mie cinstea de a-i fi soţ.
Fetiţa săracă 2 (lăcrimând a binecuvântat cu vorbe emoţionante pe Mama ei: Acum, după ce fratele ei, Eftimie, a intrat în viaţa monahală
binefăcătoarea sa): Dumnezeu să te binecuvinteze pentru gestul tău. şi a ajuns episcop al Matidiei, păstorind bine Biserica Mântuitorului
Altă fetiţă: Nu ai ceva şi pentru mine. Sunt la fel de săracă ca şi ea. Hristos, cea mai mare dorinţă a noastră, ca părinţi ai ei, este să o
Cuv. Parascheva: Bani sau altceva de preţ nu mai am la mine, dar îţi vedem aşezată la casa ei înainte ca noi să murim, căci nu vrem să
voi dărui hainuţele mele. (face schimb de haine cu cealaltă fată). rămână orfană şi neprotejată.
Eftimie: Fată, să nu cumva să faci una ca aceasta, căci o supere pe Cuv. Paraschiva: Şi tu şi tata sunteţi în floarea vârstei. Iar, tu, mamă,
mama. Pe lumea asta sunt mulţi săraci. Doar n-ai de gând să-i pari a fi o soră de-a mea mai mare. De ce vă gândiţi la moartea
pricopseşti pe toţi? voastră? Doar, zilele omului sunt în mâna lui Dumnezeu.
Cerşetorul (cu capul plecat în semn de milă, linguşitor şi cu mâna Nechita: Da, dar vezi vremurile cum sunt şi nimeni nu ştie câte zile
întinsă îi taie cale lui Nechita, tatăl Cuvioasei, care se apropie de ne-o mai hărăzi Dumnezeu s-o mai ducem în această lume atât mie,
grupul celor patru copii,): Vă rog, ajutaţi un biet cerşetor orb, ajutati un cât şi mamei tale.
Cuv. Paraschiva: Dragilor, Tatăl Ceresc trăieşte, le vede şi le
Ateneul Sfântului Pantelimon (Periodicul programului „Hristos împărtăşit copiilor”, contact: tel. 0723237318, teleanub@[Link]) 2
Ateneul Sfântului Pantelimon

ocroteşte pe toate. Când cineva crede şi trăieşte conform sfaturilor şi de acolo și a ascultat povățuirile duhovnicești ale sfinților bărbați
poruncilor Lui, cum ar putea să rămână orfan? de acolo. Astfel pregatită, a ajuns în cele din urmă până la
Tânărul: Nu cred că vei urma până la capăt poruncile lui Dumnezeu! Ierusalim, închinându-se la toate Locurile Sfinte. Între timp, în
La cât eşti tu de miloasă, ce se va alege de marea bogăţie a părinţilor casa părinţilor ei...
tăi, Parascheva, de nu te vei căsători cu mine? Mama: Unde-i Parascheva. De ce-i porţi hainele? Ea şi cu gesturile ei
Cuv. Paraschiva: Priveşte în jur! Există oare atâta bogăţie încât să creştineşti!?Spune-i să coboare îndată la masă.
ajungă să acopere toate nevoile şi lipsurile atâtor fiinţe nefericite? Sluga: Apoi, nu pot.
Tânărul (încercând să facă o glumă): Păi, cum să nu se strângă în Nechita: De ce nu poţi?
preajma voastră atâţia amărâţi când vi s-a dus vorba că sunteţi din ăia Sluga: E încuiată odaia.
care aruncă banii pe fereastră… Mama: Bate-i, să ne deschidă.
Cuv. Paraschiva (îi tăie vorba râzând): Şi îmi voi petrece toată viaţa Sluga: Apoi, a luat cheia când a plecat.
făcând numai asta! Uite, îmi este milă de tine şi, fiindcă ţii atât de mult Mama: Deci, a plecat?
la averea ta, nu pot să-ţi fiu soţie. Sluga: Nu, n-a plecat.
Tânărul (înveninat): Habar nu ai tu câte femei tinere îmi zâmbesc Nechita: Zici că nu-i acasă.
când mă văd? Sluga: Ba-i acasă.
Cuv. Paraschiva: Nu-i nimic, şi pe mine mă bufneşte râsul când văd Mama: Apoi, nu ai spus tu c-a plecat?
cum gândeşti! Stai liniştit, până la urmă, vreuna mai neatentă se va Sluga: Nu, n-a plecat. A ieşit doar ...
găsi şi pentru tine. Mama: Unde?
Nechita: Draga mea, te rog nu fii atât de nesocotită, fiindcă, iată, din Sluga: În oraş.
pricina ta ni se tulbură liniştea bătrâneţilor. Nechita: Unde!? În care oraş?
Cuv. Paraschiva: O să mă mărit doar atunci când voi fi aflat un tânăr Sluga: Constantinopol.
care să fie asemene mie, având aceleaşi daruri de la Dumnezeu ca şi Mama (către Nechita): Aaaa!… păi vezi? A fugit de acasă.
mine. Unul mai nevrednic şi mai prost decât mine nu voiesc a lua nici Sluga: Nu. E la plimbare.
în ruptul capului. Cercetaţi, dar, pretutindeni şi de se va afla vreunul Nechita: Ba da, fugit fără să ne spună.
asemenea mie, bun cu neamul, cu bogaţia, cu frumuseţea şi cu Mama: Nu se poate.
înţelepciunea, atunci mă mărit. Dar, dacă îi va lipsi vreunul din aceste Nechita: Ba da, a fugit de acasă.
daruri, apoi nu-i vrednic de mine! Mama (către slugă): Apoi vezi?
Preotul: Eu ştiu un tânăr minunat, care te întrece pe tine în toate Sluga: Ce să văd?
darurile care ai zis ca le ai! Nechita: Că a plecat de acasă!
Cuv. Paraschiva: Al cui fecior este cel pe care tu îl lauzi atâta, Sluga: A fugit?… Vedeţi, atunci, nu e aici.
părinte? Mama: Aşa ceva nu se poate!
Preotul: Acest tânăr este Mântuitorul nostru Hristos! Sluga: Da, ştiţi ce? A lăsat un bilet!
Cuv. Paraschiva: Oare este cu putinta ca să-L văd în viaţa aceasta? Mama: Nu se poate!
Rogu-te, părinte, ce să fac, ca să mă îndulcesc de slava Lui şi să văd Nechita: Dă-l încoace imediat şi pleacă! Să nu te mai văd!
prealuminata şi preadorita Sa faţă pe care până şi îngerii din Cer Mama (citind cu voce tare biletul din mâna lui Nechita peste umarul
doresc să o vadă. acestuia): “Întrucât, aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai mei mai mici, mie
Preotul: Adu-ţi aminte ce ţi-am spus în copilărie! Scris este în Sfânta aţi făcut”(Mat. 25. 40).
Scriptură: “Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, Părintele (intră cu un sul în mână, aducând veşti despre Cuvioasa
sâ-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie (Marcu 8, 34)”. (Toată lumea se Paraschiva): Un părinte de la Constantiopol mi-a trimis veşti despre
retrage la culcare, în timp ce Cuvioasa Parascheva rămâne singură în fiica voastră. Iată ce-mi scrie: După ce a văzut toate locurile
încăpere) binecuvântate din Constantinopolul, adică multe biserici şi moaşte ale
Cuv. Paraschiva (căzând pe gânduri): Adică, să ajung în Ţara multor sfinţi şi după ce a primit sfaturi şi binecuvântări de la bărbaţii cei
Sfântă? Voi ajunge acolo unde și blândele picioare ale Mântuitorului sfinţi care se găseau acolo, a plecat în Calcedon pentru a se închina şi
meu Hristos au călcat! Dar, pentru asta trebuie să fac mai înainte un la moaştele Sfintei Muceniţe Eftimia…
ultim schimb de veşminte! (înainte însă de a ieşi, chemă o slugă şi îi Mama: Să mergem să o căutăm acolo!
ceru să îşi schimbe hainele cu ea) Dacă te vor întreba ai mei unde Părintele: Staţi, că mai scrie ceva aici: … Părinţii de acolo ne-au spus
sunt să nu le spui nimic despre mine! Să tragi de timp cât mai mult, că practică toate nevoinţele, ca: şederea în picioare de toată noaptea,
bine? posturi, suspine, lacrimi şi doliu permanent. Se pare că Sfânta avea o
Sluga: De ce? mare dorinţă de a merge la Ierusalim pentru a se închina la Locurile
Cuv. Paraschiva: Aşa!? Că îţi spune eu! Sfinte de acolo! Astfel că, prin rânduiala lui Dumnezeu, s-au găsit unii
Sluga: Şi ce să le spun? creştini care au luat-o împreună cu ei în Ţara Sfântă…
Cuv. Paraschiva: C-am ieşit la plimbare. Nechita: Să mergem şi noi după ea până acolo!
Sluga: Unde, la plimabare? Părintele: O să mergem! O să mergem! Dar, aveţi puţintică răbdare!
Cuv. Paraschiva: La oraş, unde altundeva? Nu am citit până la capăt scrisoarea! Continui?!
Sluga: Care oraş? Nechita: Citeşte! Citeşte!
Cuv. Paraschiva: Constantinopol. Părintele: După ce s-a rugat şi a primit multe binecuvântări, a văzut
un înger luminat sub formă de tânăr, care a venit alături de ea şi i-a
Scena 3 zis: “Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta!”. Astfel a pornit pe drumul
de întoarcere spre casă, însă bolnavă şi sfârşită. Din păcate, cu
Sufletul ei ardea însă de dorința de a sluji lui Dumnezeu, după
tristeţe vă anunţăm că o furtună a scufunda vaporul cu care ea
cuvântul auzit. Drept care, într-o bună zi, la vârsta de 25 de ani, a
călătorea. (Nechita smulge scrisoare din mâna părintelui, iar mama
fugit de acasă fără știrea părinților, plecând la Constantinopol,
Cuvioasei Parascheva se prăbuşeşte de durere. Toată lumea se
unde s-a închinat în bisericile lui Dumnezeu, la moaștele Sfinților
adună în jurul ei ca să o consoleze).

Ateneul Sfântului Pantelimon (Periodicul programului „Hristos împărtăşit copiilor”, contact: tel. 0723237318, teleanub@[Link]) 3
 Ateneul Sfântului Pantelimon

Scena 4
Cuvioasa Parascheva, acum Sluga (o duce pe Cuvioasa Paraschiva până la mănăstire, o aşează
în vârstă de 27 de ani, a ajuns pe o bancă şi îi aprinde o lumânare la cap): Uite, vine părintele!
în Epivata unde, fără ca (Cuvioasa Parascheva îi strange mâinile şi scoate de la piept o
nimeni să o recunoască, a scrisoare pe care i-o dă slugii).
întemeiat o obşte care se Cuv. Paraschiva (cu voce stinsă): Dă-i-o părintelui să o citească şi să
ocupa cu îngrijirea săracilor, o ducă părinţilor mei! (se stinge încet, iar părintele îi închide ochii
a îngrijit de Biserică şi a rămaşi deschişi privind spre Cer).
ajutat pe cei suferinzi, pe Părintele (o spovedeşte şi o împărtăşeşte, după care ia scrisoarea de
văduve, pe orfani, pe bătrâni la slugă şi citeşte cu voce tare): “Întrucât, aţi făcut unuia dintr-aceşti
şi pe toţi care erau în nevoi. fraţi ai mei mai mici, mie aţi făcut”(Mat. 25. 40). PARASCHIVA. (Sluga
Dar, obijnuia ca, zilnic, să se şi părintele se privesc miraţi. Înţeleg în cele din urmă că cea care se
aşeze în poarta casei afla în faţa lor era, de fapt, Cuvioasa Paraschiva. Sluga se duce să-I
părinteşti şi să cerşească. anunţe părinţii, în timp ce preotul o jeleşte): De-acum te-ai stins şi
inima-n piept ne-o frângi. Ne doare că a fost aşa. O lume-ntreagă-n
Cuv. Paraschiva (tuşind într- rugăciuni, dar ce păcat, că de pomană nu ţi-au dat! De-aceea, maică
una din cauza bolii): Mă voi sfântă, te-am ruga ca să ne ierţi!
aşeza aici, în poartă casei Mama (dă buzna în camera unde se afla Cuv. Parascheva, cade în
părinteşti. Mulţumesc lui genunchi plângând şi îi strange mâinile la piept): Fetiţa mea draga,
Dumnezeu că am scăpat din moartă, moartă de foame şi frig la uşa casei părinteşti. (privind spre
acel naufragiu. Boala, anii şi soţ) A vrut doar ca să se încălzească şi n-am primit-o-n casa noastră.
viaţa aspră m-au făcut de Nechita (cu mâinile împreunate, în spatele mamei, înebunit de
nerecunoscut. Uite că trece durere): Tu, iarta-mă, fecioara mea! Spunei tatii că ţi-e sete şi-mi fă un
cineva!? Da-ţi-mi ceva de semn să-ţi dau să bei. Ce-i pasă unei lumi întregi de moartea ta?
mâncare. Părintele: Că mori târziu sau mori curând, de-ai fi să mori sătul, ori
mori flămând, bogat, sărac, totuna e! Rând pe rând, ne ducem toţi la
Femeia 1: N-am timp. Nu te ţine de mine?! Sunt grăbită tare. Dumnezeu! (în depărtare se aude cântarea îngerească: Bogaţii au
Cuv. Paraschiva (recunoscând că femeia era fata din copilărie căriea sărăcit şi au flămânzit…..).
îi dăduse crucea de aur din copilărie): Fie-ţi milă de săracii mănăstirii Îngerul 1: Vino cu noi, Preacuvioasă Parascheva, căci dezbrăcându-ţi
unde vieţuiesc. haina cea murdară, te-ai îmbrăcat cu haina milei sfinte.
Femeia 1: Pleacă! N-am bani la mine! Îngerul 2: Ce poarta ea acum, creştinii ar vrea s-atingă!
Cuv. Paraschiva: Dar din dar se face rai, fiica mea?! Cu acea cruce Îngerul 4: Chiar de-ai purtat demult o haină, Biserici multe poartă-n
care-o porţi la gât am hrăni săracii mănăstirii o lună. racle astăzi, un stop din semnul milei ce-a-i făcut atunci.
Femeia 1 (fără să o recunoască): Nu pot să ţi-o dau. E o amintire de Îngerul 3: Nu - mila nu-i o haină demodată! De vreţi să-i dăruiţi ceva
la cineva drag. din milă sfintei, să daţi şi voi un rând de haine de pomană.
Cuv. Paraschiva (tuşeşte zgomotos): Hî, hî, hî...!
Femeia 1: Nu te apropia de mine să nucumva să mă îmolnăveşti! Distribuţia actorilor în această piesă de teatru:
(Văzându-o pe Cuv. Paraschiva cum tuşeşte în continuare o luă la Cuvioasa Parascheva: Alina Vlad
fugă, de frică să nu se molipsească de vreo boală de-a ei). Cerşetoarea: Teodora Sandu
Cerşetoarea (se apropie de Cuvioasa Parascheva): Priveşte, Cerşetorul: Cristian Constantinescu
bărbate!? Călugăriţa aia zedrenţăroasă ne fugăreşte toţi clienţii. Preotul: Daniel Bouleanu
Cerşetorul: Hai, hai, pleacă de aici. Numai noi putem cerşi în locul Nechita, tatăl Cuvioasei Parascheva: Mihai Tănăselea
acesta! Mama Cuvioasei Parascheva: Elena Sandu
Cuv. Paraschiva (se prăbuşeşte la pământ din cauza bolii): Chemaţi Eftimie: Andrei Barbu
preotul, vă rog. Tânărul: Alexandru Ştefan-Iancu
Cerşetoarea: Ridică-te!? N-auzi? Nu te mai preface? Fetiţă săracă: Ana Manicea
Tânărul (se apropie de cerşetori şi îi alungă, aruncând cu pietre în Fetiţa săracă : Cristina Chiroiu-Bolteanu
urma lor. O vede pe Cuv. Paraschiva prăbuşită la pământ şi tuşind): Sluga: Gabriel Sandu
Ce privelişte jalnică. Mai are puţin şi moare. O să trimit slugile s-o Corul îngerilor: Marina Cristea, Camelia Oprea, Daniela Dumitru,
ducă de aici. Hei?! Hei?! Ia, tu, slujă, vino şi ia de aici leşul acesta! Elena Nicolae-Romaniuc, Antonia Chiroiu-Bolteanu
(pleacă mai departe)
Sluga (se apropie şi, văzând că încă mai trăieşte, îşi zise în sine): Ar fi Anunţ
mai bine să îi întreb pe stăpâni dacă o primesc în casă? (se duc la Înscrieri la şcoala de cateheză
părinţii Cuvioasei Paraschiva care stau la masă şi discută).
Sluga: În poarta casei s-a aciuat o femeie săracă şi bolnavă. Mă
gândeam că, poate, vă faceţi milă şi o găzduiţi până îşi revine.
Mama: Cine ştie ce boli are.
Nechita: Nu o putem primi la noi. Mai bine, du-o la mănăstire
săracilor. Anunţă-l pe părinte să meargă s-o vadă şi s-o
împărtăşească acolo.

Ateneul Sfântului Pantelimon (Periodicul programului „Hristos împărtăşit copiilor”, contact: tel. 0723237318, teleanub@[Link]) 4
De aproape doi ani de zile, a devenit un obicei al parohiei ca la
biserica Sf. Pantelimon, în fiecare zi de vineri, la ceas de Vecernie
(ora 17.00) să se ţină ore de cateheză pentru copii care au creat
deja o legătură sufletească între preot şi copiii credincioşilor care vin
la această biserică. Sunt aşteptaţi la aceste cursuri toţi copiii care
doresc ca, încă de la cele mai fragede vârste, să aprofundeze
învăţăturile biblice şi să atingă maturitatea întru credinţă.

Ateneul Sfântului Pantelimon (Periodicul programului „Hristos împărtăşit copiilor”, contact: tel. 0723237318, teleanub@[Link]) 5