Cum demonstram? Dam exemple de marci ale adresarii directe :exclamatii si interogafii retorice, construcfii in cazul vocatiy, interjectii, etc. 5* Textul liric are o structurd specified, fiind scris in versuri, organizate de obicei, in strofe, ce pot fi formate din : « unsingur vers, iar atunci strofa se numeste MONOVERS © doud versuri, iar atunci strofa se numeste DISTIH trei versuri, iar atunci strofa se numeste TERTINA © patru versuri, iar atunci strofa se numeste CATREN © cinci versuri, strofa numindu-se CVINTET © sase versuri - SEXTINA 6* Muzicalitatea versurilor este rezultatul elementelor de prozodie / versificafie : rimd, ritm, mdsura Rima reprezinta potrivirea armonioasd ,din punct de vedere acustic, a silabelor de la sfarsitul versurilor. Aceasta poate fi « rimd imperecheatda ( versurile rimeaza doud cate doud : aabb ) © ria imbratisata ( primul vers rimeaza cu al patrulea, iar al doilea cu al treilea : abba) rimd incrucisatd ( primul vers rimeazé cu al treilea, iar al doilea rimeazé cu al patrulea : abab ) © monorimdi (toate versurile rimeazat : aaa ) Ritmul reprezinté succesiunea regulatd a unor silabe accentuate si neaccentuate. Acesta poate fi : « ritm trohaic —alcatuit din doud silabe (picior metri prima este accentuatd, iar a doua este neaccentuata ritm iambic — aledtuit din doud silabe (picior metric), din care prima este neaccentuaté, iar a doua este accentuata :), din care Masura reprezinté numérul silabelor dintr-un vers. in functie de sentimentele transmise si de discursul liric, existi mai multe specii inerare tirice © pastelul«ajaind ca vijelia gi ca plesnetul de ploaie”(Mihai Eminescu-Serisoarea IH) © Asonanta: consti in repetarea vocalei accentuate in dou’ sau mai multe cuvinte plasate in succesiune, folosita pentru obtinerea aceluiasi efect auditiv eufonic; ‘Arginte pe ape si aur in aer.” (Mihai Eminescu- Mortua est) “Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate.(Gr. Alexandrescu-Umbra lui Mircea. La Cozia) Repetitia : figura de stil care const in repetarea unui cuvant, a unul BFP e cuvinte sau aaceleiasi relatii gramaticale de dou’ sau mai multe ori pentru a intiri, a evidentia o idee sau o impresie Tremur, tremur, tremur.../ Orice ironie/ Va raman\ voud-/ Noaptea e tarzie/ Tremur, tremur, tremur.(George Bacovia-Rar) “Care vine, vine, vine, calcd totul in picioare”(Mihai Eminescu-Scrisoarea IID) “Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iars!(V. Alecsandri-farna) Enumeratia : const in prezentarea succesiva a unor argumente, fapte, insusiri privitoare la o tema sau la un subiect, utilizaté atat in proza, cat si jn poezia lirica. Este considerata gi una dintre figurile de stil ale insistentei (amplificd ideea exprimata). “prin foe, prin spagi, prin glont, prin fum,/ Prin mii de baionete.”(V ‘Alecsandri-Penes Curcanul) “De-atunci negura eternd se desface in fasii/ De atunci rsare lumea, Juna, soare gi stihii..” (M. Eminescu-Serisoarea 1) “Jar in patru parfi a lumii vede siruri munfii mari,/Atlasul, Caucazul, Taurul si Baleanii seculari/Vede Eufratul, Tigris, Nilul, Dunarea atrand-/ Umbra arborelui falnic peste toate e stapdna.” (M. Eminescu- Serisoarea III)Titlul, cheie de lectura a operei.. we OC... ii anticipeaz semnificatiile, find o fereastra deschisa citre mesajul acesteia. Din punct de vedere structural, titlul este de tip... (analitic/sintetic), fiind alc&tuit din (ce cuvinte aledtuiesc titlul) El prefigureazi prin . (sugestie, metaford, enunt explicit conotativ, declaratie lirica, etc) . (tema, motivul central, starea dominant a eului liric, coordonatele spatiale sau temporale ale cadrului descris). fn primul rand, titlul este in strans& legdturd cu semnificatiile profunde ale operei. Astfel, |. (un termen/intreg titlul este reluat in incipitul/finalul poeziei) / (desi titlul nu apare reluat in poezie, totusi..)uon--- (evidentiezi egatura dintre titlu si continu - 2-3 fraze despre continutul de idei al operei). fn 1a doilea rand, semnificatiile titlului se intregesc si prin prezenja in oper (elementul central fa termenilor ce alc&tuiesc cémpul lexical al ..... (exemple) comun): . De asemenea, apar procedee artistice variate care sustin mesajul poetic prefigurat de titlu. Putem identifica imagini antistice (vizuale....ex, ex, dinamice..... ex). Figurile de stil precum (numesti si ci 2/3 figuri de stil diferite) sugereazi... (atmosfera de ) configureazi/transmite (idecea principald a tttului), find in stranss relafie cu mesajul transmis i confinutul de idei . Vill alt uu chuout A ) Mbt Ohilain Los Meo 5 Mien LL Oe 4 odplateLIRIC Mesojul textual reprezinta modalitotea prin care autorul | se adraseazé cititorului, constituind suma tuturor ideilor gi Perceptillor auctoriale, transi “ expresiv; cesta este astfel purtat prin universul textual in coutare. textului, venind cu o viziune proprie asupra lui ulul prin intermediul limbojulut emnificay F profunde ale in textul / fragmentul extras din... de «. . mesajul este we « Di Punct de vedere tematic, textul / fragmentul pune in lumina (cum?) prin Peisajul ..... (tipul de peisaj descris; de ex. siivestru, compestru, vernal, estival, autumnal "s hhibernal etc) creeazd / genereazd o atmosfer8 ..n.. (de ex. feerica / de basm / sumbrs / FT __selemns / romantcd etc), impresiondnd cititeru! prin intensitatea emotilor / sentimentelor transmise. Un element semnificativ al peisajului ..... este... . in viziunea autoruiui ...... (elementul semnificativ cl peisajului) ocupa un rol... gratie...... Un alt element component al peisajului, relavont pentru semnificatia so este....... imaginea “= flind descris / comperat cu / asemanat cu, (elementulul semnificativ ol paisajuluiy semnitics / simbolizeoz’ / indict... : intensita ‘emotillor tronsmise este, astfel, omplificaté: Expresivitatea limbajului este potentcta de prezenta a numeroase mijioace de expresivitate crtistice. Prin intermediul ocestor ortifici stilistice, poetul accentueaza / sublinio26 ....... (mescjul = textului. Prin .. /scoasd in evidets.. — sublinia / nvansa 0 altd figuré de stil dotat8 cv semnificatie estén...» (0 figura de stil; de ex. personiticare, metoford, epitet, comparatie etc,), Prin intermedioi acestel ... se ereioneazd o puternica imagine _-{vizyold, auditive, olfactive, dinamico etc.) Sermntimentul de ..... (ex ibire, admiretie, dispret etc) este scos in evidenta / pus in lumind, find intensificat prin intermeciui acestei asccier atipice. Sentimentul / Emofia care graviteaza deasypra intregulvi discurs poetic este ..... Atitudines poetulul fap denn, sustinutd de frecventa mijloocelor artistice accentueaz’ acest sentiment / aceasta emofie. (© figurd de stil; de ex. personificare, metoford, epitet, comparetie ate), este scos Asocierea/ Asemnénorea ...... cu ‘are rolui da a amalifica ¢ In concluzie, consider c& textul / fragmentul extras din textul uo Setis de ..... evidenticzs (mesojul poetic). Atdt prin intermediul elementelor peisagistice, cat si prin ocurenta mijloacelor de expresivitate, autorul reugegte s8 impresione: cititorvl, trezind un puternic SND: C4fs opinia mea/Din punctul meu de vedere, poczia ......serisi de.......este © confesivme | Teried/ o meditegie despre timp/ despre creaie / despre puterea iubirii/ despre copilirie / despre | Batrénege / despre wrciversul micitor viepwitoare/precinti wn taiblow/peivay din maturd, fapt sugerat | gf de existent, Ja nivel discursulai liric, a cuvintelor dim cimpul lexico-semantic fa primnl rind, Sind o opcrié lirica’, poctal isi transmife, in mod divest, prin imtermedial eulut "poetic, sentimentele de nostulgie/aulmiraye fapt de framusefen natwii!trivtje/netiniste/ disperare! bucurie! uimire /compasiune | tensiune/ bucurie, astepiare! infrigurare! tusoieh’ | pRieere! dezgusti dezaprobare! satixfrctie/ indignare, nemelpmire/ repros fati de.. JF fmeditews faapiit de... eiisi sefletcyti pce i cvidken de strctara. anny Ce Hutreaa......Jde vexsall Galaxy A55 5GTEXTUL LIRIC Definitic TEXTUL liric cuprinde totalitate operelor literare, in care exprima gandurile, ideile gi sentimentele in mod direct, prin intermediul cului liric gi al mijloacelor de expresivitate artistica . 1* EUL LIRIC este vocea autorului in creafiile aparfinand genului liric . Acesta apare in diferite ipostaze ( indragostitul, creatorul, contemplatorul, nostalgicul, observatorul, revoltatul, ganditorul, filozoful, etc ) $i isi Semnaleaz& prezenta prin marci consacrate( marci lexico-gramaticale ale eului liric/marei ale subiectivitétii lirice), precum : * formele pronominal de persoana I singular si plural (de ex. Eu, mine, md, -m, mie, imi, -mi, noi, ne, noud, -ne, -ni, meu, a ‘mea, mei, mele, nostru, noastra, nostri, noastre) * formele pronominale de persoana a Il-a singular ( de ex. Tu, tine, te, -1, fie, ifi, fi, tau, ta, tai, tale) * formele verbale de persoana a I-a singular si plural gi persoana all-a singular © interjectiile © enunfurile exclamative si interogative © constructii in cazul vocativ ‘* verbe la modul imperativ © marci ale afectivitatii ( diminutive) ‘© punctele de suspensie gi liniile de pauza MIJLOACELE DE EXPRESIVITATE ARTISTICA sunt reprezentate de figurile de stil si imaginile artistice. Fizw stl sunt procedee prin care se modific& infelesul propriu al unui sau constructia gramaticala uzuala pentru a da mai multa forté unei i sau expuneri. :consta in repetarea unor consoane pentru objinerea unui efect sufonic ( efect auditiv placut); Galaxy A55 5G | 3: 4Epitet ornant (cand exprima o insusire caracteristica a obiectului »prapastia mareata” Epitet cromatic:” Cu o zale argintie se imbracd mandra fara ,, Epitet metafori padure de arama” » padure de argint”/ Personificarea : este o figura de stil prin care se atribuie insugiri $1 manifestari specifice omului fiinfelor necuvantatoare, lucrurilor, elementelor naturii, precum si unor idei abstracte {intarziat& fra vreme/ Se plimba Toamna prin grédini/ Cu faldurii hlamidei plini/ De crizanteme”(G. Toparceanu- Octombrie) “A fost atéta chiu si cdnt/ Cum nu s-a pomenit cuvant!/ $i soarele mirat sta-n loe./Cé I-a ajuns gi- acest noroc,/ Sa vada el atata joc/ P-acest pamant!"(G. Cosbue- Nunta Zamfirei) “~ Ce te legeni, codrule,/ Fara ploaie, fara vant, crengile la pamant? - De ce nu m-as legana,/ Dacd trece vremea mea!/ Ziua scade, noaptea creste $i frunzigul mi-I rreste.(M. Eminescu- Ce te legeni...) Hiperbola : este figura de stil constnd in exagerarea trasdturilor firesti ale unei fiinte, ale unui lucru, fenomen sau eveniment, prin marirea sau micgorarea intenfionat a acestora, cu scopul de a spori expresivitatea exprimarii. “Salbaticul vod’ e-n zale si-n fier/ $i zalele-i zuruie crunte/ Giganticé poarté-o cupola pe frunte /$i vorba-i e tunet, résufletul ger,/ lar barda din stanga-i ajunge la cer./Si voda-i un munte.”( G, Cosbue- Pasa Hassan) Antiteza : este o figura de stil care constd in asocierea, in acelagi enunt sau intr-un context mai larg, a unor idei, nofiuni, imagini cu infeles contrar, in scopul de a se reliefa (a se scoate in evidenfa) reciproc . »Ea un inger ce se roaga- El un demon ce viseazA ”(M. Eminescu-/nger si demon) ‘Vreme trece, vreme vine./Toate-s vechi si noua toate [Cee rau si ce e bine/Tu te-ntreab si socoate” (M. Eminescu-Glossa)OPERA LIRICA I, ARGUMENTAREA APARTENENTEI LA GENUL LIRIC ‘+ reuneste, prin excelena, operele in care se dezvilluie complexitatea lumii imerioare si viziunea unici despre lume, fitrata prin prisma subiectivitatii poetului; ‘© transmite in mod direct trairi, sentimente, idei, exprimate de eul liric ~ vocea poetului~ care recurge la diverse ipostaze: indrigostit, contemplator, confesor etc. © cul liric se idemifica prin marci texico-gramaticale specifice (pronume/adjective pronominale, verbe la persoana Va H-a, invacativ/interogatii retorice, substantive in vocativ, interjectii de adresare atc.) © favorizeaza sensurile figurate ale cuvintelor; © recurge la imagini artistice, la procedee de expresivitate sila figuri de sti © realizeaa muzicalitatea prin elementele de versificafie/prozodie date de rtm, rimd si misuri — ‘curgerea melodioasa a silabelor. © modul de expunere privilegiat este descrierea artist monologul. farts a lipsi insa dialogul (interior) / SPECI ALE GENULUI LIRIC © Pastelul —specia gemului liric, in care se prezinia sentimentele si trdirile eului poetic, in legatura eu un col{ din natura, surprins intr-un anumit anotimp sau moment ale zilei =tremenul pastel a fost preluat de lveratura din artele plastice = 0 compozitie realizata cu ereioane colorate, in tonuri pastelate. Y Caracteristicite pastelului = din punet de vedere art artistice sia figurilor de stil; ~ intregul registra de senzafii si sentimente este transmis exclusiv prin deserierea artistica, a fc, limbajul utilizat este putemic figurat: abundenta imagi carci capacitate de evocare face ca cititorul sa se simta efectiv transportat in peisajul descris. ‘Descrierea este un mod de expunere care consté in prezentarea sugestiva a unor obiecte, flinte, fenomene. _ Deserierea literard reflecta sentimentele si impresiile celui/celei care priveste si descrie. =Deserierea poate fi ‘a. obiectivis— clara, precisA, neutrd din punctul de vedere al expresivitatiis b. subiectiva sau artisticd — expresiva, reflectind sensibilitatea si viziunea personalA a privitorului, cu un imbaj in care predomind sensurile figurate ale cuvintelor si imaginile artistice. uri de deseriere literara/artistica: a. tablou —infitigeaza privelisti de naturd, ayezari omenesti si diverse obiecte, prezentarea detaliati @ unei actiuni, a unui fenomen sau evenimente; portret (individual/colectiv/eutoportret) ~ desererea care prezintatrssturlefizice si morale ale unui personaj,i cierea, in aceeasi © Oximoronul : este o figura de stil ce consta in asocierca, in aceeasi sintagma, a doud cuvinte care exprimd nofiuni contradictorii, incompatibile din punct de vedere logic, care creeaza prin contrastul lor o imagine poetica expresiva “Neguri albe, strilucite/ Naste luna argintie”(M. Eminescur Craiasa din povesti) “in pesteri somn de ger fierbinte”(V. Poenaru-Leopar din fliicéri) “Smulge mungilor durerea, brazilor destinul spune / $i bogat in srdcia-i ca un astru el apune”(M. Eminescu-Epigonit) 3* Imaginile artistice sunt metode prin care i se induc cititorului senzatii gustative, olfactive , vizuale , auditive , dinamice , tactile IMAGINI ARTISTICE © auditive ; ( se vefera la simtul auzului)” Clopotul vechi imple cu glasul lui sara”; ” Umpldnd cu larmé de talange drumul ” © gustative (se referd la simtul gustului): ,,Galbend gutuie, /Dulce-amatruie...". © vizuale : (se refera la simful vazului):” Langa lacul cel albastru / Inedreat cu flori de nuféir” ; ” Sub lumina blandei lune”. © olfactive : (se retera la simyul mirosului):” Miresme dulci de , flori mé-mbaté” ; ” Un miros bland, cum nue altul, patrunde-atat de cald si dulce” \ © dinamice : ” Turmele tremura; corbii zbor vartej, rapi vant” ; de tactile (care se refer’ la simtul pipaitului): ,,Simt mainile tale, mama, cAutindu-ma,/ca-n copilarie, s ma alint 4* intr-o creatie liricd, apar ca moduri de expunere urmdtoarele : © descrierea, cu rol in conturarea unui tablou de natura sau a unui chip omenese ; aceasta se realizeazd cu ajutorul substantivelor si al adjectivelor si se remarcé grupul nominal Cum demonstram? Dam exemple de substantive si adjective. | monologul liric de tip confesiv ( la persoana I) / adresativ ( la persoana a Il-a )onsta in modificarea © Inversiunea ; Figura de stil de nivel sintactic care ¢ r pentru a pune in expresiva a topicii obisnuite in propozitie sau in fraza, evidentd un anumit termen; ‘Si in mandrul fntuneric al padurii de argint”(Mihai Eminescu-Calin-file din poveste) © Comparatia : este 0 figura de stil care consti in alaturarea a doi termeni- concreti sau abstracti- cu scopul de a se scoate in evidenta trasaturile aseménitoare, Acestea trebuie si fie inedite si surprinzdtoare pentru a exista o comparatie cu valoare stilisticd. De aceea, expresivitatea si puterea de sugestie a unei comparafii depind foarte mult de caracterul cat ‘mai diferit al domeniilor din care provin termenii ei. Comparatia care cuprinde de obicei doi termeni este introdusa prin :ca, ca si (cum), precum, dupa cum, asemenea, cat ete “goarele rotund si palid se prevede printre nori/ Ca un vis de tinerete printre anii trecatori”(V. Alecsandri-farna) “Si ca nouri de arama gi ca ropotul de grindeni,/ Orizontu- ntunecandu-l, vin sdgeti de pretutindeni"(M. Eminescu- Scrisoarea I) © Metafora: este figura de stil prin care se trece de la sensul obisnuit, propriu al unui cuvant la alt sens ,figurat, prin intermediul unei ‘comparafii subintelese. “Ruginea -i_ o rugina pe-o arma de viteaz” (V. Alecsandri — Dan- capitan de plai) Leoaicd tanara, iubirea /mi-a sarit in fata”(Nichita Stinescu-Leoaica tdndrd, iubirea) Epitetul ; este o figura de stil consténd in determinarea unui substantiv ‘sau a unui verb printr-un adjectiv sau adverb, menit sa evidentieze insugiri considerate esenfiale ale unui obiect sau acfiuni si s& _ sporeasca expresivitatea artistica. tetul joacd un rol impor