49.

Clasificarea sistemelor adezive în funcție de (generații, tipul polimerizării, numărul etapelor de aplicare, pH-
ul, materialul de restaurare care necesită adeziune).

Clasificarea după modul de acţiune (corelat cu abordarea terapeutică a DDR): in 7 generatii.

Clasificare după pH:

 Moi: pH=+-2 (Mac-Bond II, Unifil Bond),

 Tari: pH≤1 (AdPer Prompt [Link], AdheseSE)

Clasificarea după forma de prezentare şi tehnica de lucru:

 Sisteme adezive de tip I Sunt sisteme de tip “etch-and-rinse” (cu gravaj acid separat, urmat de spălare şi uscare după
demineralizarea acidă), în 3 etape de lucru.
 Sisteme adezive de tip II Sunt sisteme de tip “etch-and-rinse” (cu gravaj acid separat, urmat de spălare şi uscare după
demineralizarea acidă), în 2 etape de lucru.
 Sisteme adezive de tip III Sunt sisteme de tip “self-etch” (fără gravaj acid separat, care este înlocuit cu acţiunea unui
primer acid – autogravant, fără spălare şi uscare după demineralizarea acidă), în 2 etape de lucru.
 Sisteme adezive de tip IV Sunt sisteme de tip “self-etch” (fără gravaj acid separat, care este înlocuit cu acţiunea unui
primer acid – autogravant, fără spălare şi uscare după demineralizarea acidă), într-o singură etapă de lucru.

Dupa numărul etapelor de aplicare:

 Adezivi “în trei timpi” cu gravaj acid separat

 Adezivi “în doi timpi” cu gravaj acid separat
 Adezivi “în doi timpi” autogravanţi
 Adezivi “într-un timp” autogravanţi

Dupa material care necesita restaurare: pentru dentina si smalt.

In stomatologie sunt distinctive doua tipuri de adeziune.

Macanica-din contul materialul adeziune micromecanica; structura dintelui;

Chimica – Din contul formarii unei legaturi chimice a materialului cu adeziunea si smaltului.

In functie de generatii- sunt sapte generatii;

Acid- in functie de decalcifiere si patrundere

50. Generația III de adeziv (noțiunea de primer și adeziv). Generația IV, caracteristica, procedura gravării,
avantaje și dezavantaje.

Gen III:

 A introdus sistemele bi-componente primer/adeziv.

 Sistemele adezive erau compuse din: gravant, primer, adeziv.
 Agentul de gravare: din acidul maleic sau acid fosforic (concentratie redusa).
 Primerul – un monomer bifunctional intr-un solvent volatil.
 Adezivul – rasina care poate contine componente ale primerului (HEMA).
 Avantaje: adeziune la dentina de 8-15Mpa; scaderea sensibilitatii post operatorii;
 Dezavantaje: gravarea dentinei a indepartat stratul de rumegus dentinar, retentia scade dupa 3 ani.
 Ex.: Scotchbond 2 (3M ESPE); Gluma (Heraeus Kulzer); A.R.T. Bond (Coltene); etc.
Gen IV:

 Primerul si adezivul sunt aplicati pe dentina demineralizata formand stratul hybrid. Hibridizare – inlocuirea
amestecului de hidroxiapatina si apa din dentina de suprafata cu material rasinic.
 Gravajil total consta in aplicarea acidului fosforic cu concentratie diferita 37-40% timp de 15-60 secunde.
Demineralizantul se spala, dentina se usuca, apoi se aplica primerul si adezivul.
 Avantaje: adeziunea la dentina 17-25 Mpa; adeziune la smalt, la dentina “umeda”, metal, ceramica;
 Dezavantaje: multiple sticlute; 3 etape.
 Ex.: Scotchbond MP (3M ESPE), All Bond 2 (Bisco), Optibond FL (Kerr).

51. Generația V de adeziv, caracteristica, direcții, avantaje și dezavantaje. Generația VI, caracteristica, avantaje
și dezavantaje.

Gen V:

 Reprezinta preparate ligande monocomponente in care primerul si agentul bonding sunt reunite intr-o singura etapa.
 Sunt 2 directii:
1. Gravarea cu acid fosforic (primul timp), apoi aplicarea primerului combinat cu adezivul (al doilea timp);
2. Combinarea gravantului cu primer (primer autogravat – primul timp), urmata de aplicarea adezivului (al
doilea timp).
 Avantaje: adeziune la dentina 20-25 Mpa; reducerea timpului de lucru; adeziune la smalt, dentina umeda, metal,
ceramica; necesita suprafete umede; sensibilitatea postoperatorie se reduce considerabil.
 Ex.: Prime&Bond NT (Dentsply); Optibond Solo, Optibond Solo Plus (Kerr).

Gen VI:

 Este caracterizata de eliminarea acidului fosforic,ca etapa separata de aplicare. Acidul fosforic a fost inlocuit cu un
primer acid si sistemele denumite adezivi – “autogravanti”;
 Sunt de 2 tipuri
1. Prima component lichida – primer acid (autogravant), a doua componenta lichida – adezivul; sunt aplicatre
separate pe suprafetele dentare. (Ex.: Clearfil SE (Kurary Dental))
2. Doua sticlute separate sau monodoze, prima contine primer autogravant, a doua – adeziv; sunt initial
amestecate, apoi aplicate pe suprafata dentara. (Ex.: Xeno III Adper (Dentsply))
 Avantaje: adeziune la dentina 17-22 Mpa; nu necesita gravare.
 Dezavantaje: incidenta mare a fracturilor la suprafata cu smaktul; adeziunea la smaltul nedemineralizat este scazuta.

52. Noțiunea de materiale compozite. Clasificarea materialelor composite după Lutz și Phillips, clasificarea lui
Willems.

Materialul compozit este unul alcatuit dintr-o componentă organică (matrice) pe bază de compuși acrilici și o
componentă anorganică, constituită dintr-un amestec de pulberi asemănătoare sticlei (oxid de siliciu, aluminiu, cuarț, borosilicați
de bariu etc). Prin combinarea acestor două faze, organică și anorganică, se obțin proprietăți asemănătoare țesuturilor dure
dentare, în ceea ce privește duritatea, rezistența, elasticitatea, izolarea termică și chimică a pulpei dentare, textura, culoarea,
transluciditatea.

Clasificarea după Philips si Lutz în dependentă de dimensiunile fillerului:

- Compozite cu macroumplutură (particule de la 0,1-100 μ)

- Compozite cu microumplutură (particule de 0,04μ)
- Compozite hibride (umplutură de diferite dimensiuni)

53. Faza orgnică a organelor compozite (BIS-GMA, UDMA, DGMA, TGDMA). Faza anorganică. Agenși de
cuplare silanici inițiatori de polimerizare, stabilizatori, coloranți și pigmenți.

1. Fazele constituitive ale materialelor compozite sunt:

2. Monomer organic
3. Umpluturi anorganice
4. Silane, inițiatori de polimerizare, stabilizatori, coloranți și pigmenți.
 Monomerul organic sintetizat din rășină epoxy și esteri ai acidului metacrilic, obținând diglicidilmetacrilat (“BIS-GMA”)
numit și “Rășină lui Bowen”. Proprietăți: adeziunea la țesuturile dintelui, rezistența mecanica înaltă, stabilitatea chimica tasarea
redusă in timpul prizei, coeficient mic de dilatare termică. La fabricare sunt utilizate uretandimetilacrilatele (UDMA),
decandioldimetalcrilatele (DGMA), tritilenglicoldimetilacrilatele (TDGMA). Ca umplutura sunt utilizate particule măcinate de
sticla, de bariu, de cuarț, făina de porțelan, dioxid de siliciu și alte substanțe. Umpluturile anorganice sunt prelucrate cu
substanțe tensioactive, prin apertare și silanizare. Substanțe utilizate: dimetildiclorsilanul, care oferă o buna cuplare cu matricea
organica și influentează rezistența materialului. In materiale autopolimerizabile sunt utilizate amine terțiare. Agentul de
cuplare este silanul.

54. Rășini diacrilice compozite cu macroumplutură (clasice și moderne). Rășini diacrilice compozite cu microumplutură.
Rășini diacrilice hibride. Modul de prezentare (pulbere- lichid; pastă-lichid; pastă-pastă; pastă introdusă în seringi).

Rasinile diacrilice compozite cu macroumplutura (clasice)- contin pulberi cu granulatii de cuart de 20-25 microni, dar
care pot ajunge si pana la 100 de microni. Au fost înlocuite cu rășini moderne din cauza dezavantajelor sale precum: particule
mari cu duritatea mare creează o suprafața insuficient de neteda, coeficient ridicat de expansiune +termica, mai mare decit al
tesuturilor dentare;

matricea de rasina se uzeaza prin abraziune mult mai repede decat particulele anorganice dure ceea ce duce la suprafete
neregulate si la modificari coloristice prin impregnare in timp. Rasinile diacrilice compozite cu macroumplutura moderne se
deosebesc prin umplutura cu aluminoborosilicatul de bariu de dimensiuni mai mici: midiumplutura de 1-10 microni sau
miniumplutura de 0,1 -1 microni. Acestea prezinta o duritate mai mica, rezistenta la uzura si compresiune bune, dar nici ele nu
permit obtinerea prin slefuire a unei suprafete suficient de netede. Cele cu microumplutura contin particule cu granulatii de 0,01-
0,1 microni realizate din silice coloidala pemit o finisare mai buna cu obtinerea unor suprafete netede, mai putin vulnerabile la
depunerea placii bacteriene si la impregnarea coloristica de suprafata in timp. Ca dezavantaj, sunt mai vulnerabile la abraziune,
cu un modul de elasticitate scazut, însă sunt utilizate tehnologii care sa permita o impachetare mai densa dar sa pastreze structura
de [Link] diacrilice hibride combina calitatile fizice ale compozitelor cu particule traditionale cu cele estetice
ale compozitelor cu microumplutura. Acest tip de materiale sunt fotopolimerizabile, astfel, se lustruiesc bine, sunt puțin toxice,
fac parte din materiale compozite universale, însă au și dezavantaje precum rezistența mecanica joasa a suprafețe obturatiei, cu
timpul se modifica culoarea din contul absorbtiei pigmenților dentari, abrazia dinților antagoniști. Prin reprezentanți se enumera
EvicrolMolar(Spofa Dental), Polofill (Voco)
Mod de prezentare
-sistem bicomponent- pulbere - lichid, in care pulberea contine faza anorganica si initiatorul, iar lichidul este format din
monomeri de baza si de dilutie;
-pasta - lichid, la care trebuie respectat raportul indicat de producator, iar dificultatea de a ingloba in
totalitate lichidul in pasta vascoasa prelungeste timpul de polimerizare;
-pasta- pasta, pentru care se amesteca cantitati egale din cele 2 paste pe o foaie de hartie speciala, cu o
spatula din material plastic, evitandu-se spatulele din otel inoxidabil, deoarece metalele din compozitia acestuia altereaza
cromatica restaurarii.
-sistem monocomponent- pasta introdusa in seringi.
Sistemele monocomponente sunt fotopolimerizabile, iar cele bicomponente sunt in general autopolimerizabile sau cu initiere
dubla( foto- si auto- polimerizabile).

55. Rășini compozite cu inițiere prin radiații ultraviolete. Rășini compozite cu inițiere prin radiație vizibilă
incoerentă (halogen).

Rasinile compozite cu initiere prin radiatii ultraviolete au fost primele rasini cu initiere prin radiatii
(fotopolimerizare), sunt produse sub forma de paste omogene, de opacitate, culoare și transparenta diferită, ambalate in seringi
sau capsule opace. Inițiatorul redacției de polimerizare in fotopolimer este camoforchinona care disociaza datorită luminii de
unda 400-500nm timp de 20-40 sec la o grosime de aprox 2,5 mm. Avantaje: priza controlată, priza rapida, stabilitatea
îmbunătățită a culorii, game largi de nuanțe a culorii și a unui grad variat de transparenta. Dezavantaje: impactul negativ al
razelor violete, costul ridicat al fotopolimerizatoarelor, perioada mai lunga de lucru. Activarea prin acțiunea căldurii: sunt folosite
in condiții de laborator la confecționarea de inlay-uri, onlay-uri, veneere.

Rasinile compozite cu initiere cu radiatie vizibila incoerenta (halogen) sunt alcătuite din lichid și din pulbere sau din
doua paste. Repartizarea lor se datorează compoziției pastei de baza in care intra monomeriul, umplutura și acceleratorul aminic,
iar in compoziția pastei catalice monomerul, umplutura și inițiatorul polimerizarii. Inițiatorul polimerizarii este activat de către
acceleratorul aminic cu formarea radicalilor liberi ce inițiază polimerizarea. Avantaj: polimerizarea uniformă a întregului strat de
material după amestecarea unor părți egale de paste. Dezavantaj: timpul scurt alocat pentru modelarea obturatiilor; un nr mic al
nuanțelor de culori; cu timpul se întuneca culoarea obturatiei (“culoarea amina”). Compozițiile sunt utilizate la obturarea
cavităților cariose mici.

56. Compozite cu inițiere cu radiații vizibile coerente (laserul). Rășini diacrilice cu sistem dublu de inițiere.
Biocompatibilitatea (răspunsul pulpar, mircrofisurile, iritația datorată luminii activatoare, răspunsul țesutului gingival).
Compozite cu initiere cu radiatii vizibile coerente (laserul)

Laserul reprezinta solutia cea mai buna pentru polimerizarea rasinilor diacrilice, deoarece acesta emite coerent,
monocromatic, unidirectional si are o putere de penetrabilitate mult mai mare (5-6 mm). Pentru polimerizarea compozitelor sunt
utilizati laserii cu argon care asigura un grad inalt de polimerizare, imbunatatind calitatile mecanice ale compozitului.
Rasini diacrilice cu sistem dublu de initiere atat autopolimerizabile cat si fotopolimerizabile (cimenturile diacrilice) se
prezinta ca doua [Link] initiaza polimerizarea, iar activarea chimica o continua si completeaza reactia de priza.
Necesitatea initierii foto determina posibilitatea unui timp de lucru prelungit, iar zonele profunde la care nu ajung radiatiile
luminoase sunt polimerizate cu ajutorul sistemului de initiere chimica.

57. Materiale de obturaţie radiculare. Clasificare. Materiale pentru obturația canalelor radiculare
temporarăpe bază de hidroxid de calciu. Indicații. Proprietăți. Modul de prezentare.

Obturaţia radiculară reprezintă faza finală a tratamentului endodontic şi are ca scopuri:

1. închiderea ermetică a canalelor radiculare pe toată lungimea şi lăţimea lor,

până la apex, pentru a împiedica infectarea parodonţiului apical;
2. blocarea germenilor microbieni în canaliculele dentinare;
3. asigurarea vindecării bontului apical, închiderii apexului şi cicatrizarii
osteitelor periapicale.
Clasificare:
După Constantin Andreescu:

1. Paste plastice, care fac priza in canal

2. materiale din grupa cementurilor pe baza de oxid de zinc-Eugenol
3. Paste pe baza de oxid de zinc-eugenol
4. Cimenturi oxifosfat de zinc
5. Bachelite
6. Paste ermetice pe baza de rășini expozide
7. Paste cu hidroxid de calciu
8. Paste plastice, care nu fac priza in canal
9. paste cu acțiune antiseptica de durata
10. Paste cu acțiune biologica
11. Materiale cu duritate
12. conuri de gutaperca
13. Conuri de argint
14. Conuri din rășini sintetice

Dupa consistentă:

 sealer
 Filler

Clasificarea lui Ivanov:

 pe baza de rezorcina-formalina
 Pe baza de rășini expozide
 Pe baza de oxid de zinc-Eugenol
 Paste pe baza de hidroxid de calciu
 Ciment fosfat
 Pasta pe baza de oxid de zinc-Eugenol
 Materiale pe baza de metilacrilate
 Cimenturi glassionomere

Hidroxidul de calciu este utilizat in coacăzele directe, in tratamentul endodontic datorită ph-ului puternic alcalin: 11-12. Acesta
favorizează descompunerea țesutului necrotic si eliminarea secreției apicale. Indicatii: paradontitele apicale cronice, apexificarea
dinților permanenți, necroza și gangrena pulpara, tratamentul fracturilor radiculare orizontale, tratamentul cailor
false. Proprietăți: efect bactericid, distruge țesuturile necrotizate, stimulează osteo, dentino și cementogeneza, conductibilitate
termică redusă. Mod de prezentare: sub forma unei paste care nu se întărește pe canal, poate fi obținut in cabinet prin
amestecarea unei pulberi de hidroxid de calciu cu ser fiziologic sau xilină 2%. Pentru a creste acțiunea antibacteriană se adaugă
sulfat de bariu și alte substanțe antimicrobiene. Se prezintă in sistem bicomponent: pasta-pasta sau sisteme incapsulare.
 58. Materiale pentru obturarea temporară pe bază de pastă iodoformată. Indicații. Proprietăți. Modul de
prezentare. Materiale pentru obturarea temporară pe bază de pasta de paraformaldehidă. Compoziție. Indicații.
Proprietăți. Modul de prezentare.

Pasta iodoformată se obține prin amestecarea a câteva picături de soluție Walkhoff cu iodoform și oxid de zinc până se
obține consistența dorită.

Propreitati:

 Effect antiseptic puternic si de lunga durata

 Rezorbtia accentuată
 Daca depaseste apexul este iritanta si poate da un abces medicamentos
Indicatii:

 Pentru obturarea canalelor la dintii temporary infectati unde rezorbtia materialului se realizeaza concomitant cu
rezorbtia radacinii
 In tratarea dintilor la care exista secretii apicale persistente urmand ca sa fie inlocuita ulterior
Pasta cu paraformaldehida-triopasta GYSI

Este utilizata ca pasta mumifianta pentru amputatia devitala, sauobtruratia rediculara dupa extripari devitale in care au
fost cateterizate partial. Desi aplicarea ei este extrem de simpla este utilizata din ce in ce mai rar, datorita eficacitatii variabile si a
incertitudinii asuora zonei de actiune.

Compozitia:Paraformaldehida 20%,tricrezol 10%, creolina 20%, glicerina 4%, oxid de zinc46%

59. Materiale pentru obturarea de durată. [Link] pentru obturarea de durată сare se
introduc moi pe baza ionomerilor de sticlă.[Link] pentru obturarea de durată сare se introduc moi pe
bază de materiale derivate din gutapercă.

După consistența lor în momentul aplicării pe canal, materialele de obturare de durată a canalelor radiculare se impart
în: material care se introduce moi și se întăresc ulterior pe canal și material care se introduce tari.

Cimenturi Glassionomere

Din acest grup fac parte:KETAC-ENDO, ENDION, [Link] glassionomere asigura in calitate de sealer o
legatura stabila intre peretele camalului radicular si gutaperca, ceea ce previne raspandirea microorganismelor, daca acestea au
ramas in canal, si posibilitatea de inflamare a tesuturilor pariapicale.

Cimenturile glassionomere dispun de abeziune chimica fata de dintina, sunt diologic compatibile, intaresc peretii subtiati ai
canalului radicular, exercita oa ctiune bacteriostatica, degaja fluor liber. Aceste materilale nu se bucura de o aplicabilitate larga in
endodontie.

Cimentul ionomer de sticlă poate fi folosit ca material de obturație de canal, are o adeziune mare la dentină, prezintă o
închidere etanșă și o toleranță bună din partea parodonțiului apical. Cu toate astea, are un preț mare. Produse comerciale: Ketac-
Endo.

Materiale pentru obturare pe baza de gutaperca

Gutaperca este un material termoplastic,care se ramoleste la 60-65C si se topeste la 100C. Ea nu poate fi sterlizata prin
incalzire. Dezinfectarea conurilorse efectueaza in solutie de hipoclorit de sodiu de 5%.

Cloroperca se pepară prin dizolvarea unor conuri de gutapercă în Cloroform, la care se mai adaugă timol, iodoform,
pentru efectul bactericid și accentuarea radioopacității.

Eucaperca rezultă din solubilitatea la cald a gutapercii în ulei de eucalipt.

60. Materiale pentru obturarea de durată сare se introduc moi pe bază de rășini [Link] de
prezentare. Proprietăți.

Materiale pe baza de rasini epoxidice

 Mod de prezentare: Se prezinta in sistem bicomponent pulbere/lichid sau pasta/pasta care se amesteca obtinandu-se o
pasta care este introdusa in canal cu acul Lentulo unde se intrareste in 24-30 de ore. Se asociaza cu con de gutaperca, pentru o
usura dezobturarea.

Proprietati:

 Prentru ca adera chimic la dentina realizeaza o inchidere a canalelor foarte etansa in conditiile uei uscari perfecte a lor
si a dozarii cu mare precizie a componentelor mateialului.
 Sunt radiopace
 In caz de depasire, produce reactii parodontale mici,care dispar in 3-4 zile. Nu se resoarbe in timp din canalul
[Link] depasiri se dezintegreaza in timp si pot fi fagocitate. Exceselemari intretinprocese inflamatorii
persistente.
 Greselile au consecinte negative.o cantitate mica de pulbere duce la aparitia de bule de aer in masa obturatie-ceea ce
influenteaza calitatea inchiderii.
 Prezinta o duritate foarte mare, ceea ce face obligatory asocierea conurilor de gutaperca, dar chiar si in acest caz
dezobturarea este foarte dificil.

61. Materiale ce includ produşi cu acţiune antiseptică. Irigații și medicație intracanalară (soluție de irigare,
lubrifianți, agenți chelatori).

[Link] plastice care fac priza in canal:

• materiale di grupa cimenturilor pe baza de oxid de zinc-eugenol:EUGENOL V, ENDOBTUR (SEPTODONT),
CARIOSAN (CHEMAPOL)
• paste pe baza de oxid de zinc-eugenol:Eugedent ,Endometazona (SEPTODONT)
• cimenturi oxifosfat de zinc: Fosfat ciment, ciment hidrofosfat.
• materiale din gutaperca.
• bachelite(pe baza de rezorcina-formalina-paracira,fluorodent,resodent s.a)
• paste ermetice pe baza de rasini epoxide: AH-26,TERMASIL,(DENTSPLAY), APEXID, s.a.
• pastecu hidroxid de calciu:BIOCALEX,ENDOCAL(SEPTODONT),APEXID,sa.

[Link],care nu fac priza in canal:

• paste cu actiune antiseptica de durata:Iodoform,ROCLE' S,GIZI
• paste cu actiune biologica(pe baza de hidroxid de calciu).
[Link] cu duritate:
• cornuri de gutaperca
• cornuri de argint
cornuri din rasini sintetice

Iriganți și medicație intracanalară:

Soluțiile de irigare au rolul de a antrena detritusurile din canal și de a facilita eliminarea lor mecanică, precum și de a
diminua numărul de germeni din spațiul endodontic.

De obicei, se folosește hipocloritul de sodium, care poate dizolva resturile organice de țesut, are acțiune lubrifiantă și
antimicrobiană. Se păstrează în recipienți de culoare închisă și se folosesc în concentrație de 0,5-5,25%.

Clorhexidina are acțiune antimicrobiană, toxicitate redusă.

Lubrifianții faciltează manipularea instrumentarului endodontic în interiorul canalului în timpul tratamentului mechanic
pe canal. ex.: glicerina, săpunul lichid

Agenții chelatori sau acidul citric 10% îndepărtează resturile organice din canal, lăsând țesuturile organice intacte .