PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Constructii
Clasa: a -IX- a
Prof. Alexandra Pamfil
Unitatea de conţinut: Operaţii tehnologice la punerea în operă a betonului
Conţinuturi:Punerea in opera a betonului
Tipul lecţiei: Invatare-predare
Timpul acordat: 50 min.
Data:24.01.2016
Competenţe:
C1 –identificarea materialelor folosite in compozitia betonului
C 2 – recunoasterea tehnologiilor utilizate la punerea in opera a betonului
Metode şi procedee didactice:
[Link],
[Link]ţia,
[Link],
Mijloace de învăţare:
[Link]şe de lucru,
[Link]şe
Desfăşurarea în timp a lecţiei:
- Momentul organizatoric
- Verificarea cunoştinţelor dobândite în lecţia anterioară
- Anunţarea de noi cunoştinţe prin realizarea obiectivelor de referinţă
- Sistematizarea şi fixarea noilor cunoştinţe
- Notarea şi concluzii finale
- Tema pentru acasă
- Bibliografie.

1
Etapele lecţiei Competenţe Activitatea desfăşurată de profesor Activitatea Timp Metode Material
specifice desfăşurată de acordat utilizate didactic
vizate elevi
0 1 2 3 4 5 6
1. *Verifică prezenţa şi consemnează absenţele. *Îşi pregătesc
Organizarea Cere elevilor să aibă pe bancă caietele de caietele de notiţe şi
clasei notiţe instrumentele de
*Verifică dacă tabla este curată şi ştearsă. desen.
2. *Profesorul va verifica cunoştinţele printr-un *Vor răspunde la
Verificarea set de întrebări:Care sunt metodele de întrebări.
cunoştinţelor preparare a betoanelor si mortarelor?Cum ne
dobândite în amenajam locul de munca inainte de a incepe
lecţia o lucrare?
anterioară
3. Profesorul va anunţa tema care urmează să fie
Anunţarea discutată:
temei PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

4. C1 –
Dobândirea identificarea PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
de noi materialelor
cunoştinţe folosite in Punerea in opera a betonului cuprinde ansamblul
compozitia operatiilor tehnologice care asigura realizarea
betonului elementelor de constructii din beton ( fundatii ,
diafragme , stalpi , grinbzi ,etc.).
Cuprinde urmatoarele faze de lucrari :
 pregatirea turnarii betonului ,
 turnarea betonului (introducerea
lui in cofraje),
 compactarea betonului
 nivelarea(finisarea)suprafetelor
libere ale betonului
Turnarea consta in introducerea si raspandirea
betonului in interiorul spatiului cofrat astfel incat
acestra sa fie umplut in intregime.

2
 PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Consta in executarea unor verificari si luarea

tuturor masurilor necesare in vederea asigurarii
turnarii betonului fara intreruperi neprevazute si
C2-
in conditii care sa garanteze obtinerea calitatii
recunoaster
stabilite.
ea
tehnologiilor
Principalele condiţii obligatorii de îndeplinit
utilizate la
înainte de începerea turnării betonului sunt:
punerea in
opera a
 Terenul de fundare sa corespunda
betonului prevederilor din proiect(verificarea se face de
proiectantul geotehnician) ;
 Dimensiunile in plan si cotele de nivel ale
sapaturilor sa corespunda cu cele din proiect ;
 Existenta stratului intermediar de beton de
egalizare de min 5 cm grosime in cazul
fundatiilor din beton armat ;
 Corespondenta cotelor cofrajelor ,atȃt in plan
cat si ca nivel ,cu cele din proiect ;
 Orizotalitatea si planeitatea cofrajelor placilor
si grinzilor ;
 Verticalitatea cofrajelor stalpilor si
diafragmelor si corespondenta acestora in
raport cu elementele nivelurilor inferioare ;
 Existenta masurilor [Link] formei
cofrajelor si asigurarea etanseitatii lor ;
 Rezistenta si stabilirea elementelor de
sustinere ;
 Realizarea armarii conform detaliilor din
proiect , solidarizarea armaturii si asigurarea
acoperirii cu beton ;

3
 Existenta conform proiectului a pieselor ce
raman inglobate in beton .

Operatiile obligatorii care se vor executa inaine

de betonare:

 Curatirea cofrajului si armaturilor ;

 Suprafata betonului turnat anterior si intarit de
la rostul de turnare se va trata corespunzator
inainte de reluarea turnarii ;
 Curatirea resturilor de mortar de pe
suprafetele de zidarie ;
 Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile
vor fi bine udate cu apa de mai multe ori
 Daca se constata rosturi intre panourile de
cofraj sau intre scandurile fetei cofrante , ele
vor fi astupate ;

Masuri ce se vor lua in vederea unei bune

desfasurari a turnarii :

 Asigurarea apei necesare udarii suprafetelor

care vor veni in contact cu betonul proaspat si
curatirii mijloacelor de transport a betonului ;
 Asigurarea energiei electrice necesara
transportului betonului si compactarii lui ;
 Asigurarea cailor de transport pentru
muncitori ;
 Asigurarea utilajelor si dispozitivelor
[Link] turnarea si compactarea
betonului Asigurarea fortei de munca
necesare transportului , turnarii si compactarii
betonului .

4
 TURNAREA BETONULUI

Turnarea betonului constă introducerea şi

răspândirea acestuia, direct sau prin dispozitive
ajutătoare în interiorul spaţiului cofrat sau pe
suprafaţa de turnare, astfel încât acestea să fie
umplute în întregime.

Reguli generale de betonare:

 Betonul se va turna in max 15 minute de la

aducerea lui la obiect si se va tine cont ca
terminarea punerii lui in opera sa se realizeze
inainte de inceperea prizei cimentului ;
 La obiect betonul se va descarca in mijloace
special amenajate (bene ,pompe ,jgheaburi) ,
fiind interzisa descarcarea lui direct pe
pamant;
 Daca betonul prezinta segregari se va efectua
reamestecarea lui pe platforme special
amenajate fara a se adauga apa ;
 Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare
de 1,5m ,trebuie evitata caderea directa a
betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul
segregarii exterioare) ,atat in cazul
introducerii lui pe partea superioara cat si in
cazul introducerii laterale ;
 Descarcarea betonului pe suprafata
elementului care se betoneaza se face in sens
invers celui in care se inainteaza cu
betonarea ;
 Betonul se va raspandi uniform in straturi cu
grosimea stabilita in functie de conditiile de

5
 compactare(in cazul vibrarii 30…50
cm) ,fiind interzisa folosirea greblei si
tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante
mai mari de 1,5 m(pt evitarea segregarii)
 Turnarea se va face fara [Link]
acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi
de lucru ;
 Se va evita si corecta deformarea sau
deplasarea armaturilor de la pozitia
prevazuta ;
 Se va asigura grosimea stratului de acoperire
cu beton al armaturilor ;
 Nu se vor produce socuri sau vibratii in
armaturi care pot impiedica aderenta intre
beton si armature ;
 In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature
dese se va urmarii umplerea corecta a
sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu
sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui
 Circulatia muncitorilor si utilajelor de
transport se va face numai pe
punti(podine)speciale care sa nu rezeme pe
armature ;
 In cazul unor deformari sau deplasari ale
cofrajului aparute in timpul betonarii , aceasta
trebuie intrerupta ,procedandu-se la
inlaturarea defectiunii .

COMPACTAREA BETONULUI

Compactarea este operatia tehnologica ce se

executa asupra betonului proaspat in vederea
eliminarii din masa betonului a aerului ,a unei
parti din apa de amestecare in exces ,precum si a

6
umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor dintre
armaturi.
Scopul principal al compactarii este marirea
compactitatii betonului , deci a reducerii
porozitatii sale.
In general golurile din beton creaza
discontinuitati care influenteaza negativ
proprietatile sale fizico-mecanice ,din care
mentionam :
a) reducerea rezistentelor mecanice ;
b) reducerea impermeabilitatii ;
c) reducerea conlucrarii dintre beton si armaturi ;
d) reducerea durabilitatii prin :
- reducerea rezistentei la inghet dezghet ;
- reducerea rezistentei la agresivitate chimica a
betonului ;
- corodarea armaturilor ,care conduce la o
crestere in volum a otelului si respective la o
fisurare si exfoliere a betonului
- marirea contractiei la uscare si a curgerii lente a
betonului , a fenomenului de cavitate etc.

Compactarea se poate realize manual sau mecanic

,procedeele de realizare stabilindu-se in functie
de consistenta betonului , de tipul elementului de
constructie si de posibilitatile executantului.

Compactarea manuala

Intrucat necesita multa manopera si nu asigura (in

general) o compactare omogena ,se aplica numai
la lucrarile cu volum mic de beton sau in cazul
betoanelor subplastice si fluide.
Compactarea manuală cu mijloace manuale se

7
aplică numai în cazul unor lucrări cu volum mic
de [Link] este din ce în ce mai rar
utilizat, deoarece nu asigură o compactare
omogenă şi necesită multă manoperă.
Compactarea se consideră terminată în momentul
când la suprafaţa betonului apare un strat subţire
de lapte de ciment.

Compactarea mecanica

Se poate realize prin mai multe procedee

ca : vibrarea ,presarea ,laminarea ,vacuumarea si
[Link] procede se pot aplica
separate sau asociate ,in special cu vibrarea .
Vibrarea

Este cel mai folosit procedeu de

compactare a [Link] in introducerea in
masa betonului , cu ajutorul unor vibratoare ,a
unei energii(forte)de vibrare care se transmite
tuturor componentilor acestuia ,antrenandu-l intr-
o miscare ocilatorie.
Modul de transmitere a vibratiilor la beton
se realizeaza prin doua tehnici diferite – vibrare
interna si vibrare externa .
Alegerea tipului de vibrare depinde de conditiile
specifice ale lucrarii si mai ales de compozitia
betonului proaspat (dozaj de ciment ,raport apa
ciment ,granulozitate).

Durata vibrarii

Durata de vibrare optimă din punct de vedere

tehnic se situeaza între 5 şi 30 s, în funcţie de

8
lucrabilitatea betonului şi de tipul de vibrator
utilizat.
Durata va fi cu atat mai redusa cu cat :
-amestecul va avea lucrabilitatea mai
mare(consistenta mai slaba)
-betonul va fi mai bogat in elemente fine
-forma granulelor va fi mai rotunjita
-dimensiunea maxima a granulelor va fi mai mica
-coeficientul de armare va fi mai redus
-frecventa oscilatiilor va fi mai mare

Momentul terminarii compactarii poate fi

considerat atunci cand se observa urmatoarele
fenomene :
-incetarea tasarii vizibile a betonului
-suprafata betonului devine plana
-la suprafata betonului apare laptele de ciment
- bulele de aer inceteaza sa mai apara la suprafata
betonului

Prelucrarea suprateţelor betonului.

După terminarea compactării şi înainte de

începerea prizei, suprafaţa betonului turnat se
nivelează.
Nivelul definitiv al stratului de beton se trage cu
ajutorul unui dreptar ghidat pe căluş . Pentru
nivelarea suprafeţei betonului şi în special pentru
suprafeţe mari, se utilizează (în afara unor
dispozitive manuale — dreptar drişcă) finisoare
mecanice rotative care se deplasează deasupra
stratului de beton turnat .

9
ROSTURI DE LUCRU.

Betonarea unei construcţii este bine să se

desfăşoare fără întrerupere între două rosturi de
dilataţie-contracţie, deoarece întreruperile
formează puncte slabe ale construcţiei, atât din
punctul de vedere al rezistenţei cât şi din punctul
de vedere al compactităţii betonului.
La lucrări importante, rosturile de lucru se
stabilesc încă de la proiectare ; de cele mai multe
ori, acestea trebuie să coincidă cu rosturile de
dilataţie. Uneori însă nu se poate realiza această
condiţie din cauza întreruperilor de la sfârşitul
programului de lucru întreruperilor din cauza
unor defecţiuni la utilajele de ridicat sau la staţiile
de betoane etc., impunându-se oprirea betonării şi
realizarea unor rosturi de lucru.
Principalele reguli care trebuie respectate la
executarea rosturilor de lucru se referă la poziţia
lor şi la modul cum sunt realizate şi tratate.

Poziţia rosturilor de lucru.

Ideal ar fi ca betonarea sa se faca in mod

[Link] betonarii conduce la aparitia
unui rost de lucru care creaza zone de slaba
rezistenta si impermeabilitate.
La constructiile importante
(rezervoare ,buncare ,bolti ,elemente de mare
deschidere , constructii massive) pozitia rosturilor
de lucru precum si tratarea lor speciala sunt
indicate prin [Link] cand nu sunt
prevazute in proiect , pozitia lor se va stabili de

10
catre conducatorul tehnic al lucrarii ,inainte de
inceperea betonarii ,respectandu-se urmatoarele
reguli :
 la stalpi se admit rosturi numai la baza ,in
cazuri exceptionale putandu-se prevedea inca
un rost la 3..5cm in partea de jos a grinzii sau
placii ;
 la grinzi ,se face in zona de moment minim ;
 la placile armate pe o directie ,rostul se va
lasa paralel cu armature de rezistenta ;
 la placile armate pe doua directii ,se va lasa
in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din l min(l
min=latura mica a placii)si va fi parallel cu
armature de rezistenta
 la planseele cu nervure ,cand betonarea se
face in directia nervurilor , rostul se va face in
zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea
nervurilor (l n),iar cand betonarea se face
perpendicular pe directia nervurilor ,rostul se
va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din
deschiderea grinzii pricipale (l g) si
aproximativ la sfertul deschiderii palcii (l p) ;
este indicat sa se evite creaea unui rost
continuu , prin alternarea rosturilor intre
diferite campuri , in pozitia 1/5 si respactiv
1/3 ;
 la placile curbe subtiri nu se admit rosturi de
lucru(betonarea se va face fara intrerupere)
 la bolti si arce se admit rosturi paralele cu
generatoarea ,impartindu-se bolta sau arcul in
botari dispusi simetric fata de cheie ;
 la boltile cu lungimi mari ,ele se pot face in
plane transversala ,impartind bolta intr-o serie
de bolti mai inguste ;

11
 la fundatiile de utilaje supuse la eforturi
dinamice ,nu se admit rosturi de turnare.

Conditii tehnice pentru executarea rosturilor de

lucru :
 suprafata rosturilor de lucru la stalpi , grinzi si
arce , va fi perpendiculara pe axa acestor
elemente , iar la placi , bolti si pereti ,
perpendiculara pe suprafata lor ;
 suprafata betonului la rosturi se lasa cat mai
rugoasa ;
 durata maxima a intreruperilor de betonare nu
trebuie sa depaseasca momentul de incepere
al prizei cimentului folosit ;
 in cazul in care intreruperea de betonare este
mai mare ,reluarea ei este indicat sa se faca
numai dupa ce betonul a atins o rezistenta la
compresiune de minimum 12,5 daN/cm² si cu
pregatirea corespunzatoare a suprafetei
rostului de lucru dupa cum urmeaza :
-suprafata rostului va fi bine curatata(prin cioplire
si frecare cu paria de sarma)
-imediat inainte de turnarea betonului
proaspat ,suprafata rostului va fi spalata abundant
cu apa si apoi acoperita cu un strat de mortar de
ciment cu acelasi dozaj ca cel al betonului care se
toarna.

TRATAREA BETONULUI DUPĂ

TURNARE

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale

betonului, ( în special ) zona suprafeţei trebuie
tratată şi protejată o anumită perioadă de timp,

12
funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile
de mediu din momentul turnării şi condiţiile de
expunere în perioada de serviciu a structurii .
Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă
cât mai curând posibil după compactare.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza
de îndată ce betonul a căpătat o suficientă
rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la
suprafaţa acoperită.
Tratarea betonului este o măsură de protecţie
împotriva :uscării premature, în particular,
datorită radiaţiilor solare şi vântului .
Protecţia betonului este o măsură de prevenire a
defectelor:
 antrenării ( scurgerilor ) pastei de ciment
datorită ploii (sau apelor curgătoare);
 diferenţelor mari de temperatură în interiorul
betonului ;
 temperaturii scăzute sau îngheţului ;
 eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea
conduce la o diminuare a aderenţei beton-
armătură ( după întărirea betonului ) .
Principalele metode de tratare/protecţie sunt :
 menţinerea în cofraje ;
 acoperirea cu materiale de protecţie,
menţinute în stare umedă ;
 stropirea periodică cu apă ;
 aplicarea de pelicule de protecţie .
Durata de tratare depinde de următorii parametri :
 agresivitatea mediului pe timpul duratei de
serviciu ;
 condiţiile de mediu în timpul tratării
betonului ;
 sensibilitatea amestecului (funcţie de tipul de

13
 ciment şi raportul apă/ciment); pentru a se
obţine un amestec mai puţin sensibil la tratare
trebuie în general redus raportul apă/ciment

Acoperirea cu materiale de protecţie combinată

cu stropirea cu apă. Suprafaţa betonului se
acoperă cu prelate, rogojini, folii de polietilenă,
strat de nisip sau rumeguş etc. si se stropeste cu
apa .Aceasta operatie se executa de indata ce
betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca
materialul de protecţie să nu adere la suprafaţa
betonului .
Protejarea betonului contra intemperiilor. Pe
timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt turnate
trebuie acoperite cu prelate atât timp cât există
pericolul spălării laptelui de ciment. Pe timp
friguros, betoanele turnate trebuie ferite de
acţiunea îngheţului.

Defecte admisibile

Sunt admise următoarele defecte privind

aspectul elementelor din baton şi beton armat:
 defecte de suprafaţă (pori ,segregări,
denivelări), având adâncimea de maximum 1
cm şi suprafaţa de maximum 400 cm2 , iar
totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată
la maximum 10% din surafaţa feţei
elementului pe care sunt situate;
 defecte în stratul de acoperire al armăturilor
(ştirbiri locale, segregări) cu adâncimea mai
mică decât grosimea stratului de acoperire

14
 lungime maximă 5 cm iar totalitatea
defectelor de acest tip limitată la maximum
5% din lungimea muchiei respective.

BETONAREA PE TIMP FRIGUROS

In constructii se considera perioada

friguroasa, intervalul de timp in care temperatura
aerului exterior este mai mica de +5ºC.
Temperatura se masoara dimineata la ora 7 la
umbra la o inaltime de 2m de la sol si la o
distanta de 5m de orice constructie. Conventional
perioada de timp friguros este uprinsa intre 15
nov. si 15 martie, cand probabilitatea de coborare
a temperaturii sub +5 ºC este mare.
Metode si procedee tehnologice utilizate la
turnarea betonului pe timp friguros
Caracteristici generale:
 Protejarea impotriva inghetarii fazei
lichide din beton, pana cand acesta a ajuns
la gradul critic de maturizare sau la gradul
de maturizare necesar decofrarii
 Crearea unor conditii de intarire care sa
aiba efecte cat mai favorabile asupra
vitezei de intarire si propriettilor tehnice
ale betonului intarit
La turnarea pe timp friguros se poate adopta:
 Metoda conservarii caldurii betonului
(metoda termos)
 Metoda incalzirii betonului dupa
turnare
 Metoda executie lucrarilor de betonare

15
 in spatii inchise si incalzite
 Metode combinate

La executarea pe timp friguros a betoanelor este

necesar să se ia următoarele măsuri:
 cofrajele trebuie să fie curăţate de zăpadă şi
de gheaţă prin mijloace mecanice şi, în final,
prin intermediul unui jet de aer cald sau abur;
 panourile de cofraj trebuie să prezinte rosturi
etanşe şi să aibă faţa interioară unsă uniform
cu substanţe care uşurează decofrarea. Aceste
substanţe se aplică numai după curăţirea şi
uscarea cofrajelor.
In ce priveşte susţinerea cofrajelor, se va acorda o
atenţie deosebită rezemării lor, luându-se
măsurile corespunzătoare, în funcţie de
comportarea la îngheţ a terenului, şi anume:
 pentru pământurile stabile la îngheţ, popii
reazemă pe tălpi aşezate pe pământul curăţat
în prealabil de zăpadă, gheaţă şi stratul
vegetal şi nivelat;
 pentru pământurile tasabile la îngheţ, precum
şi în cazul umpluturilor, popii se pot aşeza pe
grinzi cu suprafaţă mare de rezemare, pe
fundaţii existente sau pe piloţi bătuţi sub
adâncimea de îngheţ.
La prepararea betoanelor este necesară utilizarea
de aditivi piastifianţi, acceleratori sau antigel, in
funcţie de condiţiile locale şi un raport A/C cât
mai redus

Temparatura betonului în descărcarea din

betonieră trebuie să fie cuprinsă între + 15 şi +
30°C; pentru lucrările masive, temperatura va fi

16
 cuprinsă între + 10 şi +15°C.

La transport se iau masuri pentru limitarea la

minimum a pierderilor de căldură ale betonului în
timpul transportului prin:
 folosirea de mijloace de transport rapide şi
bine izolate contra frigului, atât lateral cât şi
la faţa de sus; în cazul benelor şi al bascu-
lantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate;
 evitarea distanţelor mari de transport, a
staţionărilor pe traseu şi a transbordărilor
betonului.
Suprafeţele libere ale betonului vor fi protejate
imediat după turnare prin acoperire cu saltele
termoizolante sau cu prelate, folii de polietilenă
etc., dar astfel încât între ele şi beton să rămână
un strat de aer staţionar (neventilat) de 3 ... 5 cm
grosime.

5. Se va face de către profesor în vederea aprofundării

Sistematizarea lecţiei noi prin întrebări:
şi fixarea noilor  Care sunt tehnologiile folosite la punerea in
cunoştinţe opera a betonului?
 Specificati conditiile tehnice de preparare a
betonului.

6. Notarea se va face de către profesor în urma

Notarea şi răspunsurilor date de elevi.
concluzii finale.

Bibliografie – Materii prime şi materiale – M. Baltac, A. Ţonea

17