UNIVERSITATEA SANTA PAULA

Ajutoare Biomecanice
Rezumat – Probe de Grad
Luis Antonio Picado Fernández
BASTOANE, MULETE Ș I CĂRĂRI
Ajutor Biomecanic: este orice implement sau aditiv care ne ajută să substituim sau să îmbunătăț im o anumită funcț ie a corpului. Se împarte în
2 tipuri externe ș i interne.

Obiectivele principale ale bastoanelor, cârjelor ș i walker-elor (mers cu ajutorul)

1. Cre ș terea bazei de sus ț inere, oferind o stabilitate mai mare.
2. Reducerea încărcăturii asupra uneia sau ambelor extremită ț i.
3. A oferi independen ț ă.

Indicaț ii generale ale ajutoarelor biomecanice

• Îmbunătăț irea echilibrului.
• Ajutarea deplasării corpului înainte (locomotie).
• Obț inerea unui consum energetic mai mic în timpul mersului.
• Cooperarea la ambulare corectă.

1. Bastoane
Sunt suportul pumnului, servesc pentru a explora mediul, a descărca greutatea (diminua durerea) ș i a îmbunătăț i echilibrul
compensând musculatura, bastonul poate fi de 4 tipuri:
Tip convenț ional: tip umbrelă sau curent cu un singur punct de sprijin.
Tipul cu patru puncte sau trei puncte: oferă o bază de susț inere mai mare.
Baston canadian sau englez: are părț i distincte care sunt suportul antebraț ului (5 cm dedesubtul
codo), segmentul antebraț ului (înclinat 30°, reglabil), mânere, tijă ș i regatón.

Părț ile bastonului

• Mâner: partea apropiată pentru a apuca bastonul, trebuie să permită o prindere eficientă ș i corectă, poate fi din mai multe materiale.
materiale (os, plastic, lemn sau metal), există diferite tipuri care sunt:
În „T”
Umbrelă
Presiune fiziologică
Tope anterior: se utilizează atunci când există o slăbiciune musculară intrinsecă a mâinii.
• Cana (gât ș i corp): are o lungime determinată în funcț ie de pacient, poate fi prescrisă ajustabilă.
• Regatón sau contera (partea distal): este din cauciuc, este ceea ce se foloseș te ca antiderapant pentru baston, este lat ș i concav.

Măsurarea bastonului
De la trocanter major la sol, cu umerii egalizaț i, trebuie să i se ceară pacientului să poarte pantofii pe care îi foloseș te mereu
pentru a evita erorile.
Pentru a putea prescrie un baston, este indispensabil să existe o mobilitate articulară acceptabilă în MMSS, să existe o forț ă
minim de 3 din 5 în MMSS (scala lui Kendall ș i Daniel ș i care să aibă echilibru în biped ș i în mers.

Nota:
Bastonul se foloseș te în mâna opusă membrului afectat, cu excepț ia:
• Slăbiciune a muș chiului gluteu mediu datorită luxaț iei congenitale de ș old.
• Instabilitatea articulaț iei genunchiului ș i ș oldului.
• Etapele iniț iale ale distrofiei Duchenne.
• Când se realizează o mai bună mergere pe acelaș i tablou.

2. Mûlete
Sunt elemente fabricate cilindrice cu suporturi verticale ș i orizontale, sunt construite pentru a suplini o extremitate.
inferior sau diminua sprijinul asupra ei.
Pentru a putea prescrie cârje, pacientul trebuie să aibă mobilitate în MMSS, forț ă egală sau mai mare de 3 în MMSS, un
echilibru acceptabil ș i fără probleme cardiorespiratorii.
Există 3 tipuri de cârje: axilară, de antebraț (canadiană) ș i cea de suport pentru antebraț ș i braț (slăbiciune a tricepsului).

Muleta axilară
Este este muleta convenț ională pe care toată lumea o cunoaș te, părț ile sale sunt:
• Sprijin axilar: nu se află în axilă, se află pe partea laterală anterioară a toracelui.
• Travesaño: este este locul unde se dă prensiunea mâinii.
• Regatón: trebuie să rămână situat la 8 până la 10 cm în afara vârfului degetelor de la picioare.

1
Măsurarea tijei
În decubit dorsal, în picioare se iau următoarele măsurători:
• De la centrul mâinii strânse până la fosa axilară (se poate plasa un stilou în fosa axilară ș i în mână)
empuñada) ș i i se scad 5 cm.
• De la centrul mâinii încleș tate până la pământ ș i se adaugă 5 sau 10 cm (în funcț ie de cât de deschise vrea să le folosească).

Tipuri de mers cu cârjele

• Marș ul în patru puncte: pentru afecț iune bilaterală (sprijin + picior sănătos + sprijin + picior afectat).
• Mersul în trei puncte: pentru afecț iuni unilaterale (2 cârje în acelaș i timp + picior sănătos + picior afectat)
• Mersul în două puncte: precursor al mersului normal (mâna de suport ș i piciorul de aceeaș i parte + mâna de suport ș i piciorul de aceeaș i parte).
• Marcha trípode (balance): amputaț i (cumpărț i ș i apoi se balansază înainte).

3. Andaderi sau cărucioare de mers

Elemente triangulare sau quadrangulare cu 3 sau 4 suporturi fixe sau cu roț i, seamănă cu mersul barilor paralele, oferă
multă securitate ș i independenț ă, oferă o liniș te psihologică ș i mersul nu este funcț ional.

ORTEZĂ DE COLUMNĂ
Reducerea parț ială a miș cării (primele 4 coliere)
Cercei
Scăderea totală a miș cării (guler Minerva)

Columna Raquis superior (C1– C2): miș cări de flex/ext ș i de rotaț ie pură
Cervical
Raquis Inferior (C3– C7miș cări de flexie/extensie, lateralizare, înclinaț ie ș i rotaț ie
Miș cări combinate

Guler cervical
Scopul său este de a diminua mobilitatea segmentului cervical ș i de a alina durerea. Este indicat în:
• Traumatisme ale părț ilor moi (similar cu un ș oc într-o miș care bruscă).
• Traumatism osos uș or.
• Proces reumatic în fază dureroasă.
• Protecț ie postoperatorie.

1. Guler cervical moale fără suport: realizat din spumă de poliuretan, acoperit cu o husă din bumbac lavabil ș i fixat
în partea din spate cu velcro.
2. Guler cervical semirigid: realizat din 2 piese de polietilenă suprapuse, reglabile pe înăl ț ime, margini protejate cu
ribete de cauciuc pentru a evita iritaț iile.
3. Pătură cervicală semirigidă pentru torticolis: similară cu cea semirigidă, dar are un latură mai înaltă decât cealaltă pentru a înclina
cap
4. Color cervical semirrigid cu suport occipitomen ț onian: dispune de suporturi occipitale ș i mentoniene reglabil în înăl ț ime,
sprijinul se oferă ș i în stern ș i în omoplaț i.
Acest colier nu trebuie să comprime glotisul.
Evita hiperextensia sau flexia coloanei atunci când aplici această ortoză.
Menț inerea igienei aparatului.
5. Guler Minerva: ortoză care are ca scop inhibarea mobilită ț ii coloanei cervicale, este indicată în traume
severos, protecț ie postoperatorie ș i la metastaze osoase; recomandat cu tărie în leziuni de C1– C2.
Sus suporturi se distribuie astfel: umeri (lateral), maner stern (anterior) ș i apofiza spinării D5(posterior).
6. Guler Minerva tip Somy: acela ș i model cu Minerva, dar se adaugă fie un suport frontal, fie un caschetă pentru a-i oferi mai mult.
inmovilitate la cap ș i coloana cervicală.

Aparate de tracț iune cervicală

Dispozitive mecanice pentru a efectua distensia segmentelor coloanei cervicale. Este indicat în:
• Artroză.
• Cervicobraquialgii.
• Procese inflamatorii care provoacă contracturi musculare.
• Ca complement la alte tratamente.

2
Tracț ii cervicale
• Vertical: pacient în poziț ie sedentară (60° - 90°).
• Orizontal: decubit supin, fără perne (45°).
• Continua: greutatea este constantă.
• Intermitente: retragere greutate ș i o pun la loc (ver = 60° ș i hor = 45°).

Notă:
Începe cu 7% - 8% din greutatea corporală, alț ii recomandă 3 sau 4 kilograme ș i creș te cu ½ kilogram la bărbaț i ș i ¼ kilogram la femei, până la
a ajunge la un maximum de 25% din greutatea corporală.

Cifoză
Creș terea curbei convexe în regiunea dorsală a rachisului.
• Etiologia • Clase de curbe:
Posturi sau atitudini cifotice Reductibile sau funcț ionale: se normalizează prin autocorecț ie.
Esentiale sau idiopatice Irreductibile sau structurate: se corectează sau nu prin tracț iune.
Congenitale Indolore
Dobândite Dureri: 40% în bolile Scheuerman ș i 8% în cele esenț iale.

Nota:
Boala Scheuermann: osificare incompletă, posibilitatea unei vertebre în cuib, cunoscută sub numele de hipercifoza
adolescent.
Ápex: partea cea mai proeminentă a curburii, i se dă nume curbelor în funcț ie de unde se află vertebra
apex.

Tratamente cu corsete
1. Corsé de Perricone sau Palavas: se folose ș te dacă apexul este sub a opta vertebră.
[Link]é de Maguelone: modificarea corsetului de Perricone, indicat pentru cifoze grave, este dotat cu o piesă circulară
ceea ce înconjoară gâtul ș i obligă bolnavul să efectueze o autocorectare a deformaț iei.
Corset de Milwaukee: se aplică în curbele mari, corectează anteversia pelviană, are sudată o placă la înăl ț imea
partea cea mai proeminentă a gibozităț ii pentru a o comprima ș i în scapule.
[Link]é de Robert Jones: indicat în cifoză importantă ș i în u ș oara Scheuermann, constă dintr-o placă metalică care trece
de-a lungul coloanei vertebrale, curele care trec peste umeri ș i sub braț e, altele care înconjoară creasta
iliaca ș i zonele trocanterice, o brăț ară de compresie abdominală care favorizează corectarea lordozei ș i a tensiunilor
inguinale care trec pe partea internă a ambelor muș chi.

Tratament chirurgical
În curbe de peste 100°, cifoză ireductibilă din cauza structurării sale sau cifoză care a ajuns la maturitatea sa scheletică, se
efectuează îndreptarea prin osteotomie, apoi este necesară imobilizarea timp de 6 luni până la un an ș i ulterior un corset ortopedic.

Tratament pe baza de brate

1. Tirante cu placă posterior: ac ț ionează prin aplicarea unei plăci rigide ș i plate care cuprinde scapulele, men ț inute
pentru niș te bretele care trec pe umăr ș i sunt ajustabile cu o bandă sub coaste.
2. Tirante cu placă posterior ș i gât cervical: asemănător cu anteriorul, dotat cu un gât cervical care împiedică flexia
de cap.

Scolioză
Curva sau deviaț ie laterală a coloanei

Clasificarea scoliozelor
• Escolioză neotrasată
[Link]:frecuente în adolescen ț i, curbă u ș oară care dispare.
2. Secundară o dismetrie: prin inegalitate a membrului inferior.
• Escolioză structurată tranzitorie
[Link]ă: secundară unei hernii discale din cauza iritării rădăcinilor nervoase.
2. Histerică: necesită tratament psiquiatrie.
3. Inflamatorie: în cazuri de apendicită sau abces perinefric.
• Escolioză structurată: segment vertebral care ș i-a pierdut flexibilitatea normală ș i care de obicei este însoț it de o
rotatie vertebrala.

3
 [Link]ă: ereditară în majoritatea cazurilor ș i este cea mai frecventă.
2. Congenital: vertebră în cuie, hemivertebră, bară sau bloc lateral.
3. Neuromuscular: pentru polio, mielită, paralizie cerebrală, distrofie, neurofibromatoză (Von Recklinghausen).

Teste care trebuie urmate de terapeut în curburile coloanei

1. Historia clinică detaliată: aici se văd antecedentele unei curburi în familie.
[Link] pielii: căutarea de pete café cu lapte pentru a exclude o neurofibromatoză.
3. Testul postural (postulograma sau plumb): pentru a observa vreo curbură a coloanei, în plumb se vede dacă C7este online
cu plierea intergluteală.
4. Testul lui Adam: permite determinarea unei roto-scolioze sau a unei scolioze simple.
[Link] de Bending: determină flexibilitatea curbei.
[Link] lui Risser: determină maturitatea scheletică (gradul de osificare).
[Link] Cobb: măsurarea curbei prin unghiuri în radiografii.
[Link]ómetro

Nota (clasificarea curbelor):

1erGrad: 0° până la 30°, se tratează cu exerciț ii.
2făGrad: 30° până la 50°, se tratează printr-un corset.
3erGrado:+50°, tratamentul este chirurgical.

Tratament bazat pe corsete

[Link]é de Michel: tratament pentru curburi joase, trei bra ț e semicirculare ca suport în pelvă, regiunea costală de pe partea
convexitatea ș i apofiza transversală a convexităț ii, controlează foarte bine curbele de 2facGrad (30° la 50°).
[Link] Lionés: mai înalt decât cel al lui Michel, cu limită superioară subaxilară ș i cu suporturi pentru corectarea curbaturilor lombare ș i
toracolumbare.
[Link]é Milwaukee:poartă perne de presiune pe prominen ț e, asupra cărora are un efect de corectare a
deformitate. Corsetul trebuie îndepărtat doar o dată pe zi pentru igiena personală.

Alte tratamente
1. Jachetă pentru corp: este foarte u ș oară, fără materiale metalice, realizată din plastic termoformabil (se folose ș te un matri ț ă pentru
realizaț i-l), aceleaș i specificaț ii ca ș i corsetul Lionés.
2. Trac ț iune spinală: constă într-o trac ț iune spinală continuă simplă, întinde coloana vertebrală ș i păr ț ile moi contractate.
3. Trac ț iune vertebrală nocturnă: indicată în scolioza idiopatică între 15° ș i 30°, înainte de vârsta de 12 ani (durante
perioadele de cea mai mare activitate a cartilajelor de creș tere), nu corectează rotaț ia vertebrală.
4. Lecho de declinación Denis Browne: ortesis pentru a trata scolioza foarte evidentă în primele luni de via ț ă, este
indicat în:
Escolioză la sugari
Esocioză congenitală
Escolioză idiopatică infantilă
5. Arcul de Kalibis: se utilizează la copiii cu vârste între 12 ș i 18 luni, pentru a corecta scolioza neonatală. Se utilizează atunci când copilul este deja
în etapa mersului.

Tratamentul chirurgical
Consistă într-o artrodeză sau uniune intervertebrală în poziț ia de corecț ie maximă posibilă.

Nota:
Vertebra apical într-o scolioză rotativă sau scolioză este:
• Mas deformata
• Mai departe de linia mediană
• Mas rotada

CTLSO C = Cervical
TLSO Toracic
LSO Lombar
Aș adar Sacro
Orteza

4
SCAUN CU ROȚI
Sunt vehicule sau dispozitive de mobilizare indispensabile pentru transportul sau autotransportul pacienț ilor care nu pot sau nu
trebuie să ambuleze.

Istoria Tipuri de scaune cu rotile

1869 - Rey Felipe II al Spaniei (scaun cu rotile manual). • Manual
1924 – Prima scaun cu rotile electric (cunoscut sub numele de gallineta sau gallinomovil). • Standard
1932 – Harry Jennings, a înființ at împreună cu prietenul său compania Everest ș i Jennings. • Electrică
• Fabricată la comandă
Obiective primare
1. Oferirea unei maximum de confort
Primordiale pe un scaun
Oferirea unei func ț ionalităț i maxime
de roț i
3. Oferirea unei maxime mobilită ț i

Materiale Avantaje Dezavantaje

Arț ar • Cost redus • Greu
Aluminiu • Liviano • Cost ridicat
Titan ș i carbon • Rezistente • Extrem de costisitor
• Prea uș or

Componentele unei scaune cu rotile

1. Armătură: poate fi rigidă sau pliabilă, utilizarea energiei este mai mare într-o formulă cu armătură rigidă decât într-o
de cadru pliabil (deoarece energia se disipă în punctele de articulaț ie).
2. Ax: suport pentru ro ț i, este bara rigidă care sus ț ine ambele ro ț i.
3. Anvelopele din fa ț ă: sunt ro ț ile care oferă u ș urinț ă la viraj, sunt întotdeauna neutre.
4. Lanturi spate: sunt ro ț ile pe care pacientul le propulsează cu for ț a lui, pot fi în unghiuri pozitive sau într-o formă
neutru.
5. Roată antivolturare: roată care se pune în spatele ro ț ilor din spate, utilizată pentru a preveni răsturnările înapoi.
6. Scaun: locul unde se a ș ază pacientul, trebuie să fie măsurat pentru o prescriere adecvată a scaunului cu rotile.
7. Apoyabrazos: locul unde pacientul î ș i odihne ș te MMS când nu este în mi ș care.
8. Apoyapiés: locul unde pacientul î ș i a ș ază MMII, poate fi ajustabil ș i deta ș abil.
9. Perne sau perne: sunt utilizate pentru prevenirea ulcerelor de presiune ș i pentru a oferi confort pacientului.
[Link] propulsor: loc de prindere pe ro ț ile din spate unde pacientul va exercita for ț ă pentru a se propulsa.
11. Frâne: utilizate pentru a frâna scaunul cu rotile, pot fi aproape de ș ezlong sau în spatele pacientului (mânere).

Dimensiunile scaunului cu rotile

Există mai multe măsuri pentru a realiza un scaun cu rotile 100% ajustabil pentru un pacient, dar cele 3 măsuri de bază pentru un
scaunele cu rotile sunt următoarele:
• Lăț imea scaunului: această măsură se ia de la trocanter la trocanter (bitrocanterian) ș i se adaugă 5 cm.
• Înălț imea scaunului: această măsurătoare se ia de la fosa poplitee până la călcâi, într-o poziț ie de 90° ș i se adaugă 5 cm.
• Adâncime: această măsură se ia de la fosa poplitee până la linia spatelui, se scad 5 cm.

Alte măsuri sunt:

• Înălț imea spătarului: această măsură se ia de la unghiul inferior al scapulei până la ș ezut sau sacrum (se măsoară cu pacientul)
sedente), se le restan 5 cm; se ia în considerare dimensiunea pernei dacă urmează să fie prescrisă.
• Înălț imea braț elor de sprijin: această măsură se ia cu cotul îndoit la 90°, pacientul stând drept ș i simetric, de la
olecranon al asiento, nu se adună ș i nu se scad cm.
• Înălț imea suportului pentru picioare: această măsură se ia de la fosa popliteală până la călcâi.

Nota:
Cuadriplejia: leziune totală.
Cuadriparezie: leziune parț ială.

Dimensiunea scaunelor cu rotile

• Standard: 45 cm lăț ime.
• Intermediar junior: 40 cm lăț ime (tineri mari sau adulț i mici).
• Infantil: variază în funcț ie de casa comercială de unde este cumpărat.
• Crestere: este ajustabil, se schimbă în funcț ie de creș terea copilului.

5
Distribuț ia greutăț ii roț ilor din faț ă - roț i din spate
• Standard: 50% / 50%
• Ajustabil: 80% / 20%

Tipuri de roț i
• Neumetice: sunt de conducere mai confortabile, amortizează imperfecț iunile terenului ș i sunt cele mai uș oare.
inconvenientele sunt că necesită multă forț ă în braț e pentru propulsie ș i că trebuie să fie într-o continuu
întreț inere pentru o funcț ionare adecvată.
• Inserturile solide: sunt un intermediar între cele macize ș i cele pneumatice. Nu necesită întreț inere, prezintă o performanț ă mai bună.
Asigură-te că anvelopele solide pe suprafeț e umede, dar nu amortizează atât de bine ș i sunt mai grele decât cele pneumatice.
• Macizas: oferă o rezistenț ă mai mică la rulare, adică se foloseș te puț ină forț ă în braț e, nu necesită întreț inere, dar
sunt cele mai grele ș i au o conducere mai dură, prezintă o aderenț ă mai slabă pe suprafeț e umede.

Ungerea roț ilor din spate

• Unghi pozitiv: oferă mai mult
bază de susț inere, direcț ie mai bună,
mai stabil ș i mai bună postură a
umed
• Ung neutru: roț i paralele la
scaunul, propulsia este mai optimă.
• Unghi negativ: nu există, roț ile
nu pot fi într-un unghi negativ,
deoarece ar provoca totul contrar a
o unghiatura pozitivă (propulsie Neutru Pozitiv Negativ
dificultăț i ș i instabilitate).

Înălț imea roț ilor din spate

Înălț imea roț ilor din spate se obț ine atunci când se cere pacientului să lase braț ele să cadă ș i să se dea comanda de a atinge cu
metacarpianul terț , axa roț ii, trebuie să poț i să-l atingi cu vârful degetului, apare o problemă când rămâne foarte
alto deoarece obligă pacientul să flexeze excesiv cotul pentru a se putea propulsa.

Dimensiunea roț ilor din spate

Deportivi: 26 de inci
Standard: 24 inci
Copii: 20 – 22 inci

ORTEZĂ PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

Orteză: aparat sau dispozitiv extern care se utilizează pentru a îmbunătăț i funcț ia unui segment sau extremitate.
Proteză: aparat care suplineste parț ial sau total un segment sau o extremitate.

Obiectivele ortozelor Clasificarea ortozelor

• Colaborează cu miș carea. • Estatice
• Rezista. • Funcț ionale
• Alinear.
• Simularea funcț ionării unei părț i a corpului.

O = Orteză
Sigle Universale AFO Picior
(nomenclatură) KAFO Glezna
H KAFO Genunchi
Hips

Nota:
• Plexul brahial:C5– C6– C7– C8– T1(nerv medial, ulnar, radial, cubital ș i axilar).
• Cíngulo: este atunci când se vorbeș te despre un întreg complex articular ș i nu doar despre o articulaț ie.
• Hemiplegia produce flaciditate ș i spasticitate.

6
Orteza de suport
Sunt dispozitive ortopedice prefabricate cu materiale textile ș i plastice, misiunea lor este de a susț ine ș i fixa extremitatea într-o
poziț ie determinată, o caracteristică a acestora este că pot fi îndepărtate ș i puse cu uș urinț ă, ceea ce permite igiena ș i revizuirea
de zone. Este indicată în:
Leziuni ale părț ilor moi
Afectiuni reumatice
Traumatismes
Contenț ie postchirurgicală

Suport pentru antebraț

Constă într-o bandă din bumbac sau nailon, în care unul dintre capete formează un inel care înconjoară încheietura mâinii ș i celălalt ...
antebraț ul de la încheietură urcă pe trunchi, trece peste umăr ș i traversează spatele pentru a învârti în cele din urmă
antebraț în zona apropiată de cot. Prin intermediul ș uruburilor, se poate regla tensiunea.

Cabestrillo (ortoză canadiană)

Distribuie uniform presiunea pe întreaga zonă de suport, prin includerea cotului se obț ine o susț inere mai bună decât în
suporturi pentru antebraț . Se poate pune o bandă care învârte trunchiul pentru o imobilizare mai bună.

Biomecanica a ortozelor de suport

• Repos: se obț ine prin limitarea mobilităț ii, prin suprimarea gravitaț iei se alină tensiunea la nivel capsuloligamentos.
descărcare. Această limitare poate ajunge până la imobilizarea în poziț ie funcț ională.
• Suport: se realizează prin mutarea unei părț i din greutatea braț ului, antebraț ului ș i mâinii în zona gâtului, taliei sau a altei zone.
corp.
• Fixare într-o poziț ie determinată: căutăm să evităm o miș care concretă pentru a reduce la minimum acț iunea de
câteva grupuri musculare care este interesant să le relaxăm.

Leziuni ale plexului brahial

Conform agentului vulnerabil Conform aspectului anatomopatologic Conform nivelului topografic

• Deschise • Avulsie radiculară (ruptura de • Supraclaviculare
• Închise nerv în originea sa). • Infraclaviculare
• Leziune preganglionară
• Leziune postganglionară
• Axonotneza gravă (leziune axială).

Paralizii totale Paralizii parț iale

• Toate rădăcinile sunt afectate • Superior (Duchenne – Erb):C5y C6, paralizie a deltoidului, supraespinos.
.
din C5un T1. infraespinos, biceps, brahial anterior ș i supinator lung, anestezie faț ă
• Paralizie completă a tuturor externa a umărului, uneori bandă externă a braț ului, antebraț ș i degetul mare.
muș chi ai MMSS. • Medio (Remarck):C7paralizie a extensoreș lor cotului, încheieturii ș i degetelor
• Anestezia global a membrului. cu exceptia supinatorului lung, anestezie zona dorsală centrală a antebraț ului ș i a mâinii,
• Tulburări simpaticovegetative. reflexul tricipital abolit.
• Inferior (Dejérine – Kumple):C8– T1, paralizie a flexorilor mâinii ș i degetelor ș i
muș chii intrinseci ai mâinii, reflexul cubitopronator abolat.

Orteza pentru plexul brahial (fangă de chelner sau în salutul militar)

Fierul acoperă hemitoracele corespunzător braț ului afectat, continuă în unghi
recto sub axila, continuă pe zona din spatele braț ului, unde
formează un alt unghi drept sub cot ș i urcă vertical pe faț a anterioară
de la antebraț până la porț iunea distală a degetelor menț inându-se în poziț ie
funcț ional la încheietura mâinii. (Fig. 1)

Orteza de trunchi din duraluminiu

Baza pe principiul celor 3 puncte de sprijin (extern, pubian ș i dorsal), indicat
pentru a stabiliza coloana dorsolombară (D8– L5) în cazurile non-chirurgicale de
fracturi sau încreț iri ale corpurilor vertebrale.

Figura 1
7
Dispozitiv pe 8 de Postul Mare
Banda rigidă cu căptuș eală care oferă rigiditatea necesară pentru o imobilizare adecvată a umerilor în retropulsie,
ajustări prin velcro, indicată în fracturile de claviculă. (Fig. 2)

Brace de humero
Imobilizează ș i stabilizează segmentul lezat, permiț ând miș carea articulară, indicat pentru tratamentul funcț ional al
fracturi de humerus, se foloseș te în oase lungi ș i atunci când fractura nu este expusă. (Fig. 3)

Brăț ară de antebraț

Imobilizează ș i stabilizează segmentul lezat, permiț ând miș care articulară, indicat pentru tratamentul funcț ional al
fracturi de cubit ș i radius, există partea dreaptă ș i stângă, se utilizează în oase lungi ș i când fractura nu este expusă. (Fig. 4)

Fig. 4

Fig. 2
Fig. 3
Suport Bobath
Utilizat la hemiplegici în etapa de flaciditate, spre deosebire de dispozitivul în 8 de Guarisma, crucea nu este la nivel.
interescapular dacă nu este în C7.

Orteza de cot
Indicată pentru controlul flexiei ș i extensiei în tratament, uș oară ș i confortabilă.
Are un sistem de curele, poate fi drept sau stâng. Are un sistem de
securitate pentru a nu oferi pacientului libertatea de miș care. (Fig. 5)

Fig. 6 Fig. 7

Fig. 5

Epicondilita
Mecanisme de producț ie
1. Boala inser ț ională (entesită), provocată de microtraumatisme de trac ț iune repetitive ale mu ș chilor epicondilici.
Irritativă
Inflamatorie: importante tulburări vasomotorii.
Degenerativă: cronifică procesul.
2. Boala capului radial (condropatia cupolei radiale)
3. Sindromul ramurii posterioare a nervului radial sau interoseu (compresie în diferite puncte ale cotului).

Bratara
Trebuie să se afle în jurul părț ii proximale a antebraț ului, la 3 cm sub epicondil, sunt din materiale elastice ș i
ajustabile de către pacient. (Fig. 6)

Codera de neopren
Se obț ine o protecț ie mai mare, în partea de jos, la aproximativ 3 cm de cot, au încorporat o bandă elastică de
compresie reglabilă. (Fig. 7)

8
Muñequeră
Sunt dispozitive din materiale moi, cum ar fi neoprenul, sau rigide, care oferă stabilitate articulaț iei radioulnare.
inferior. Este indicat în:
Tendinită ș i tenosinovită.
Traumatisme.
Precauț ii postoperatorii. Fig. 8
Protecț ie în diverse sporturi.

Brăț ară pentru degetul mare

Brăț ară de înaltă calitate care se potriveș te pe încheietura mâinii, limitează total miș carea degetului mare, nu este recomandat să o foloseș ti.
mai mult de 12 ore consecutive nici cu creme.

Orteze pentru arsuri

• Poziț ie: evită contactul suprafeț elor cu arsuri ș i apariț ia posibilă a cicatricilor retractile.
• Compresia: se opune hipertrofiei părț ilor moi în raport cu arsura, deoarece există o tendinț ă a
cicatriz a la hiperplazie ș i fibroza.

Orteză pentru mână reumatică

Alină durerea, previne apariț ia ș i progresia deformaț iilor, diminuează inflamaț ia prin imobilizare ș i evită
la rigiditatea articulară. (Fig. 8)

Fere de mobilizare
Favorizează mobilitatea articulaț iilor afectate ș i acț ionează activ împiedicând progresia.

VENDAJE FUNCIONAL
Este este un bandaj care se realizează cu scopul de a limita parț ial sau total articulaț ia predominantă sau structurile care se află
relaț ionate cu mecanismul de tratament.
Miș carea, dacă nu prezintă durere, beneficiază recuperarea.

Obiectivele bandajului funcț ional

• Menț ine
• Estabiliza
• Solidarizar
• Suplir structuri biologice lezionate (bandaj terapeutic) sau care urmează să fie supuse stresului (bandaj preventiv).

Indicaț ii Contraindicaț ii
Absolute Relative
• Tendinită ș i tenosinovită • Leziuni nediagnosticate • Procese alergice grave pe piele
• Distensie musculară • Fracturi • Probleme venose
• Esguinț e de 1ery 2făgrad (nivel ș i • Rotura completă musculotendinoasă • Tulburări neurosensibile
moderate) o capsuloligamentosa. importante
• Rotura fibrilar partială • Inflamaț ie procese reumatice • Probleme limfatice
• Răni mari ș i arsuri

Stabilitate maximă: la structura cu traumă

Mobilitate selectivă: către celelalte structuri care pot favoriza recuperarea.

Tehnici de bandajare
1. Elastic: se utilizează benzi elastice adezive sau coezive, se utilizează în principal pe suprafe ț e musculare mari sau
în regiuni cu edem, de asemenea la persoanele care suferă de insuficienț ă venoasă periferică.
[Link]: cunoscut sub numele de „ Bandă”, se utilizează în mod preventiv ca terapeutică, atâta timp cât nu prezintă
edem moderat sau grav.
[Link]: se utilizează banda elastică adezivă ca bază ș i deasupra o re ț ea din material inelastic, de asemenea se utilizează
venda elastică ca închidere în cufărul unei structuri din "Bandă".

9
Tipuri de benzi
[Link], func ț ionale sau estribo: stabilizează zona afectată ș i de obicei urmează direc ț ia structurilor lezate.
[Link] anclaje: delimitează bandajul ș i sus ț in trac ț iunea bretelelor, distribuind tensiunea asupra zonei de aplicare,
pot fi circulare sau semicirculare.
3. De fixare: utilizat în tehnica elastică pentru a fixa extremită ț ile etrierilor pe ancore ș i de asemenea serve ș te pentru
asigurarea stabilităț ii bandajului în faț a unei intensităț i mai mari a practicii sportive.
4. De închidere sau cofraj: asigură coaptarea straturilor diferite între ele, se poate realiza par ț ial sau total, cu fâ ș ii în
formă circulară sau semicirculară, continuă sau bandă cu bandă ș i cu benzi elastice sau inelastice.

Principalele probleme ș i îngrijiri

• Nu menț ineț i poziț ia funcț ională atunci când faceț i pansament • Depăș irea ancorelor cu stâlpii
• Prezenț a ridurilor • Lipsa de tensiune în estribe
• Închidere cu tensiune • Nerespectarea dimensiunii bandajului

AMPUTAȚII Ș I PROTEZE DE MEMBRU SUPERIOR

Amputare: este îndepărtarea sau resecț ia totală sau parț ială a unei extremităț i secț ionate prin unul sau mai multe oase, în formă
perpendicular pe axa longitudinală a membrului.
Desarticulare: este atunci când nivelul de amputare trece printr-o linie de articulaț ie (ideal pentru copii, deoarece poate
continuarea creș terii osoase).
Reamputare: este actul chirurgical efectuat asupra unui ciot pentru corectarea dificultăț ilor care nu permit funcț ionarea acestuia.
utilizat ca atare.
Muș chi sau membru rezidual: este ceea ce rămâne dintr-o extremitate după o amputaț ie, pentru a fi funcț ional trebuie să aibă un
braț de manevră potrivit pentru a manipula proteze, care să nu fie dureros ș i să reziste presiunilor ș i frecărilor.
Muș chi patologic: este cel care este prea scurt, este dureros sau nu suportă presiuni ș i frecări.

Principalele cauze ale amputaț iilor

• Boli Absenț a irigaț iei, cele mai comune cauze sunt: diabetul mielit.
vasculare arterioscleroză ș i boala Buerger (tromboangită obliterantă).
• Traumatice Muncă, automobile, războaie.
• Infecț ii În afara controlului care trebuie să fie controlate înainte de propagare.
• Neoplasii Tumori maligni, tumori primari.
• Leziuni nervoase Membru anesteziat cu ulcere trofice.
• Deformităț i Malformaț ii congenitale.

Tipuri de malformaț ii congenitale

• Ectromeliile ș i Ameliile Falta total de un membru.
• Focomelii Absenț a porț iunii proximale a unui membru.
• Hemimelia Absenț a porț iunii distale a unui membru.
• Ectropodia Absenț a piciorului.
• Ectroquiria Absenț a mâinii.
• Ectrodactilie Absenț a unuia sau mai multor degete.

Complicaț ii ale amputaț iei

Imediate Mediatas (pe termen mediu sau lung)
• Hematome • Contracturi
• Necroză • Neurom (tumoră în nerv)
• Infectii • Muș chi nefuncț ional
• Senzaț ia membrului fantomă • Ulceră de compresie

Membru fantomă: senzaț ia de a simț i extremitatea absentă, poate fi nedureroasă sau dureroasă, senzaț ia fantomă este foarte
comun după intervenț ia chirurgicală, durează o perioadă prelungită, dar tinde să dispară treptat.
Durere fantomă: senzaț ie dureroasă în membrul absent, durerea poate apărea după operaț ie sau mult timp după.
după aceea, de obicei duce la depresie.

10
Protetizarea în MMSS
Obiective: restaurarea funcț ionalităț ii ș i cosmeticii sau esteticului în MMSS
Este importantă restaurarea centrului de gravitate pentru a evita strategiile compensatorii care pot provoca scolioză sau
torticolis.
În malformaț iile congenitale, obiectivele protezelor sunt:
• Restaurarea imaginii corporale (efect psihologic).
• Equilibrul corporal (evitarea compensărilor).
• A oferi funcț ionalitate (autonomie).

Clasificarea protezelor
• Pasive: sistemul de miș care al articulaț iilor va fi de formă pasivă, un exemplu poate fi cu forț a de
membru contralateral; pot fi cosmetice sau de muncă.
• Funcț ionale: miș carea se produce printr-un sistem mecanic alimentat de o sursă de energie.
Protetică de energie corporală: miș carea este dată de o parte a corpului.
Proteză de energie extracorporeală: miș care generată de ceva extern corpului; pot fi electrice,
mioelectrice sau pneumatice.
Electrice: sursa de energie provine din acumulatoare reîncărcabile, oferă tensiune ș i curent pentru
mutaț i la articulaț ia dorită.
Mioelectrice: se bazează pe utilizarea potenț ialului electric generat de un muș chi în timpul contracț iei,
potenț ialul se multiplică printr-un amplificator electric până poate activa motoarele electrice.
Neumatica: sursa de energie este un gaz (CO2), care împinge un piston reîncărcabil.

Nota:
Tercio medio este nivelul optim pentru aplicarea unei proteze.

Factori de luat în considerare la prescrierea unei proteze

• Starea psihică ș i motivaț ia pacientului • Tipul ș i nivelul amputării
• Condiț iile muș chiului • Mediul în care trăieș te pacientul
• Mâna sau bilateralitatea deficitului • Vârsta pacientului
• Activităț i de muncă sau recreative

Piese ale protezei pentru membrul toracic

• Sistem de suport: numit ș i socket, prindere, canastă, capsulă sau cuvă.
• Sistem de fixare: se utilizează elemente din material inextensibil, cum ar fi curele, care fixează muș chiul cu membrul.
artificial
• Sistem de miș care: sunt toate elementele care servesc pentru a activa proteza de la segmentul său proximal la cel distal
(hamuri, articulaț ii, cabluri, cârlige).

Niveluri de amputare în MMSS

[Link]ări ale degetului mare: spre deosebire de celelalte degete, este important să se men ț ină întreaga lungime, deoarece se
poate fi compromisa clema de opoziț ie.
Dacă nu este posibil să se salveze degetul mare, chirurgii mută degetul arătător sau al doilea deget de la picior în zona degetului mare.
[Link]ări ale degetelor trifalangice: aspectul natural al protezei este obiectivul, păstrând cea mai mare lungime
pentru a conserva inserț ia distală a flexorului comun superficial al degetelor.
[Link]ări pluridigitale: mai mul ț i degete întregi, protezele sunt realizate din silicon care oferă elasticitate.
[Link]ări de antebra ț : pot fi electivă ca tratament pentru tumori, infec ț ii sau din cauza unui traumatism, trebuie să
încercaț i să menț ineț i leva MMSS ș i să conservaț i inserț ia pronatorului rotund pentru pronosupinaț ie.
Tercio proximal: muș chi scurt ș i gros.
Tercio mediu: nivel mai bun de amputaț ie, irigare bună ș i pernuț are a ciotului.
Tercio distal: nu are o bună perie, astfel încât pachetele nervoase sunt supuse unor presiuni mai mari.
5. Amputa ț ii de bra ț :
Muș chi lung – medii: păstrează 80% – 50% din lungimea humerusului.
Muș chi medii - scurț i: păstrează 50% - 30% din lungimea humerusului.
Muș chi scurț i: conservă mai puț in de 30% din lungimea humerusului.
6. Desarticularea umărului: este foarte important să se păstreze capul humerusului pentru a men ț ine man ș onul umărului.
pentru a putea folosi costume ș i cămăș i fără probleme.
[Link] interescapulotoracică: cunoscută ș i sub denumirea de cadranul anterior, se amputează întreaga MMSS ș i talia.
escapular, se utilizează în resecț ii oncologice.

11
ORTEZĂ DE MIEMBRU INFERIOR
Biomecanica a MMII
1. Articula ț ia ș oldului: formată din cotil ș i capul femural.
Staț ie bipodală: greutatea se transmite vertical ș i egal prin ș olduri.
Staț ia monopodalică: tot greutatea corpului este susț inută de o ș old, există forț e musculare care
impiedică căderea pelvisului.
2. Articula ț ia genunchiului: compusă din 2 articula ț ii, femorotibială ș i femoropatelară.
3. Articula ț ia gleznei: formată din trocul astragalin ș i mortaja tibioperoneală.
4. Picior: format dintr-o semidoaibă deschisă spre interior ș i împreună cu celălalt picior formează bolta completă. Se men ț ine prin:
Forma de oase: se potrivesc între ele ca un puzzle.
Ligamentele: menț in împreună diversele piese osoase.
Muș chii: echilibrul lor ajută la menț inerea bolț ii.

Părț i ale ortozei de MMII

• Articulaț ii: pot fi fixe (limite de miș care), libere sau articulate.
• Bride sau benzi: din metal, piele sau polipropilenă, de formă semicirculară ș i localizate pe coapsă, gambă sau
cădere, sunt elemente de susț inere.
• Barele interne ș i externe: sunt din oț el, duraluminiu, sunt extensibile.

Blandas Sunt din neopren, se găsesc de obicei în supermarketuri.

Orteze
Rigide AFO, KAFO ș i H KAFO
Nota:
Plastic: polietilenă (non-ambulatorii) ș i polipropilenă (ambulatoriu).
otel, aluminiu ș i duraluminiu.
Marcha claudicantă: este cunoscută în mod obiș nuit ca „a ș chiopăta”.

Clasificarea ortozelor
• AFO: se utilizează în general în cazul piciorului căzut, poate fi metalic sau din polipropilenă, trebuie să blocheze flexia plantară pentru a permite
la faza de balansare, stabilitatea mediolaterală este asigurată de etrierii metalici; se poate corecta un var sau valg de
gleznă cu un cincho (fajă lată) în „T”.
• KAFO: se utilizează un sistem cu 3 puncte pentru a bloca genunchiul, unul anterior dat de o genunchieră din piele ș i două
posterioare în coapsă ș i gambă formate din inele metalice.
• H KAFO: pentru a îmbunătăț i stabilitatea ș oldului, articulaț ia mecanică a ș oldului limitează miș cările de flexie –
extensie prin blocare cu inele.
• Orteza lungă cu suport ischiatic: scade sarcina pe articulaț ia genunchiului, serveș te ca ș ezut pentru
isquion, se utilizează în paralizia completă a MMII.

Luxaț ie congenitală de ș old

Pierderea contactului între capul femural ș i acetabul.
• Luxaț ie completă: pierderea contactului între capul femural ș i cotil, provoacă o lărgire a capsulei
articular.
• La subluxare: deplasare sau exteriorizare incompletă cu pierdere a congruenț ei articulare.
• Displazie cotiloidă: acetabul aplatizat ș i verticalizat.

Caracteristici pe care le prezintă un bebeluș cu luxaț ie congenitală de ș old

Plângere din cauza durerii în manipulare Diferenț e de lungime în MMII Diametrul bitrocanteric afectat
Pliegues asimetrice Întârziere în dezvoltarea motorie Mers claudicant

Teste de diagnostic
• Maniobra de Ortolani: pretinde să verifice reducerea unei ș old luxate prin realizarea flexiei – ABD – rotaț ia externă
(poziț ia maximă de acoperire ș i stabilitate).
• Maniobra de Barlow: pretinde să verifice dislocarea unei ș olduri reduse realizând flexie – ADD – rotaț ie internă.

Notă:
La ABD forț ată de peste 60° va fi imposibilă dacă există luxaț ie, se recomandă explorarea fiecărei părț i separat.
Asimetriile pliurilor sunt explorate cel mai bine în flexie.

12
Tratament ortotic
1. Pernă de Frejka: pernă rectangulară semirigidă ș i căptu ș ită la extremită ț i, se plasează între coapse.
menț ine ș oldurile la 90° de flexie ș i ABD.
2. Frejka din polietilen: are acelea ș i caracteristici cu Frejka, dar este mai u ș or de spălat ș i facilitează schimbarea scutecelor.
nu trebuie să o retragi de la copil.
3. Férula de Von Rosen: structură în formă de „ H”, copilul este a ș ezat pe férulă în pozi ț ie supină, iar picioarele îi sunt
colocan în ABD ș i flexie, se îndoaie vârful inferior pentru a înconjura coapsele ș i partea superioară pe umeri pentru a fixa
zona.
[Link] de Pavlik: permite mobilitate ceea ce contribuie la formarea acetabulului, se construie ș te prin intermediul curelelor de
piele care învârte picioarele trecând pe sub călcâie, care rămân suspendate, ș oldurile ș i genunchii rămân în
flexie ș i ABD care poate fi reglată de la 45° la 90°
[Link] de Dennis Brown: constă în ABD-ul ș oldurilor prin inele care înconjoară ambele coapse, acestea se unesc
printr-o bandă metalică posterioară ș i ataș ată la un cureaua ajustabilă care se închide cu velcro sau catarame.

Piciorul echino varo congenital (zambo, chopin, boto)

Prezintă o deformitate caracteristică, prezintă equinism, varism, supinaț ie a retropiedului ș i ADD a antepiciorului; se au.
diferite teorii, care sunt:
• Teoria postural: este o consecinț ă a unei poziț ii uterine greș ite sau a compresiilor anormale asupra fătului.
• Teoria genetică: se datorează unui trastorn cromozomial.
• Teoria opririi dezvoltării embrionare: se produce într-un moment al dezvoltării embrionare a piciorului (8 - 10 săptămâni),
unde se produce o torsiune a piciorului pe linia normalităț ii, dacă această torsiune nu apare dintr-un anumit motiv se dă
picior echinovar congenital.
• Teoria neuromuscular: se produce dintr-un dezechilibru între musculatura peroneală externă ș i cea internă, conform lui Lombard
în picior există 4 forț e musculare în echilibru care sunt:
Tricep sural care provoacă equinizm.
Muș chii tibiali care provoacă supinaț ie.
Muș chii intrinseci care produc AD ș i cavism.
Peroneos, este un grup hipotonic care, acț ionând într-o proporț ie minimă, lasă liber restul.

Tratament ortotic
[Link] de Saint Germain: indicată în picior equin var mai ales, constă dintr-o talpă metalică legată de un tijă
posterolateral care se situează pe partea externă a piciorului ș i ajunge până la 1 cm sub capul peroneului.

Metatarso aducto
Desviere în ADD ș i supinaț ie a antepiciorului, retropiedul prezintă modificări, se dă din postura, anatomie sau genetică.

Tratament ortotic
1. Bota articulată antivara: se construie ș te localizând stilou de la al cincilea metatars pentru a putea situa articula ț ia, se
construieș te ș ablonul antivaro, pe ș ablon se află o botă din piele care permite miș carea, dar menț ine o rigiditate.
2. Férula articulată din material termoplastic: se construie ș te având ca referin ț ă stilouidul metatarsian 5, se situează
la articulaț ie, orteza se fixează la extremitate prin velcro.

Torsiune femurală
Rotatie malformata la sold si coapsa, cea mai comuna este rotatia femurala interna sau anteversia femurala, la nastere unghiul este de 40°
când la adulț i este de 15°, aceasta produce mers cu rotaț ie internă a picioarelor, se îmbunătăț eș te cu 90% odată cu creș terea,
tratamentul nu a demonstrat a fi eficace.

Tratament ortopedic
Fereastra de Denis Brown modificată: constă dintr-o bară care leagă cele două cizme, foarte scurtă ș i dreaptă, pentru ca atunci când se rotesc picioarele
extern, ș i menț ine călcâiele aproape unite se produce o rotaț ie externă a diafizelor femurale.

Genu varo sau genu valgo

Se acceptă ca normal un varus până la 2 ani ș i un valgus până la 7 ani.
• Genul varo: gleznele se ating iar genunchii sunt separaț i.
• Genu valgo: genunchii se ating, iar gleznele sunt separate.

13
Legg – Calvé – Perthes
Este o întrerupere vasculară la epifiza femurală, se împarte în 4 etape: necroză, fragmentare, regenerare ș i vindecare;
producerea durerii inghinale sau referite la genunchi, limitare a ABD ș i rotaț ie internă ș i atitudine flexionară.

Tratament ortotic
[Link] pentru Legg – Calvé – Perthes: ob ț inerea unei capete femurale sferice ș i bine centrate, pentru care este necesar
descărca ș oldul, preveni extruzia capului femural oferindu-i o acoperire adecvată, menț ine capul în cavitate
cotiloidea.

Orteze variate pentru MMII

1. Polaină func ț ională: realizată din polietilenă, pentru tratamentul func ț ional al fracturilor diafisare de tibie ș i glezna.
2. Fălca de descărcare a calcaneului: pentru descărcarea totală a piciorului ș i gleznei, tratament func ț ional după faza acută.
fracturi de calcaneu ș i astragal.
[Link]ă postchirurgicală de gleznă: orteza Rom Walker este alegerea pentru imobilizarea gleznei, este de asemenea un
sublimitat sigur pentru ghips în tratamentul funcț ional, controlează miș carea de 0° – 30° de dorsiflexie ș i 0° – 40° de flexie
plantar.
[Link]: ortoză activă pentru tendonul lui Ahile, construită din ț esătură elastică, facilitează flexia plantară.
[Link] de drenaj – maleolar: comprime cu perna sa în formă de „ U” canalele posterolaterale ș i anterolaterale periferice
del maléolo peroneo, limitează flexia plantar ș i controlează inversiunea.
6. Imobilizator de gleznă controlat: atelă pentru a rezolva stadiile inflamatorii posttraumatice sau postoperatorii ale
gleznă.
7. Férula Hallux – Valgus: fèrula proiectată pentru a compensa deformită ț ile degetului mare al piciorului.
8. Inmovilizator de genunchi controlat: stabilizare totală prin vârfuri laterale, eliberează rotula, are curele.
laterale ș i posterioare, se adaptează foarte bine la perimetrul piciorului.
[Link]ă de recuperare postchirurgicală ROM CAMP: oferă o bună stabilitate centrală ș i laterală, flexie ș i extensie controlate,
uș or de ajustat ș i de plasat.
10. Rodillera pentru genu recurvatum D50: nu are închidere, perna de suport posterioară este ajustabilă, nu oferă
rezistenț a la flexia genunchiului ș i menț ine stabilitatea genunchiului.
11. Rodilla ultradelgada de aluminiu Legend (Don Joy): indicată pentru instabilită ț i grave ale ligamentului încruci ș at anterior
posterior ș i de ligamentul lateral extern ș i intern.
12. Muslera de polietilenă: realizată din polietilenă pentru tratamentul fracturilor diafisare ale femurului.
[Link] de polietileno conformata cu centura pelvica: realizata cu polietilena pentru tratamentul fracturilor
diafisiaria a femurului, centura pelvica rotatie sau coborare in timpul mersului.
14. Orteză antiechină Rancho de los Amigos: făcută din polipropilenă, de jumătate de plantă pentru cei care conservă
miș care în degete.
[Link] – Med – Adapt: versiune îmbunătă ț ită a fermei prietenilor, fără presiune asupra mu ș chiului peroneu, fabricată în
polipropilen, orientează piciorul accidentat în poziț ia normală.
16. Talonera de silicona pentru espolón calcáneo SILIFLEX: fabricată din 2 densită ț i diferite de silicon, asigură descărcare
completează pentru a alina durerea.

AMPUTAȚII Ș I PROTEZE DE MEMBRU INFERIOR

Obiective: printre obiectivele principale se numără descărcarea greutăț ii ș i locomotia.

Nivele de amputare în MMII

[Link]: este extirparea întregii membre inferioare ș i a unei păr ț i din oasele pelviene.
[Link] ș oldului: este extirparea chirurgicală a întregii extremită ț i inferioare la nivelul ș oldului.
3. Amputarea coapsei:
Muș chi foarte scurt: este de 3 până la 5 cm, cunoscut sub numele de treimea superioară, are flexie - extensie - ABD.
Muñon scurt mediu: este de 15 cm, cunoscut sub numele de terț mediu, are flexie - extensie - ABD - ADD.
Muñon lung standard: este de 30 cm, cunoscut sub numele de treimea inferioară, are flexie - extensie - ABD - ADD -
rotatie interna – rotatie externa.
Muș chi supracondilean: păstrează plăcile de creș tere, recomandat pentru copii, se află între o treime
inferior ș i desarticularea genunchiului.
4. Desarticularea genunchiului: oferă un butuc func ț ional, este de risc scăzut ș i suportă greutatea corespunzător.
[Link]ări de picior:
Muș chi foarte scurt: are o flexie - extensie într-un mod foarte limitat.
Muñon scurt mediu: nivel optim pentru circulaț ie ș i amortizare.
Muñon lung standard: nivel slab de amputare funcț ional instabil ș i deficitar.

14
[Link]ări ale piciorului: cauzate de boli vasculare, în special diabet. Sistem de prindere:
Tarsometarsiana sau de Lisfranc: elimină falangele. este caz de aspiraț ie prin
Mediotarsiana sau de Chopart: rămân calcaneul ș i astragalul. exemplu.
Pirogoff: cade călcâiul care se termină fuzionându-se cu tibia.
Amputarea Syme: elimină total piciorul.

Părț i de proteză de MMII

• Sistem de suport Sistem de suport: priză
• Sistem de prindere cuenca, encaje sau canastilă.
• Sistem de suport ș i miș care: structuri mecanice care
permit permiterea transmiterii greutăț ii de la proximal la distal.
Sistem de miș care:
Tipuri de proteze de MMII articulaț ia genunchiului.
Pie SACH: tobillo solid, dar călcâiul este căptu ș it
Călcâi cu pernă), permite controlul adecvat al genunchiului, oferă
stabilitate la aceasta ș i previne pierderea de energie.
Sistem de suport: pilon sau
[Link]ón: de înăl ț ime reglabilă ș i rigid, de obicei tubular, cu
tub
încajare în partea proximală ș i articulaț ia gleznei în partea
distal. Sistem de suport
3. Bandaje rigid: bandaje de ghips cu compresie medie ș i de
contact total, controlează edemul ș i durerea.
4. Proteză postchirurgicală imediată: constă într-un bandaj rigid consolidat ș i un pilon cu întregul picior ș i gleznă, se
foloseș te suportul greutăț ii corpului ș i în deplasare.
5. Proteză preoperatorie: inele din ghips sau plastic de contact total, un pilon ș i un set de picior ș i gleznă, fixat ș i
aliniat, accelerează antrenamentul, stabilitatea ș i forma ciotului.
[Link]ă permanentă: substitut al membrului pierdut care este confortabil, aliniat, func ț ional, cu aspect ș i durabilitate.

REPLICA ARTICULARĂ
Artroplastia este o intervenț ie chirurgicală destinată să restabilească miș carea articulaț iei ș i funcț ia muș chilor, ligamentelor ș i
alte structuri care controlează articulaț ia.

Notă:
Escizie: tăierea osului.
Plastia: reconstrucț ie.

Tipuri generale de înlocuire

[Link] prin excizie: se îndepărtează o cantitate suficientă de os astfel încât să se creeze un hiatus.
mobilitate de ș tiri.
2. Înlocuire par ț ială: se înlocuie ș te o fa ț ă articulară cu o proteză.
3. Înlocuire totală: se înlocuiesc ambele suprafe ț e articulare cu implanturi protetice.

Înlocuire totală de ș old

• Umplutură cimentată: se foloseș te un ciment special epoxy (oxigen + 2 carbonaț i) pentru a le fixa în os, se utilizează în
paciente vârstnici.
• Înlocuire fără ciment: cochilia de metal este menț inută în poziț ie prin ajustare sau folosind ș uruburi care o fixează la
os, se foloseș te la pacienț ii tineri.

Durata operaț iei este de aproximativ 2 ore, se administrează anestezie generală raquidiană sau epidurală, paș ii de urmat
în operaț ie sunt:
1. Rese ț ie sau tăiere a osului în capul femural: capul femural se luxa ț ie din acetabul ș i capul se reseca tăiindu-l
cu un feronier prin gâtul femural.
2. Frezare a acetabulului: "frea ț a" este un instrument pentru ș lefuirea foselor, se utilizează freza pentru a îndepărta cartilajul ș i a da
forma sferică a acetabulului pentru o ajustare exactă.
[Link] ț ia componentului acetabular: se realizează odată ce forma ș i dimensiunea acetabulului sunt ajustate.
[Link]ătirea canalului femural: "raspa" îndepline ș te o func ț ie similară cu dopul, este utilizată pentru a goli ș i adapta interiorul.
de la femur la forma tijei metalice.
[Link] ț ia stemului femural: o dată ce dimensiunea ș i forma sunt satisfăcătoare.
[Link] of the femoral head: the metal or ceramic head fits onto the stem and the new acetabulum is placed.

15
Indicaț ii
• Durere care perturba somnul, o durere care trezeș te este o patologie severă.
• Pacient de peste 65 de ani ș i care durerea îi interferează AVD-urile.
• Pacient de 55 – 65 de ani care durerea îi limitează AVD.
• Pacient cu vârsta sub 55 de ani ș i care are dureri ce îi afectează AVD-urile.

Precauț ii
• Flexie + aducț ie + rotaț ie internă este procesul pentru luxa articulaț ia.
• Nu flexionaț i la mai mult de 90°.
• Nu încruciș aț i picioarele în niciun moment sau poziț ie.
• Nu te întinde pe partea operată.

Înlocuire de genunchi
Indicaț ii Contraindicaț ii
• Osteoartrită • Osteoporoză
• Artrită reumatoidă • Osteomielită anterioară
• Deformitate în varus sau în valgus • Insuficienț ă vasculară marcată
• Osteonecroză • Stare generală proastă
• Artrită traumatică • Infecț ie activă
• Reconstrucț ie prin rezecț ie oncologică • Artrodeză asimptomatică

Tipuri de artroplastie a genunchiului

• Conform porț iunilor de genunchi înlocuite
Unicompartimentale: genu varum, genu valgum.
Bicompartimentale: artroză sau AR.
Tricompartimentale: înlocuire totală a genunchiului.
• În funcț ie de gradul de limitare
Fără limitare: interval total.
Semilimitante: domeniu funcț ional.
Totalmente limitative: nu există miș care.
• În funcț ie de tipul de fixare necesar
Cimentate
Fără ciment

MARS
Sunt miș cările alternative, succesive ș i ritmice ale MMII în postura bipedă care dau drept rezultat
deplasarea corpului, disocierea trunchiului ș i miș cările membrelor superioare sunt parte a mersului.

• Fază posturală: 60% din mers, este când piciorul se află pe sol.
Impactul călcâiului: începe în momentul în care călcâiul atinge solul.
Piciorul pe sol: imediat după impactul cu călcâiul, piciorul coboară pentru a atinge solul.
Postura intermediară: apare când greutatea corpului este direct asupra piciorului.
Impuls: când călcâiul se ridică de pe sol, dar degetele sunt încă în contact cu acesta.
• Fază de oscilaț ie: 40% din mers, se întâmplă când membrul inferior este în miș care.
Acelerare: începe atunci când degetele se desprind de pământ ș i accelerează piciorul pentru a-l miș ca înainte.
Oscilaț ie intermediară: apare atunci când piciorul trece direct sub corp ș i trebuie să flexezi
genunchi pentru a nu atinge podeaua.
Desacelerare: începe după ce miș carea este frânată ș i imediat se controlează poziț ia
del pie pentru a realiza impactul călcâiului.

Sprijin dublu: este caracteristic mersului, se întâmplă când ambele picioare sunt simultan în faza de sprijin.
Cadenta: este ritmul mersului sau numărul de paș i pe minut, cu cât cadenta este mai mică, cu atât creș te timpul de suport dublu.
viceversa, distanț a medie a unui pas este de 38 cm.
• Deambulaț ie lentă: 70 de paș i.
• Deambulare normală: 110 - 115 paș i.
• Deambulation rapidă: 130 de paș i.

16
Ciclul mersului sau lungimea paș ilor: are loc de la impactul tocului unei picioare până la următoarea sprijinire a tocului.
aceeaș i picior ș i echivalează cu 100% din ciclul mersului.
Lungimea pasului: de la suportul călcâiului unui picior la suportul călcâiului celuilalt picior.
Lăț imea pasului sau amplitudinea bazei: distanț a dintre linia medie a unei picioare ș i linia medie a celeilalte, nu trebuie să fie mai mare de
5 – 10 cm.
Centru de gravitate: în timpul mersului, pelvisul se ridică, se realizează miș cări ritmice în sus ș i în jos, în mers.
normal este centrul oscilează între 5 cm (2,5 cm deasupra ș i 2,5 cm dedesubt de pelvis), în direcț ia verticală.

Analiză biomecanică a mersului

Corpul se înclină înainte ș i imediat piciorul propulsor sau de susț inere se extinde. Când avansul trunchiului
duce centrul de greutate dincolo de marginea anterioară a bazei de susț inere (degetele piciorului propulsor), atracț ia de
gravitaț ia tinde să facă corpul să cadă înainte ș i în jos. În acest punct, cealaltă picior descrie o oscilaț ie spre
în faț ă ș i se sprijină pe podea, oferind o bază de susț inere mult mai largă ș i evitând căderea.

Alterări ale mersului în funcț ie de faze

[Link] postural
• Ș oc de călcâi: de exemplu, în spina calcaneară, apare din cauza slăbiciunii cvadricepsului.
• Picior pe plat: se dă prin afectarea grupului pretibial (muș chii dorsiflexori) (tibial anterior, extensor comun)
de los dedos, extensor del primer ortejo), un exemplu poate fi mersul în Estepage sau mersul echerului.
• Postura intermediară: se datorează căderii arcului anterior sau transvers, de exemplu în piciorul plat rigid sau piciorul plat.
anterior, hallux valgus sau slăbiciunea gluteului mediu (acest muș chi oferă stabilitate pelvisului contralateral).
• Impetu
[Link] de oscilare:
• Accelarare
• Oscilaț ie intermediară

Primul deget este important în primul impuls, gastrocnemius (triceps sural) ș i soleus sunt importante în plantiflexie, o
debilitatea ar produce mersul cu piciorul plat.

Articulaț ii fuzionate
Pacienț ii cu articulaț iile fuzionate vor avea dificultăț i în toate fazele mersului, dacă este doar o singură articulaț ie.
pacientul tinde să compenseze problema fără tulburări importante.

Mersuri patologice
mersul patologic se produce prin modificări ale ritmului, sincronizării ș i alternării sau succesiunii fazelor ș i subfazele de
marcha, printre cele mai frecvente cauze se numără:

• Articulare: diminuarea amplitudinii articulare, contracturi. Patologii ale oaselor ș i articulaț iilor.
• Durere: de orice etiologie. Tulburări circulatorii.
• Musculare: pierderea forț ei musculare, pareze sau paralizie. Tulburări de sensibilitate.
• Descoordonare: spasticitate, atetoza, tremor ș i rigiditate. Obezitate

Mersul ecvin sau mersul în stepă

Picior în poziț ie de cal, hiperflexie a genunchiului ș i ș oldului pentru a compensa lipsa, lovire cu partea din faț ă a piciorului chiar
după impactul călcâiului, degetele ating solul înaintea călcâiului, lovitura o face foarte evidentă.

Mersul calcaneu
Există o verticalizare a piciorului cu limitarea flexiei plantare, se întâlneș te în sechelele de poliomielită, spina bifidă, atrofie sau
imobilizare.

Mersul în valgo
Piciorul este în eversie, se datorează slăbiciunii tibialilor (invărsie), unei forț e mai mari a peroneului sau proceselor reumatice.

Marș în vară
Picior în investiț ie ș i genunchii foarte deschiș i, se datorează slăbiciunii peroneilor sau prin retracț ia tibialilor.

Mersul dureros sau antialgic

Se caracterizează prin faptul că nu suportă presiunile nici durerea sau greutatea.

17
Marș ul hemiplégic
Camină cu extensoare sinergice, care ajută în toate fazele ș i subfazele mersului.

Marcha ataxică
Arată o dismetrie ș i o descoordonare tipică, balansarea ș i lipsa miș cărilor line sunt compensate prin
marcha de base amplificată.

Marș ul Parkinson
Mers rapid sau propulsor, se remarcă lipsa balansului în braț e ș i paș i foarte scurț i ș i rapizi, au probleme cu
schimba direcț ia, învinge inerț ia sau opreș te-te, merg cu torsul îndoit, inexpresivi ș i îș i pierd echilibrul la fiecare
pas

ÎNCĂLȚĂMINTE ORTOPEDICĂ
Anatomia piciorului
Piciorul se compune din 14 falange, 5 metatarsiene ș i 7 oase ale tarsului (astragal, calcaneu, cuneiforme (3), scafoid)
(navicular) ș i cuboid.

Arcurile piciorului
Permite piciorului să susț ină greutatea corpului, făcând ca distribuț ia în ț esuturile dure ș i moi ale piciorului să fie optimă.
o mai bună pârghie la mers.
• Arcul longitudinal intern: se originează în calcaneu, se ridică până la astragal, apoi coboară prin scafoid, wedge-uri ș i
cabezas de 3 metatarsieni interni.
• Arcul longitudinal extern: începe în călcâi, se ridică prin cuboid ș i coboară la capul metatarsienilor
externi.
• Arcul transvers: format din scafoid, 3 vârfuri ș i baze ale celor 5 metatarsiene.

Obiectivele pantofilor ortopedici

Reducerea durerii, îmbunătăț irea funcț ionării aparatului locomotor, descărcare ș i susț inere a greutăț ii adecvate, îmbunătăț irea
dezvoltarea pasului, amortizarea impacturilor ș i corectarea deformităț ilor.

Părț ile pantofului ortopedic

[Link] o pală:
Camarile: camera laterală trebuie să fie tăiată mai jos decât camera medială pentru a evita frecarea maleolului
externo situat mai jos.
Pantof jos: încălț ămintea ajunge sub maleolus, nu există restricț ii ale miș cărilor gleznei.
Pantof cu toc înalt: acoperă maleolele ș i susț ine mai bine glezna, rezistă la alunecarea piciorului înainte.
ș i înapoi.
Lânguț a: situată sub deschidere, protejează partea superioară a piciorului ș i completează legătura pantofului.
Forro de tăiere: fabricat în partea sa exterioară din piele ș i în partea sa interioară dintr-un material mai moale ș i neted.
obiectivul este de a proteja piciorul, trebuie să fie materiale care permit respiraț ia acestuia.
Închideri:
Ajustabile: ș nururi din bumbac plasate într-un minim de 4 sau 5 perechi de ochiuri, dacă pacientul are
dificultate cordoanele pot fi elastice.
De velcro: pentru persoanele cu coordonare scăzută.
Non ajustabile: fermoare sau zippere necesită o abilitate ș i agilitate minimă din partea
pacientă.
Până la vârful sau botul chirurgical: ș nurul se întinde până la vârf, este mai uș or de încălț at
de ce degetele pot fi văzute.
2. Tălpile: existen două tipuri, externă ș i internă, flexibilitatea acestora fiind esen ț ială pentru faza de decolare.
Planta o bola: aceasta este mai lată în partea sa mediană pentru a oferi mai multă susț inere metatarsienilor.
Cana sau enfranque: este partea situată între minge ș i partea anterioară a tălpii, ajută la menț inerea arcului.
plăcintă.
Molete de la vârfului: spaț iul care rămâne între porț iunea anterioară a tălpii ș i sol, permite efectul de
echilibrează ș i reduce încreț irea părț ii superioare a pantofului.
Talonera: partea din talpă pe care se sprijină călcâiul.
Tacon: constă din 2 părț i, secț iunea proximală ș i secț iunea plantară care face contact cu solul.
Talon liber: produce o rezistenț ă la investiț ie – eversia părț ii posterioare a piciorului.
Cuña sau viron: se integrează o cuvă din piele, marginea acesteia este de 0,2 – 0,5 cm.

18
 Cuña medial sau internă: se aș ează pentru a roti partea din spate a piciorului în direcț ia inversării.
Cuña lateral sau externă: se plasează pentru a roti partea din spate a piciorului în direcț ia everș iei.
Tacon Thomas: porț iunea medială se proiectează anterior aproximativ 1 cm.
Plantilla: este o strat subț ire de piele care acoperă talpa unde contacta cu planta piciorului.
Costila: se află între straturile tălpii, poate fi metalică sau din lemn, previne deformarea
pantof, unirea între tălpi ș i talpă este realizată cu cuie, cusătură sau ciment.

La hormă: este moldu solid pe care se asamblează pantoful, poate suferi modificări în scopuri corective, creează un amplu
spaț iu în interiorul pantofului pentru confortul utilizării branț urilor.
• Horma regulată: vârfurile se apropie între ele, numite de asemenea aproximatoare, adductoare sau supinatoare.
• Horma recta: axa longitudinal este coincidentă în vârful, antepădură ș i călcâi.
• Horma inversă o nesgada către interior sau exterior: către exterior împinge antepiciorul deformat lateral, abducându-l.
înăuntru aduce partea anterioară a piciorului.

Modificări ale pantofului

• Pantof fără toc: întinde tendonul lui Ahile, evită echinismul, facilitează extensia cvadricepsului.
• Aumento de taco: poate fi un augment medial sau lateral.
• Taco Thomas: se caracterizează printr-o prelungire anterioară care poate fi situată pe partea laterală sau pe cea medială.

Modificări ale tălpii

• Parț iale: sunt schimbări în înălț imea tălpii, în forma cuiei ș i se numesc vironi.
Viron o cuña externă anterioară: prona antepiciorul.
Viron o cuña internă sau medială: supinaț i antepiciorul.

Corectori în ș abloane
• AT – AA – BT (arcul transversal – arcul anterior – butonul transversal): se plasează în spatele capului metatarsienilor,
se foloseș te la picior cavo, picior equin cu degete în gheară.
• BM – BT (bara metatarsiană – bara transversală): creș tere parț ială a tălpii la nivelul capului metatarsienilor,
recomandat în degete în gheară ș i picior cav.
• AL (arcu longitudinal): se foloseș te în picior plat.

Corectoare pe talpă
• CPEM (cuña pronatoare externă de mijlocul piciorului).

19