0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări5 pagini

MBTI

Acest document descrie Inventarul Tipologic Forma G de Myers-Briggs, care evaluează preferințele a patru scale bipolare de personalitate: extraversiune-introversiune, senzație-intuiție, gândire-sentiment și judecată-percepție. Combinând polii extremi ai acestor scale, se definesc șaisprezece tipuri distincte de personalitate. Inventarul provine din teoria tipurilor psihologice a lui Jung și are ca scop identificarea preferințelor fundamentale ale subiectului în percepție.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări5 pagini

MBTI

Acest document descrie Inventarul Tipologic Forma G de Myers-Briggs, care evaluează preferințele a patru scale bipolare de personalitate: extraversiune-introversiune, senzație-intuiție, gândire-sentiment și judecată-percepție. Combinând polii extremi ai acestor scale, se definesc șaisprezece tipuri distincte de personalitate. Inventarul provine din teoria tipurilor psihologice a lui Jung și are ca scop identificarea preferințelor fundamentale ale subiectului în percepție.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Descriere generală.

Titlu: Inventar Tipologic Forma G a lui Myers-Briggs.


Autora: Isabel Briggs Myers.
Administrare: Individuală ș i colectivă.
Durată: Variabilă, între 20 ș i 30 de minute.
Aplicaț ie: Adolescenț i ș i adulț i.
Semnifica ț ie: Evaluarea a patru scale bipolare de preferin ț e: extraversiune-
introversie, senza ț ie-intuiț ie, gândire-sentiment ș i judecată-percep ț ie; la
combinarea polilor extremi ai scalelor permite definirea a ș aisprezece tipuri distincte de
personalitate.
Valorare: Scor de preferin ț ă în direc ț ia uneia dintre cele patru poli
escalas.

Fundamentele generale ale Inventarului.

Acest inventar provine din teoria tipurilor psihologice a lui C. Jung, referitoare la
utilizări diferite care se fac de funcț iile de percepț ie ș i judecată.

Pornind de la auto-raportul despre reacț iile uș or de recunoscut, scopul


MBTI-ul este de a identifica preferinț ele de bază ale subiectului în percepț ie ș i în judecată,
pentru a putea stabili efectele pe care fiecare preferin ț ă le are (în mod izolat sau în
conjuncț ie) în diverse domenii ale comportamentului.

MBTI a fost construit pe patru dimensiuni care, conform teoriei lui Jung,
reflecț ia celor patru preferinț e de bază care orientează utilizarea percepț iei ș i a judecăț ii.
Aceste preferinț e afectează nu doar obiectul atenț iei persoanelor într-o situaț ie
da, ș i nu doar modul de a trasa concluzii din ceea ce a fost perceput.
Preferinț ă între... Influenț ează în...
E-I extraversiune sau introversiune …la orientarea judecăț ii percepț iei
dirijată în principal către lume
extern, referitor la persoane ș i obiecte
(E) o las idei ș i concepte (I).
S-N percepț ia senzorială (S) sau intuitivă (N) …tipul de percepț ie care se preferă
când este nevoie sau dorin ț ă de a percepe,
sprijinindu-se pe procesele senzoriale (S),
sau în procesele intuitive, referindu-se la
semnifica ț ii sau rela ț ii elaborate mai mult
dincolo de conș tient.
Decizie T-F susț inută de gândire (T) …tipul de funcț ie pe care se bazează
sau în sentiment (F). când este nevoie sau dorin ț ă de a lua o
decizie. Începând de la consecin ț e
logice (T), sau despre valori personale sau
sociale (F).
J-P judecata (J) sau percepț ia (P). ...utilizarea unei atitudini decisive
(utilizând T sau F) o atitudine perceptivă
(folosind S sau N) pentru a focaliza lumea
exterior.

În fiecare dintre dimensiuni se preferă unul dintre cele două poli. Fiecare dintre
preferinț ele sunt independente de celelalte trei cu care se ajunge la existenț a
16 combinaț ii posibile, cunoscute sub numele de „tipuri”, denumite cu cele patru litere de
polii preferaț i.

În fiecare tip, unul dintre procese este „dominant” ș i celălalt este „auxiliar”.
caracteristicile fiecărui tip se deduc din jocul dinamic reciproc al acestor procese ș i
atitudini.
Atitudinile se referă la Extraversie (E) sau introversie.
Stilul de a trata cu lumea exterioară se manifestă prin Judecată (J) sau prin
Percepț ie (P).
Procesele perceptive sunt Senzaț ia (S) sau Intuiț ia (N).
Procesele de judecată sunt Gândirea (T) sau Sentimentul (S).

Fiecare tip are punctele sale forte ș i virtuț ile sale, zonele sale de vulnerabilitate, modul său

de a se dezvolta ș i pot apărea dificultăț i dacă această dezvoltare nu ajunge la sfârș it sau dacă
preferinț ele nu sunt utilizate în mod corespunzător.

S-ar putea descrie o persoană având în vedere:

Unde î ș i îndreaptă aten ț ia: E-I


- Cum ob ț ine informa ț ii: S-N
- Cum ia decizii: T-F
- Cum captează exteriorul: J-P

Cele patru funcț ii: S, N, T ș i F.

Aceste patru func ț ii sunt fundamentale, dar cele 16 tipuri diferă prin
preponderanț a pe care o are persoana în fiecare funcț ie, precum ș i prin atitudinile (E-I), cu care
ce se utilizează fiecare dintre ele. Potrivit lui Jung, acestea sunt funcț ii de orientare a individului ș i

reprezintă o activitate psiho-emo ț ională care, în ciuda schimbărilor circumstan ț elor


permanece invariabil.

Sensitivă. Persoanele în care predomină acest mod de


a percepe, tind să se concentreze pe experienț ele imediate ș i
frequent dezvoltă caracteristici precum plăcerea de a
timp prezent, memorie a detaliilor sau spirit practic.
Tipuri de
Percepț ie
(Irrationale) Intuitivă. Implică captarea posibilită ț ilor,
semnifica ț ii ș i rela ț ii prin intermediul perspicacită ț ii ș i
sagacitate, dincolo de ceea ce este vizibil cu simț urile. Despre aceasta se

derivarea trăsăturilor cum ar fi: imaginaț ie, orientare către


viitor, creativitate.

Gândire. Se bazează pe principiul cauză-efect ș i de obicei


a fi impersonal. Persoanele cu această orientare dezvoltă
caracteristici precum: capacitate de analiză, obiectivitate,
spirit critic. Acț ionează din "simpatier" în legătură cu ceea ce cei

Tipuri de rodea
Decizie
(Rationale)
Sentiment. Se referă la caracterul subiectiv ș i personal
de valorile. Persoanele în care predomină aceasta
funcț ia ia deciziile luând în considerare ceea ce le pasă
celorlal ț i, prin urmare dezvoltă în ț elegerea celor
persoane, dorin ț a de armonie, interesul pentru probleme
Extravertită. Implică o dorinț ă de a manipula mediul, de
a afirma importan ț a sa ș i de a cre ș te efectul său. Unele
caracteristici asociate francă facilitate de
comunicare, sociabilitate.

Atitudini
Introvertită. Energia se orientează spre interiorul oamenilor.
Câteva caracteristici asociate: interes pentru claritate de
conceptele ș i ideile, plăcerea pentru singurătate ș i izolare,
entre otras.
Atitudine perceptivă. Persoana este interesată de
informa ț ia care îi ajunge. Această atitudine este de deschidere,

curiozitate ș i interes. Percepț iile senzoriale (SP) se


se vor concentra pe realităț ile imediate ș i pe cele perceptive
intuitivi (NP), se vor preocupa mai mult de noile

Orientări posibilităț i.

spre el
exterior
Atitudine de judecată. Persoana se orientează să ia
decizii, a concluziona sau a organiza activităț i. Dacă se preferă
gândirea (TJ) planurile se vor baza pe o analiză
logic; dacă tipul preferă sentimentul (FJ), atunci
deciziile se vor baza pe factorii umani.

S-ar putea să vă placă și