0% au considerat acest document util (0 voturi)
3 vizualizări13 pagini

Capulí

Documentele descriu caracteristicile morfologice, taxonomice și utilizările diverselor plante. Se detaliază aspecte precum numele științific și comun, clasa, familia, descrierea rădăcinii, tulpinii, frunzelor, florilor, fructelor, habitatul și utilizările fiecărei plante.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
3 vizualizări13 pagini

Capulí

Documentele descriu caracteristicile morfologice, taxonomice și utilizările diverselor plante. Se detaliază aspecte precum numele științific și comun, clasa, familia, descrierea rădăcinii, tulpinii, frunzelor, florilor, fructelor, habitatul și utilizările fiecărei plante.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Capulí (Prunus serotina)

. Nume comun: Capuli


. Numele ș tiinț ific: Prunus serotina
. Clasa: Magnoliopsida
. Familia: Rosaceae
Descriere:
. Rădăcină
. Tulpină: Arbust care creș te 15-30 m înălț ime.
. Frunzele: Frunzele sunt simple, 6-14 centimetri
de lungime, cu margine zimț ată.
. Fruct ș i seminț ă: Fructul are 1 centimetru de
diametru, ceva astringent ș i amar dacă este mâncat
frescă.
. Flori ș i inflorescenț e
. Unde creș te: Datorită cultivării sale pentru producț ia de capulii, este vorba despre
de unor copaci foarte răspândiț i.
. Utilizări ș i aplicaț ii: folosit pentru reîmpădurirea forestieră. Astăzi,
zona sa de distribu ț ie s-a extins până aproape de toată Europa ș i la
menudo intră atât de mult în competiț ie directă cu speciile forestiere
nativii.

Tara (Caesalpinia spinosa)

. Tara
. Caesalpinia spinosa
. Clasa: Magnoliopsida
. Familia: Fabaceae
Descriere:
. Rădăcină: fasciculată
. Tallo: este prevăzut cu o scoar ț ă gri
espinosa, cu ramuri dens populate.
. Frunzele: Frunzele lor sunt în formă de pene,
parcade, ovale ș i strălucitoare u ș or
espinoasă de culoare verde închis
. Flores ș i inflorescen ț e: Inflorescen ț ă cu
racimoase terminale de 15 la 20 cm lungime cu flori situate în
mixt distal. Flori hermafrodită, zigomorfe; calici irregular furnizat de
un sepal foarte lung de aproximativ 1 cm.
. Fructul ș i seminț a: Fructele sale sunt păstăi plate ș i indehiscent.
culoare portocalie de 8 cm până la 10 cm lungime ș i 2 cm lă ț ime
aproximativ, con ț in de la 4 la 7 boabe de semin ț e
rotunjite de 0.6 cm.
. Unde cre ș te: Se distribuie între 4° ș i 32° S, acoperind diverse
zone aride, în Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia până la
nordul Chile.
. Utilizări ș i aplica ț ii: se găse ș te în stare sălbatică ș i posedă un
poten ț ial medical, alimentar ș i industrial imens, fiind de mare
utilitate pentru producț ia de hidrocoloizi sau gumă, taninuri ș i acid
galic, printre altele.

Rosa (Rosa chinensis)

. Rosa
. Rosa chinensis
. Clasa: Magnoliopsida
. Rosaceae
Descriere:
. Tallo: arbust de tulpini semilignosi,
casi întotdeauna erecte (câteodată târâtoare),
unele cu o textură rugoasă ș i solzoasă,
cu forme notabile de forma epidermică variate, persistente ș i
bine dezvoltate (ace).
. Frunze: perene sau caducă, compuse, imparipinnate. Pe
fiole cu marginea zimț ată.
. Flori ș i inflorescen ț e: în general aromatice, complete ș i
hermafrodita; regulate, cu simetrie radială (actinomorfe).
. Fruct ș i seminț ă: produsul fecund al florii este o infructescenț ă
cunoscut sub numele de cinorrodon, un "fruct" compus din multiple fructe
secos mici (poliachenio).
. Unde creș te: zone temperate ale Hemisferului Nord. Majoritatea dintre
specii de Rosa sunt cultivate ca ornamentale datorită conspicuităț ii lor
floare.
. Utilizări ș i aplicaț ii: Majoritatea speciilor de trandafir sunt cultivate
ca ornamentale datorită florii lor conspicue: trandafirul; dar ș i pentru
extracț ie de ulei esenț ial (parfumerie ș i cosmetică), utilizări medicale
(fitoterapia) ș i gastronomici.

Yuca (Manihot esculenta)

. Yuca
. Numele ș tiinț ific: Manihot esculenta
. Clasa: Magnoliopsida
. Familia: Euphorbiaceae
Descriere:
. Rădăcina: Rădăcina de manioc este cilindrică ș i
oblongă, ș i atinge un metru în lungime ș i 10 cm
de diametru.
. Tallo: Este un arbu ș te peren care atinge
doi metri înălț ime.
. Frunzele: Frunzele sunt lanceolate, având între 6 cm ș i 4 cm în diametru.
. Flori ș i inflorescenț e: Inflorescenț e în racem.
. Fruct ș i seminț ă: Seminț ă ovală de culoare violetă
. Unde cre ș te: Cultivat în America de Sud ș i în Pacific pentru rădăcina sa.
almidonosa de valoare alimentară mare. Maniocul este endemic la
regiunea tropicală din Argentina ș i Paraguay, ș i din regiunea tropicală de
Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Mexic, Panama, Peru ș i Venezuela,
. Utilizări ș i aplicaț ii: Prezenț a elementelor cianogenice, cum ar fi
exemplul linamarinei în rădăcină o face inutilizabilă ș i
veninoasă în unele varietăț i, fără o fierbere îndelungată, necesară
în plus, pentru a reduce rigiditatea pulpei.
Aguaymanto (Physalis peruviana)

. Aguaymanto
. Physalis peruviana
. Clasa: Rosopsida
. Solanaceae
Descripción
. Tallo: Arbustul de uchuva se caracterizează prin
ramură ramificată de ramuri căzute, ș i de obicei
creș te până la un metru înălț ime,
. Frunze: perene sau caduc, compuse,
imparipinnadas.
. Flores ș i inflorescenț e: Are flori galbene ș i
cu forma de clopot care sunt uș or polenizate de insecte ș i
vânt
. Fruct ș i seminț ă: fruct rotund, galben, dulce ș i mic.
. Unde creș te: Cele mai recomandate soluri pentru cultivarea uceuvei
sunt cei care au o structură granulară ș i o textură areno-argiloasă.
. Utilizări ș i aplicaț ii: În unele ț ări precum Columbia ș i Peru, se foloseș te deja
procesare pentru ob ț inerea de produse precum marmeladă, iaurt, dulciuri,
îngheț ate, conserve la conservă ș i licori.

Ccantu (Cantua buxifolia)

. Ccantu
. Cantua buxifolia
. Clasa: Magnoliopsida
. Familia: Solanaceae
Descriere:
. Rădăcină: Fasciculată, mică, foarte ramificată
. Tallo: Este un arbust peren foarte ramificat ș i
de aspect foarte vădit care măsoară între 2 ș i
3 m înălț ime
. Frunzele: Frunzele lor mici sunt aspre,
alternante ș i au formă lanceolat-eliptică
. Floarea ș i inflorescenț ele: Florile lor nu au miros, cresc în ciorchini
terminale, cu coronă tubulară, cale scurt ș i culori foarte atrăgătoare,
în general albe, galbene, roz ș i roș ii intense.
. Fruct ș i seminț ă: Seminț ă de culoare închisă.
. Unde creș te: Cantuta se dezvoltă în mod sălbatic sau cultivat
în principal în zonele Andine din Bolivia ș i Peru între anii 1200 ș i
3800 msnm.
. Utilizări ș i aplicaț ii:
Ornamental: datorită florilor sale, are o mare popularitate ca specie
ornamental.
Tinte: din tulpină ș i frunze se obț ine un colorant de culoare galbenă.
Fibra: ramurile subț iri sunt folosite la elaborarea coș urilor de înaltă.
calitate.
Lemnul: este folosit la fabricarea bastoanelor.
Medicinal: combate diareea, tusea, ictericia, inflamaț ia ochilor.

Pino (Pinus radiatus)

. Pin
. Pinus radiatus
. Clasă: Pinopsida
. Familia: Pinaceae
Descriere:
. Rădăcină: Pivotant foarte mare.
. Tallo: Este este o specie arboreală.
conifera, care poate atinge 30
metri înălț ime.
. Frunze: Frunzele sunt simple, grupate de
dos a dos, aciculare, rigide, pătrunzătoare,
cortas, de la 3 la 7 cm lungime, de
seț iune semicirculară, rotunjite în
dorso, în sfârș it dentate.
. Flori ș i inflorescenț e: Florile sau strobii feminini sunt conuri de
formă oblongă, de culoare castan, apofiză puț in proeminentă, lipsită de
umbo spinos, mici, de 3 până la 6 cm lungime, reunite în grupuri de
2 la 3, caedizos, deoarece abia ajung la maturitate.

. Fruct ș i semin ț ă: Pini ș oarele, care sunt semin ț ele, sunt diminutive,
dotati cu o aripă.
. Unde creș te: În nordul distribuț iei sale se extinde de la nivelul
de la mare până la 1.000 m, în timp ce în sud se dezvoltă în
munț i la altitudini cuprinse între 800 ș i 2.400 m deasupra nivelului mării.
pino silvestre se găseș te cultivat pe scară largă în Noua Zeelandă ș i
în multe dintre cele mai reci regiuni din America de Nord.
. Utilizări ș i aplica ț ii: Este o plantă care este foarte utilă în industrie
măcelărie
Apio (Apium graveolens)

. Apio
. Apium graveolens
. Clasă: Magnoliopsida
. Apiaceae
Descripción
. Rădăcină: Fasciculat, ramificat mic.
. Tallo: Tallo striat care formează o
gruesa penca
. Hârtie: Cu foi ș tanț ate.
. Flori ș i inflorescen ț e: Florile sunt
mici, nu foarte mari
. Fruct ș i seminț ă: seminț ă asemănătoare cu pulberea, foarte mică.
. Unde creș te: Este originar din zona mediteraneană.
. Utilizări ș i aplicaț ii: A fost folosit încă din timpurile istorice atât în
bucătăria ca la farmacii. Pe lângă textura sa crocantă ș i gustul,
este o legumă "echilibrantă". Dacă este combinată cu alte legume
cum ar fi morcovul ș i ro ș ia, sucul de ț elină ajută la lini ș tirea
nervos
Ajută corpul să scape de impurităț i prin funcț ia sa diuretică
(prin con ț inutul său într-un ulei volatil, apiol). Se caracterizează prin a fi
carminativ
prin continutul său ridicat de fibre) ș i este foarte remineralizant. De asemenea, ajută la...
formarea smalț ului dentar.

Hinojo (Foeniculum vulgare)

. Fenicul
. Foeniculum vulgare
. Clasa: Magnoliopsida
. Apiaceae
descripcion
. Rădăcină: Fasciculat cu multe rădăcini
secundare.
. Este erbacee, de port erect.
poate atinge 2 metri înălț ime.
. Frunze: De culoare verde intens, sunt
largi ș i sub ț iri, terminându-se în
segmenturi în formă de ac, care se
se întăresc exterior în timpul verii pentru a evita pierderea de apă
. Flori ș i inflorescenț e: Inflorescenț a este o umbrelă de pedunculi
largi ș i florile sunt organizate în umbelule terminale de la 10 la 40
florecillas.
. Fruct ș i sămân ț ă: Fructul este un schizocarp de 2 mericarpi.
clar separat, de culoare maro închis până la negru, de aproximativ
5 mm de lungime, pentagonale ș i cu 5 coaste mai clare bine marcate.
. Unde creș te: Se află distribuită în zonele temperate din întreaga
lumea, 1 deș i nativă din zona meridională a Europei, în special
la costa a mării Mediterane.
. Utilizări ș i aplica ț ii: Tulpinile ș i frunzele tocate sunt utilizate ca
iarba aromată, seminț ele ca condiment ș i „bulbul” ca legumă,
Seminț ele sunt folosite uscate ș i se combină cu o serie de preparate precum,
tarte, pâini ș i prăjituri, curry-uri (în acest caz se măcină) ș i pe ș te
(caballa, hering ș i somon). Se utilizează frecvent în bucătăria tipică
din Andaluzia (sudul Spaniei) ș i mai ales în confeccionarea de
muraturi, condimente ș i sosuri, pentru a-i oferi un parfum tipic asemănător cu cel de
la menta.

Malva (Malva sylvestris)

. Malva
. Numele ș tiinț ific: Malva sylvestris
. Clasa: Magnoliopsida
. Familia: Malvaceae
Descriere:
. Rădăcină: Fasciculată
. Tallo: Este o plantă perenă, de până la 2 m de
înal ț ime. De obicei are un obicei
erect, cu ramificare.
. Frunzele: Frunzele sunt palmatifide,
alternante ș i peț iolate.
. Flori ș i inflorescenț e: În formă de
racime de cimos helicoidale; florile,
hermafrodiț i măsoară între 2 ș i 6 cm în diametru, cu petale purpurii
o roș ie, cu vene mai închise.
. Fruct ș i sămân ț ă: Fructul este o capsulă (schizocarpe) formată din
varii mericarpi (părț i care se separă la maturare ș i conț in)
o singură sămânț ă).
. Unde creș te: Este foarte abundent în terenuri nelucrate, grădini, culturi,
margini de drumuri, de ș euri ș i grădini când sunt
neglijen ț i. Europa este locul lor de origine ș i se află în Asia
occidental ș i Nordul Africii.
. Utilizări ș i aplicaț ii: Există o industrie farmaceutică în jurul
malva. Se cunosc în această plantă principii active de o anumită importanț ă
ca ș i arabinoza, ramnoza ș i cantităț i mici de taninuri.
Sunt folosite adesea, în medicina populară, frunzele, tulpina ș i florile. Pentru a fi
aplicată în Eneme Profunde.
Lucernă (Medicago sativa)

. Făină de lucernă
. Medicago sativa
. Clasa: Magnoliopsida
. Familia: Fabaceae
Descriere:
. Rădăcină: Fasciculată cu noduli radicali care
fixează azotul.
. Tallo: Este o plantă utilizată pe scară largă
ca foraj este erbaceu.
. Frunze: Frunzele sunt foliole mici.
. Flori ș i inflorescen ț e: În formă de
ciorchini mici.
. Fruct ș i semin ț ă: Fructul este o mică
sfera galbenă.
. Unde creș te: Este foarte util în terenuri lipsite de azot, în general.
creș te în orice habitat.
. Utilizări ș i aplica ț ii: Datorită cantită ț ii de minerale, vitamine ș i
aminoacizii sunt utiliza ț i pentru a combate anemia ș i ca supliment
alimentar.
Datorită con ț inutului său de vitamina D ș i calciu, ajută în caz de artrită ș i
artroză.
Se utilizează frunza. Are calităț i nutriț ionale excepț ionale. Conț ine mai mult
proteine decât majoritatea legumelor. Este de asemenea bogată în
Vitamina A ș i minerale derivate. Conț ine cantităț i neobiș nuite de
Vitamina K (necesară pentru coagularea sângelui).
Tumbo (Passiflora mollissima)

. Tumbo
. Passiflora mollissima
. Clasa: Magnoliopsida
. Violaceae
Descriere:
. Rădăcină: Fasciculat, căț ărător.
. Tulpină: Cilindric, scoamă fibrosă, internoduri
de 6 până la 12 cm lungime, cu pubescenț ă
alb sau gri-deschis, moale la atingere; estipule aciculare, auriculare
y aristadas.
. Frunze: Peț iol 1.5-4 cm, uș or pubescent cu 1 la 4 perechi de
glande adaxiale, folii trilobate, de (7-) 16 (-29) cm lăț ime,
lobuli ovate, acuminate; margine zimț ată.
. Flori ș i inflorescenț e: Axilare, solitare ș i pendulare; pedunculi de 3
de 10 cm lungime, pubescente; bractee 3-4 cm x 2-3 cm, fuzionate
până la aproximativ jumătate, margine întreagă, venatura vizibilă
. Fruto 10-14 x 3.5-4.5 cm, fructe tinere cu fire de păr, la
mădura se coboară firele ș i devine galbenă.
. Unde creș te: Pe marginea pădurilor, în mărăciniș uri în locuri umede.
. Utilizări ș i aplicaț ii: Fructe comestibile, ornamental.

Cimbru (Thymus vulgaris)

. Cimbru
. Thymus vulgaris
. Clasa: Magnoliopsida
. Lamiaceae
Descriere:
. Rădăcină:Fasciculat
. Tallo: Este un mic arbust care ajunge
40 cm. înălț ime, cu un aspect gri.
. Frunze: Frunzele sunt mici, ovale cu marginile răsucite ș i
tomentose pe partea inversă.
. Flori ș i inflorescen ț e: Florile sunt mici, de culoare roz ș i
produs în corimburi. Are un miros aromatic pătrunzător. Înfloreș te în
primăvara începe în martie.
. Fruct ș i seminț ă: Seminț e asimetrice.
. Unde cre ș te: Cimbru în stare sălbatică se găse ș te pe pante
soleadas de suelo calcáreo.
. Utilizări ș i aplica ț ii: Folosit ca condiment. ca antiseptic
despre ulcere ș i răni. În infuzie se folose ș te împotriva bron ș itei,
laringită ș i antidiareic. De asemenea, are proprietăț i antiinflamatorii.

Pătrunjel (Petroselinum crispum)

. Pătrunjel
. Petroselinum crispum
. Clasa: Magnoliopsida
. Apiaceae
Descriere:
. Rădăcină: Rădăcină îngroș ată axonomorfă
. Tallo: Plantă erbacee bienală, de ș i
poate fi cultivat ș i ca an anual.
. Hârtie: Formează o rozetă împănată
. Flori ș i inflorescenț e: Florile sunt în
umbela
. Fruct ș i sămân ț ă: Sămân ț e asimetrice de
culoare maro.
. Unde cre ș te: Se distribuie pe scară largă în întreaga lume ș i
în general se cultivă pentru a fi utilizată ca condiment.
. Utilizări ș i aplica ț ii: O infuzie de pătrunjel poate fi folosită ca
diuretic. Ierbariș tii chinezi ș i germani recomandă să fie luat ca
un ceai pentru reglarea hipertensiunii.
Molle (Schinus molle)

. Molle
. Schinus molle
. Clasa: Magnoliopsida
. Anacardiaceae
Descriere:
. Rădăcină: Rădăcină îngroș ată, fasciculată.
. Ramurile sunt gra ț ioase ș i pendulare;
poate ajunge să măsoare în jur de 15 metri
de înălț ime.
. Frunze: Foi perene compuse
imparipinnadas, lampiñas.
. Flores ș i inflorescen ț e: Flori hermafrodită sau unisexuale, de
dimensiune mică, dispuse într-un număr mare în panicule suspendate
terminal ș i axilare
. Fruct ș i semin ț ă: Origină o drupă de dimensiunea unui bob de
piper, de culoare roz strălucitor
. Unde cre ș te: S-a naturalizat în regiuni din întreaga lume,
escapând de culturi ornamentale ș i de producț ie.
. Utilizări ș i aplicaț ii: Este vorba despre o plantă utilizată pe scară largă de către
medicina tradi ț ională. Cortecii ș i ră ș inii sale i s-au atribuit
proprietăț i tonice, antispastice ș i cicatrizante.

Duraznero (Prunus persica)

. Prunus persica
. Numele ș tiinț ific: Prunus persica
. Clasa: Magnoliopsida
. Rosaceae
Descripción
. Rădăcină: Rădăcină fasciculată.
. Tallo: Este un copac fructifer cu frunze căzătoare.
. Frunze: Frunze perene, de 4 la 5 cm diametru.
. Flori ș i inflorescen ț e: Flori hermafrodites cu mici
inflorescenț e racimoase.
. Fruț i ș i seminț ă: Fructul său se numeș te piersică (în aproape toată Spania)
cu exceptia Canarelor unde i se spune piersică la fel ca în parte de
Hispanoamerica. De asemenea cunoscut sub numele de piesco.

. Unde creș te: A fost adus în vest de romani care l-au luat
ca originar din Persia ș i a ș a l-au denumit. Această denumire,
«piersică» - folosită în denumirile sale generice anterioare sau
specifice.
. Utilizări ș i aplicaț ii: Este o plantă foarte comercială care serveș te pentru industrie.
gemuri, vinuri, etc.

Ceticio (Cytisus racemosa)

. Ceticio
. Cytisus racemosa
. Clasă: Magnoliopsida
. Familia: Fabaceae
Descriere:
. Rădăcină: Rădăcină fasciculată.
. Tulpini: tulpini verzi, dese, subț iri.
. Frunze: Frunză perenă, mici
. Flori ș i inflorescenț e: Flori galbene,
dar unele au flori albe,
portocalie, roș ie, roz sau purpurie.
. Fruct ș i seminț ă: Seminț a sa este asimetrică
de culoare măslinie.
. Unde creș te: Soluri sărace ș i condiț ii de cultivare. În cultivare
care au nevoie de puț in întreț inere, deș i au nevoie de un drenaj bun ș i un rău
desempeño în soluri umede.
. Utilizări ș i aplica ț ii: Este o plantă care serve ș te pentru diferite domenii
comerciale.

S-ar putea să vă placă și