DREPTUL DE FALLIMENT

Prof. Selva Morales

Lecț ia 1 - Creditul

Conceptul. Dreptul pe care îl are o persoană numită creditor, de a solicita de la alta denumită
deudor, un anumit comportament. (Ossorio)
Dreptul creditorului de a cere debitorului îndeplinirea unei prestaț ii determinate, care
poate consta în a da, a face sau a nu face.
Dreptul pe care îl are o persoană ca o altă persoană să îi plătească ceva ce îi datorează.
Constituie un bun economic.
Operaț ia pe credit se produce atunci când între prestaț ie ș i contraprestaț ie există un interval.
de timp; este un schimb de bunuri prezente pentru bunuri viitoare.
În creditul real, creditorul caută siguranț a în afectarea îndeplinirii acestuia, de
bunuri determinate. Exemple: ipotecă, gaj.
În creditul personal nu există această afectare, dar creditorul ia în considerare două elemente.
care garantează împreună responsabilitatea obligaț iei asumate:
a) La capacitatea obiectivă a patrimoniului debitorului, disponibilitatea de bunuri suficiente,
cele realizate în condiț ii normale, vor permite debitorului să efectueze plata la timp a acestora
obligaț ii.
b) La capacitate subiectivă a debitorului, adică condi ț iile personale de onorabilitate,
de patrimoniul său ș i realizarea câș tigurilor viitoare.

Func ț ionare. Creditul permite, prin utilizarea capitalurilor străine, realizarea de

opera ț iuni la o scară mai mare decât ar fi dacă ar fi executate la termen; acest fenomen
favorizează creș terea afacerilor cu beneficiul individual ș i colectiv corespunzător. Prin intermediul său
Lado, ceea ce menț ine creditul este respectarea strictă a angajamentelor asumate, foarte
în special în comerț , unde a nu plăti o datorie la timp este aproape la fel de grav ca a nu o face deloc
nu o plăti niciodată, căci creditorii se bazează pe încasare pentru a face faț ă responsabilităț ilor lor respective
obliga ț ii. Prin urmare, nu constituie un fenomen izolat, nu afectează doar păr ț ile
intervinientes, ci ș i un număr mare de persoane direct ș i indirect, prin urmare, aș a că
funcț ionarea este cunoscută sub numele de lanț de credit.
În această lan ț , când toate verigile sunt solide ș i puternice, creditul func ț ionează.
în mod normal, dar dacă unul dintre ei se rupe, repercusiunea ajunge la to ț i ceilal ț i
distorsionând funcț ionarea regulată a sistemului, survenind falimentul verigii celei mai
slab.

Importan ț a. Se bazează pe protec ț ia intereselor private ș i publice, individuale ș i

colective, deoarece funcț ionarea lor în lanț este un element esenț ial al economiei moderne ș i
de la situaț ia socio-economică a unei ț ări.

Legea falimentului este un instrument defensiv al creditului împotriva insolvenț ei:

a) Permite creditorului unic exercitarea ac ț iunilor revocatorii ale perioadei de
suspectare.
b) Posibilite creditorului unic exercitarea ac ț iunilor penale împotriva debitorului ș i în
apărarea creditului său.
 DREPTUL LA INSOLVENȚĂ

Lecț ia 2 - Insolvenț a

Concept. Incapacitate de a plăti o datorie. Reprezintă situaț ia în care se află o

persoana care nu poate face faț ă obligaț iilor sale financiare. Din asta derivă diverse
consecinț e juridice, dintre care cele mai importante sunt concursul creditorilor ș i
faliment (Ossorio).
Starea de insolvenț ă este cea a unei impotente patrimoniale permanente ș i generale care face
imposibilitatea îndeplinirii obliga ț iilor la termenul stabilit; se manifestă prin fapte
revelatori direc ț i ș i indirec ț i, susceptibili de apreciere judiciară pentru evaluarea lor ș i
declaraț ie de faliment într-o rezoluț ie fundamentată.
Titularul unei patrimoniu aflat în stare de criză trebuie să recurgă la remediile legale care i se
imponen: la convocare onorabilă sau falimentul.

[Link]ț ie legală la care pot fi supuș i anumiț i debitori care au

cesa ț i în plă ț ile lor care se află temporar sau definitiv imposibilitate de
îndeplinirea obligaț iilor sale.
Poate fi casuală sau întâmplătoare, vinovată, fraudulentă, indirectă ș i virtuală.

Insolvenț a ș i neîndeplinirea. Neîndeplinirea este neexecutarea obligaț iilor sau

contracte. Mora. (Ossorio) Este un fapt juridic ș i în principal una dintre formele în care se
manifesta insolvabilitatea, care -am spus- este starea permanentă de neputinț ă patrimonială.
Prin urmare, se pot înregistra neîndepliniri fără ca debitorul să fie în insolvenț ă, sau se
poate îndeplini toate obliga ț iile ș i se poate afla în insolven ț ă. Acest lucru se poate întâmpla
când debitorul nu îș i îndeplineș te obligaț iile, dar din diferite motive, cum ar fi uitarea,
pălazy, neglijen ț ă. Sau când găsindu-se în incapacitate patrimonială, debitorul recurge
amijloaceruinoase pentru a ob ț ine fonduri, vânzând cu mai pu ț in decâtcostbunurile sale ș i
încarcându-i cu noi obliga ț ii de adevărată uzură, disimulând astfel
imposibilitatea de a-ș i îndeplini obligaț iile.

Insolven ț a ș i creditul. Nerespectarea obliga ț iilor cauzată de

insolvabilitatea generează prejudicii de mari proporț ii deoarece impactul se aseamănă cu
inexistenț a schimbului de bunuri, esenț a comerț ului.
Asta înseamnă, prin urmare, că conceptele de credit, neplată ș i insolven ț ă constituie
etape continue ale aceluiaș i proces de funcț ionare defectuoasă a sistemului economic.

DREPTUL LA FALIMENT

Lecț ia 3 - Falimentul

Conceptul. Situa ț ia legală în care se poate afla un comerciant care este constrâns temporar,
temporal sau definitiv se află imposibilitat de a-ș i îndeplini obligaț iile
contractate.
Conform definiț iei lui Malagarriga, „falimentul este starea în care sunt aduș i,
prin declaraț ie judecătorească, anumiț i debitori care au încetat plăț ile ș i care nu au
logrado sau nu au fost în măsură să realizeze o situaț ie preventivă, stare care, dacă nu se
rezolvă într-o înț elegere sau într-un concordat, determină o realizare forț ată a bunurilor
pentru a satisface, în măsura posibilului, mai întâi cheltuielile generate de realizarea acestui produs
ș i apoi datoriile falimentarului.
Este important să ț inem cont că, pentru a evita evaziunea fondurilor, legea supune la
ruptură a unei serii de restricț ii care pot ajunge până la anularea unor acte sau
contracte formalizate înainte de auto-declarativ.
(Ossorio)

Falimentul economic apare atunci când există imposibilitatea economică de a îndeplini obliga ț iile.
obligaț ii, în timp ce falimentul judiciar implică deja declararea judiciară a unei persoane
falimentară sau în faliment din cauza insolvenț ei. Prin urmare:

Concept economic. Este un stat de dezordine economică, care conduce la declaraț ia de

faliment

Concept juridic. Este un statut, care naș te printr-o declaraț ie jurisdicț ională ș i care se
se caracterizează prin deț inerea unui patrimoniu ș i a titularului său, chiar ș i un procedeu concursal cu trăsături
tipici.

Unificarea falimentului. Unificarea falimentului se realizează prin gestionarea întregului pasiv al

debitor într-un acelaș i proces, prin verificarea creanț elor

DREPTUL LA FALIMENT

Lectia 4 – Bugetele falimentului

Există trei presupuneri ale falimentului: subiectul pasiv, activul ș i insolvenț a.
UN DEBITOR: persoana care datorează ș i nu poate plăti datoria
UN CREDITOR: persoana căreia îi este datorat ș i nu poate recupera datoria
O SITUATIE ECONOMICĂ: care împiedică desfăș urarea normală a afacerilor unei
persoană, fie că e comerciant sau nu

Pierderea calităț ii de comerciant. Este considerat comerciant în scopul solicitării sale

convocarea ș i insolven ț a se datorează obliga ț iilor contractate în timpul exerci ț iului de
comerț ș i dacă se produce un an după încetarea activităț ii sale comerciale. Dar dacă acestea nu
ar fi fost din obliga ț ii comerciale sau dacă au fost ulterioare anului în care s-a încheiat
activitate comercială, în scopul falimentului, nu este considerat comerciant.

Subiect pasiv. Este debitorul insolvabil. Poate fi o persoană fizică sau juridică. Falimentul
poate fi declarată, împotriva debitorilor comercianț i ș i împotriva debitorilor civili (non-comercianț i).

Patrimoniul debitorului. Este obiectul lichidării, în faliment ș i în acest sens,

subiectul pasiv este doar unul ș i procedura afectează în mod unic ș i exclusiv patrimoniul
del fallido.
Subiect activ. Este creditorul care nu reuș eș te să-ș i încaseze creditul.

Unul sau mai mulț i creditori. În ciuda faptului că este un procedeu de executare colectivă, poate fi
solicitata de un singur creditor.

Starea de insolvenț ă. Este starea patrimonială decisivă, permanentă ș i generală care face
imposibilitatea de a îndeplini obligaț iile, care duce la convocare sau la faliment.
Cauza eficientă care permite declararea falimentului este insolvenț a, care prin intermediul său
fapte revelatoare, se manifestă ca un statut patrimonial. Există, în consecin ț ă,
STAREA DE INSOLVENȚ Ă, atunci când ansamblul resurselor regulate de care dispune
debitor, pentru a face faț ă datoriilor, pe măsură ce acestea scad, suferă de o insuficienț ă permanentă.

Art. 1 Legea 154/69: Declaraț ia de faliment presupune starea de insolvabilitate a debitorului.

starea de insolvenț ă se manifestă printr-o sau mai multe neîndepliniri sau alte fapte externe,
că, la criteriul judecătorului, să demonstreze incapacitatea patrimonială de a îndeplini regulat
datorii, la scadenț ă, fără a lua în considerare caracterul acestora.

DREPTUL LA FALLIMENT

lecț ia 5 – Judecata de faliment

[Link] de faliment are ca obiect realizarea ș i lichidarea într-o procedură

unic bunurile unei persoane fizice sau juridice, fie comerciante, fie non-comerciante, care ar fi
a fost declarată în faliment. Include toate bunurile, drepturile, ac ț iunile ș i
obligaț ii, cu excepț ia celor care sunt expres excluse de lege.
154/69 art.2

Sentinț a care o declară produce diverse efecte juridice: de ordine procesual, în legătură
a creditorilor ș i în ceea ce priveș te debitorul propriu ș i patrimoniul său.

Caractere:
Este de ordine publică, universal, unic, special ș i exercită for de atracț ie.
b- Falimentul trebuie să fie DECLARAT JURIDIC.
În timp ce starea de insolvenț ă nu se exteriorizează, nu se poate declara falimentul ș i aceasta este
prima condiț ie:
c- SĂ SE EXTERIORIZEZE.

Finalitatea falimentului:
a) de interesele economice private (cele ale tuturor creditorilor ș i cele ale debitorului)
b) de interesele sociale angajate în buna desfăș urare a economiei

Pentru a respecta falimentul, trebuie să regleze în totalitate relaț iile patrimoniale cuprinse.
Acest obiectiv se realizează prin Principiul Universabilităț ii, care este comun în proceduri.
concursale ș i constă în faptul că cuprinde întreaga avere a debitorului ș i este considerată
totalitatea creditorilor acestuia.
Prin aplicarea acestui principiu, nu numai că se protejează interesele private, ci că
de asemenea cele de natură publicitară, deoarece se în ț elege întregul patrimoniu al debitorului,
necesar se opre ș te desfă ș urarea activită ț ilor sale, întrerupând astfel cursul de
procesul de criză care cuprinde interesele economice generale.

Liquidare. Bunuri. Drepturi. Acț iuni. Dispoziț ii privind bunul familiei.

Principiul este că patrimoniul debitorului este gaj comun al creanț elor, de bunuri
prezente ș i viitoare, dar debitorul poate exercita anumite acț iuni pentru a conserva ceea ce legea astfel
determină, ca asignaț ii de caracter alimentari, pensii, despăgubiri de asigurări
personale, 75% din salariul său, haine ș i mobilier, ustensilele pentru gospodărie, necesare pentru
subzisten ț ă
binele familiei -cu excepț ia cazului în care datoria a fost generată înainte de constituirea acesteia.

Cine poate să-l iniț ieze ș i cine nu?

Pot solicita: creditorul, debitorul sau mo ș tenitorii declara ț i prin sentin ț ă de
declaraț ia de moș tenitori.

Declaraț ia de faliment poate fi solicitată de:

1- Debitorul însu ș i
2- Mo ș tenitorii săi, declara ț i prin sentin ț a de declarare a mo ș tenitorilor.
1- Uno sau mai mul ț i dintre creditori
despre lucruri determinate, vor putea cere falimentul debitorului lor, dacă vor dovedi
sumar, că bunurile care garantează creditele lor nu acoperă valoarea acestora ș i
ș i manifestă că renunț ă complet la privilegiul sau garanț ia.
Legea 154/69 art.3

Nu pot solicita: soț ul/soț ia celui falimentar, nici ascendenț ii, nici descendenț ii celui falimentar,
fraț ii nici creditorii de credite de muncă.

Nu pot solicita, soț ul / soț ia falimentarului, nici ascendentul, nici descendentul falimentarului, ș i
vice versa. Această interdicț ie se extinde la fraț i între ei ș i la creditori de credite
muncii. Falimentul este o instituț ie care interesează nu doar creditorul ș i debitorul, ci ș i pe
economia naț ională ș i societatea, în întregime, din cauza efectelor grave în lanț pe care le provoacă.

Faliment postum.
Este judecata executivă universală care se ini ț iază împotriva debitorului insolvent declarat în faliment,
DUPĂ MOARTEA SA. Este este falimentul care este declarat după moarte
al debitorului.
Ș i dacă un debitor moare în stare de insolvabilitate, moș tenitorii sau creditorii săi pot solicita
declaraț ia falimentului său, de fiecare dată când cererea este prezentată în termen de 180 de zile (6
lunile) următoare zilei decesului.
Declaraț ia de faliment va produce de drept beneficiul separării patrimoniului la
favorul creditorilor defunctului, dispozi ț iile falimentului se vor aplica doar la
patrimoniul defunctului succesiunii.
Mo ș tenitorii defunctului pot continua convocarea creditorilor pe care acesta o ar fi avut.
iniț iată sau iniț iată în termen de 180 de zile, începând cu ziua decesului său.” Lege
154/69 art.4

Acesta este cu scopul de a reglementa două situaț ii foarte interesante:

a) falimentul postum
b) la iniț iere sau continuare a judecăț ii de convocare a creditorilor post mortem.

Faliment virtual. Nu există în maremajoritatede losordonares lafalimentvirtual; o por

cel puț in elstateconomicinsolvenț a) defalimentnu areefectejuridics în timp ce nu
să fie declarată judecătore ș te. Cu alte cuvinte, nu existăfalimentpăcatsentinț ădefaliment.

Elstatdefaliment(falimentvirtual) dintr-un punct de vedere obiectiv, economic ș i

preexistente, estestaredesuspendare a plă ț ilor oinsolvabilitatea. Lafalimentca atare implică
unasituaț ie juridicăcă nu există atâta timp cât nu este declarată oficial.

Falimentul societăț ilor. Legea 154/69

Societăț i pe acț iuni sau cu răspundere limitată:Art.5 "Falimentul societăț ilor"
anonime sau cu răspundere limitată nu poate fi declarată după ce a fost încheiată
su lichidare.

Art.7 „Declararea falimentului unei societăț i produce falimentul asociaț ilor acesteia
responsabilitate limitată. Toate falimentele se vor trata separat în faț a unui
acelaș i tribunal. Falimentul unui partener nu produce falimentul societăț ii la care aparț ine.
Partea pe care falitul o are în activul social corespunde creditorilor sociali,
cu preferinț ă pentru particularii asociaț ilor. Aceeaș i dispoziț ie se aplică în cazul
în care un individ este membru al două sau mai multor societă ț i dintre care una este
declarată în faliment.

Societă ț i în lichidare:Art.6 „Societăț ile în lichidare pot obț ine

convocarea creditorilor sau să fie declarate în faliment. De asemenea, pot fi
declarate în faliment societăț ile neregulate.
Societăț ile în lichidare care se presupun a fi constituite legal beneficiază de
convocarea creditorilor. Acest text ar trebui să fie eliminat deoarece nu îndeplineș te nicio funcț ie
ș i poate induce în eroare deoarece societăț ile lichidate încetează să existe din punct de vedere juridic ș i nu
pot, prin urmare, fi declarate în faliment.

Societăț i neregulate: de asemenea, pot fi declarate în faliment; societăț ile neregulate

care nu îndeplinesc cerin ț ele impuse de lege, nu beneficiază de
convocarea creditorilor.

Societăț i în participaț ie: aceste societăț i nu sunt contemplate în codul civil în vigoare
Legea 1.183/85
Revelarea Insolvenț ei: este foarte dificil să cunoș ti adevărata stare patrimonială a
persoane în raț iune că o cercetare directă asupra ei ar fi atentatoare la libertate
individ
Revelaț ia sau externalizarea este una dintre caracteristicile insolvabilităț ii dacă se are în vedere
sunt interzise cercetarea sau intervenț ia în afacerile unei persoane.
O informaț ie sumară de investigare a mersului unei întreprinderi ar fi suficientă pentru a
tomara în considerare panica ș i neîncrederea între creditorii săi ș i că, în consecin ț ă,
pierde creditul ș i supravieț uieș te falimentului.
De aceea, pentru ca să existe faliment de drept, nu este suficient fenomenul economic al
insolvabilitatea, este necesar ca un astfel de fenomen SĂ SE MANIFESTE prin semne exterioare, inechívoc.
concrete, determinate, uș or de constatat, pentru a evita cercetările în cadrul companiei
debitor.

Diverse teorii. Critică. Există 3 teorii despre dezvăluirea insolvenț ei:

Prima este teoria materialistă, care determină că neîndeplinirea unei singure obligaț ii
este deja să se revelieze; critica sa este că este o singură nerespectare.
A doua este teoria intermediară, care stabileș te că trebuie să existe o încetare a plăț ilor ș i nu
o singură neîndeplinire; debitorul poate distrage patrimoniul său.
A treia este teoria largă care determină că judecătorul trebuie să aprecieze ansamblul faptelor care
a generat insolvenț a ș i chiar permite declararea falimentului fără ca să existe neîndeplinire.

Teorii acceptate de legea noastră: admite teoria largă prin studiul ansamblului de
fapte care au determinat insolvenț a, iar pentru necomerciant acceptă teoria intermediară.
Art.8 „Declaraț ia de faliment pronunț ată într-o ț ară străină nu poate fi invocată împotriva
creditori pe care debitorul îi are în Republică ș i pentru a le contesta drepturile pe care le pretind
a avea asupra bunurilor existente în teritorul naț ional, nici pentru a anula actele care au avut
sărbătorit cu eș ecul. Declaraț i ș i falimentul de către tribunalele Republicii, nu se
vor avea în vedere creditorii care aparț in concursului format în străinătate,
sau pentru cazul în care, plătind integral creditorii Republicii, ar rezulta un
remanente.

DREPTUL DE CONCURS

Lectia 6 – Procesul de convocare a creditorilor

Conceptul. Este procedura de caracter universal reglementată în Legea Insolvenț ei – 154/69,
promovat de debitor sau de mo ș tenitorii săi, cu scopul de a ob ț ine homologarea unei
concordat, în care se stabilesc reduceri ș i termene pentru a facilita plata datoriilor ș i astfel
dar satisfacț ie atunci când, cel puț in parț ial, creditorilor săi, cu scopul de a evita declaraț ia
de la faliment.
Prezentarea cererii de convocare a creditorilor este suficientă ca declaraț ie de
insolvabilitate.

Caracteres. Convocarea creditorilor este un proces preventiv, contencios ș i de ordine

public, cu caractere foarte speciale deoarece nimic nu împiedică ca într-un moment determinat să
tramitare, poate fi finalizată prin alte mijloace (plată, novare, etc.) atâta timp cât lasă
de a exista bugetul de insolvenț ă care i-a dat naș tere ș i creditorii expres să-l
conș tienț ă.

Principalele sale caracteristici sunt:

a) ESTE UNIVERSAL: pentru că în el se discută ș i se angajează întreaga bogăț ie a unui
debitor insolvent.
b) ESTE OBLIGATORIU: pentru debitorul comerciant insolvabil care, prin mandatul legii, va trebui
a se prezenta în faț a instanț ei competente cerând convocarea creditorilor.
c) ESTE FACULTATIV: pentru debitorul necomerciant care a ajuns la starea de
insolvabilitatea
d) ESTE INQUISITOR: deoarece de la solicitarea convocării ș i până la decizia de admitere
Judecătorul este directorul procesului, îl poate impulsiona din oficiu fără a fi nevoie de activităț i de
parte, poate ordona măsurile ș i diligentele necesare pentru a investiga cauza supusă aprobării sale
jurisdicț ie ș i competenț ă.
e) ACEST DISPOZITIV: de la decizia de admitere, judecătorul acț ionează la solicitarea părț ii,
sindical sau fiscal.

Cine poate solicita. Conform art. 9 din Legea 154/69 „Orice datornic comerciant, care a
ajuns la starea de insolvenț ă, trebuie să se prezinte în faț a instanț ei competente, cerând
Convocarea creditorilor sau falimentul său. Cererea de convocare a creditorilor va conduce
implicit al falimentului.

Prezumț ia legii. Debitorul insolvabil, când cere convocarea creditorilor săi, o face
cu scopul de a evita falimentul său. Luându-l literal, înseamnă că solicită
ambele lucruri în acelaș i timp, ceea ce este imposibil.
Cu toate acestea, având în vedere spiritul legii, se poate interpreta în alt sens:
▪ procedura de convocare a creditorilor necesită anumite cerin ț e pentru securizarea
admisie
▪ ș i dacă prezentarea debitorului nu îndepline ș te cerin ț ele, judecătorul este împuternicit să
respingerea comenzii.
▪ acela ș i lucru se întâmplă când debitorul insolvent nu î ș i îndepline ș te alte obliga ț ii procesuale
▪ în orice caz de inactivitate sau dezinteres din partea convocatorului, în plus de
declaraț ia sa de insolvabilitate, în apărarea drepturilor creditorilor, se declară
falimentul debitorului

Citiț i Legea 154/69 Titlul II Capitolul I

DREPTUL DE PETIȚIE

Lecț ia 7 – Cerere de Convocare

Cerinț e pentru debitorii comercianț i ș i non-comercianț i.

PARA DEUDORES COMERCIANTES:

Art. 10 – Legea 154/69: trebuie să conț ină următoarele:
enun ț area cauzelor care ar fi putut provoca insolven ț a sa
 -un bilan ț general al afacerilor dvs. ș i tabloul demonstrativ al pierderilor ș i câ ș tigurilor,
luate cu anticipaț ie, nu mai mari de 10 zile de la data prezentării acestora
-lista cu to ț i creditorii săi, cu indicarea domiciliilor lor, determinarea
sumele datorate, data scadenț ei obligaț iilor ș i garanț iile speciale dacă
las hubiere.
-un inventar complet al bunurilor sale, descriptiv ș i estimativ, în determinarea celor
valori de costuri ș i negociabilitate ș i sarcinile care le apasă
- ș i se tratează de o societate cu asocia ț i cu răspundere nelimitată, lista acestora
socios sunt indicaț ia adreselor lor
la manifestarea că pune la dispozi ț ia judecătoriei, căr ț ile ș i hârtiile sale
-o certificare de la Registrul General al Insolven ț elor în care se men ț ionează:
-si a solicitat sau nu, anterior, convocarea creditorilor săi sau
quiebra ș i, după caz, desistările respective, cu data dosarului
că i-au admis
-s-a celebrat concordatul, data omologării sale ș i, dacă e cazul, data acestuia
îndeplinire, denunț are sau nulitate.
certificatul de înregistrare a contractului social în Registrul Public de Comer ț
-autorizarea prevăzută în art. 15 (cererea de convocare a creditorilor sau de
declara ț ia de faliment a societă ț ilor ș i asocia ț iilor va fi formulată de
intermediul reprezentan ț ilor săi legali ș i autorizată în cazurile asocia ț iilor,
societă ț i pe ac ț iuni, cooperative ș i cu răspundere limitată, prin adunare de
asociaț i, acț ionari sau parteneri).

PARA DEUDORES NU COMERCIANȚ I:

Debitorul necomerciant care a ajuns în stare de insolvenț ă poate depune cererea
prevăzut în cel de comerciant.

Facultatea instanț ei. Judecătorul studiază timp de 25 de zile posibilitatea convocării ș i va da un

termen de 8 zile în cazul în care este necesar să completaț i un anumit atribut, după expirarea acestui termen va declara
o va respinge convocarea din cauza A.I.

Măsuri de securitate. Art. 16 - Legea 154/69 „La primirea prezentării debitorului, instanț a
va putea oferi măsurile de siguranț ă pe care le consideră adecvate privind bunurile acestuia,
inclusiv embargoul tuturor sau unei părț i din aceș tia ș i inhibiț ia generală a debitorului. De asemenea, va putea,
a desemna un funcț ionar al Sindicatului General al Falimentelor, pentru a supraveghea activitatea
deudor.

Termenul pentru admisia cererii. În termenul maxim de douăzeci ș i cinci de zile, instanț a
va rezolva admiterea convocării creditorilor sau declaraț ia de faliment.

Cazuri de respingere în funcț ie de faptul că datornicul este comerciant sau nu comerciant.

DEUDOR COMERCIANT: debitorul care a încetat să fie comerciant, de fiecare dată când acesta
insolvabilitatea se datorează obliga ț iilor asumate în timpul exerci ț iului comer ț ului, va fi
considerat comerciant în ceea ce priveș te obligaț ia, dacă insolvenț a s-ar fi produs
în termen de un an de la închiderea afacerilor sale, ca comerciant.
DEUDOR NON-COMERCIANT: debitorul non-comerciant, care a ajuns la starea de
insolvabilitatea va putea depune cererea, îndeplinind toate cerinț ele necesare, cum ar fi cea de
a se prezenta în faț a instanț ei competente solicitând convocarea creditorilor săi sau falimentul său,
deș i poate fi dispensat de anumite cerinț e, în funcț ie de caz.
Nu se va aplica pentru el, prevederile din inc. 8 al art. 10 (certificat de înregistrare al
contract social, în Registrul Public de Comerț ).

Convocarea creditorilor societă ț i ș i asocia ț ii. Cererea de convocare a

creditorii sau de declararea falimentului societăț ilor ș i asociaț iilor va fi formulată
prin intermediul reprezentanț ilor săi legali ș i autorizaț i în cazurile asociaț iilor, S.A.
Cooperative ș i SRL, prin adunarea asociaț ilor, acț ionarilor sau membrilor.
Când această autorizaț ie nu ar putea fi însoț ită de scrisoarea iniț ială, solicitantul
va putea remedia această deficienț ă, în termenul stabilit de instanț ă, care nu va putea depăș i 10
zile, pentru SRL-uri ș i de 25 de zile, pentru celelalte.
Ș i dacă această cerin ț ă nu va fi îndeplinită, la timp, instan ț a va respinge cererea.
rezoluț ia care stabileș te termenul în care trebuie remediată deficienț a va fi irevocabilă. La
că refuzul cererii va putea fi contestat.

Renunț area la cererea de convocare. Este modul de concluzie a procesului prin virtutea
care dintre litiganti, în procedura contencioasă sau litigantul în procedura
voluntar, se abț ine de la acesta în mod expres, renunț ând la cerere sau la opoziț ie, în
caz
Art. 17 – Legea 154/69: Debitorul poate renunț a la procedura prevăzută în articolele 9 ș i 13,
numai înainte de a fi pronunț ată decizia care admite convocarea sau declară falimentul ș i nu
poate reinvoca, până la trecerea a 60 de zile de la auto care declară renunț area.
Acceptat desistarea, va rămâne fără efect, prezumț ia stabilită în al treilea paragraf al
art. 12º.

DREPTUL DE Insolvenț ă

Lectia 8 - Autoturism de Convocare

Dispoziț ii pe care trebuie să le conț ină. Auto de convocare a creditorilor este rezoluț ia
judiciar, care dă deschiderea procesului. Trebuie, prin urmare, să fie fundamentat, magistratul trebuie să se pronunț e
despre circumstanț ele insolvabilităț ii pe care debitorul le-a menț ionat în cererea sa.
Judecătorul, după studierea datelor furnizate de debitor ș i primirea explicaț iilor acestuia,
ș i astfel a considerat de cuviinț ă, pentru a asigura o mai bună desfăș urare, dictează rezoluț ia iniț ială care deschide procesul.

DISPOZIȚ II PE CARE TREBUIE SĂ LE CONȚ INĂ

Art. 18 – Legea 154/69 „Va fi întemeiată ordonanț a ș i va dispune:
la desemnarea sindicatelor
2. la determinarea dacă debitorul este sau nu comerciant
3. stabilirea unui termen de nu mai puț in de 20 de zile ș i nu mai mult de 40, pentru ca creditorii
prezentate la Secretariatul Judecătoriei, titlurile justificative ale creditelor lor sau, în lipsa acestora,
la manifestaț ie semnată cu exprimarea sumei exacte a creditului, originea sau cauza ș i
privilegiul pe care pretindeau că îl au. Perioada respectivă va începe să fie contabilizată de a doua zi
al de la última publicaț ie a edictului.
4. comunicarea către Registrul General al Falimentelor
5. intervenț ia Ministerului Public
6. La publicaț ie a edictului, în forma prevăzută în art. următor (19)

Publicitate. Este forma de a oferi o difuzare mai largă, propagare, a unui judecăț i.
Art. 19 – Legea 154/69: Un extras al ordin care admite convocarea se va aduce la cunoș tinț ă prin
edicte publicat timp de 5 zile, într-un ziar de mare circulaț ie din capitală ș i va conț ine textul de
partea dispozitivă a auto de convocare

Notificare. Odată cu publicarea edictului, creditorii sunt anunț aț i despre hotărârea de

admitere, având în vedere că termenul pentru verificarea creditelor începe să curgă de la
ziua următoare după ultima publicaț ie.
Art. 19 – Legea 154/69: Sindicul va transcrie fiecărui dintre creditori, prin scrisoare certificată sau
telegrama colacionat, extrasul indicat în art. 18. Lipsa trimiterii sau primirii de
această notificare nu va produce nulitatea procedurii.

DREPTUL LA INSOLVENȚĂ

Lecț ia 9 – Efectele juridice ale convocării

Administrarea debitorului convocator. Efectele juridice, produc în domeniul

Dreptul, o serie de fenomene. Situaț ia juridică iniț ială suferă variaț ii ș i este afectată.
nu doar administra ț ia debitorului, ci ș i drepturile proprii
creditori.
Debitorul căruia i-a fost acordată convocarea creditorilor săi, păstrează administrarea
de sus bienes.

Acte ineficiente. Deș i debitorul păstrează liberă administrare a bunurilor sale, ceea ce nu
variază fundamental situaț ia lor juridică, se stabileș te o supraveghere asupra actelor lor de către
Síndic, la cărora ar putea să se opună temeinic acesta pentru a proteja drepturile celor
creditori ș i a evita daune sau prejudicii.
Convocatarul va continua desfă ș urarea normală a activită ț ilor la care se afla
dedicat până la omologarea concordatului în măsura în care o permit măsurile
cautelare care ar fi putut fi decretate, cum ar fi sechestrul sau inhibiț iile.
Debitorul nu va putea efectua acte cu titlu gratuit, constituirea de ipoteci, gajuri sau
orice alte acț iuni care îi alterează situaț ia patrimonială. Exclusiv în caz de necesitate urgentă
de câte ori este în beneficiul integrităț ii patrimoniului, judecătorul poate autoriza unele dintre
acț iunile acestea, dar niciodată cu titlu gratuit.
Ș i dacă debitorul realizează unele dintre aceste acte fără autorizaț ia menț ionată a Judecătorului, acesta nu
va avea efect asupra creditorilor ș i judecătorul va putea declara falimentul conform severităț ii
del fapt după ce l-a ascultat pe debitor ș i pe Sindic.
Creditorii sunt autorizaț i să denunț e imediat în cazul în care ajung la cunoș tinț ă
de fapte asemenea.

Funcț iile [Link]. 22 – Legea 154/69 „Sindicatul va studia situaț ia debitorului,

va investiga cărț ile ș i documentele sale, va supraveghea contabilitatea ș i toate operaț iunile pe care le efectua,
va ridica inventarul general al bunurilor sale ș i le va compara cu cel prezentat de debitor la
efectuarea comenzii dvs.
Art. 23 – Legea 154/69 „Sindicul este autorizat să efectueze cercetări, la domiciliul
debitor. Acesta este obligat să-i permită inspectarea cărț ilor ș i documentelor sale ș i să-i furnizeze,
împreună cu angajaț ii săi, toate datele ș i informaț iile pe care le solicită.
Art. 24 – Legea 154/69 „Sindicul va informa instan ț a imediat ce ajunge la aceasta
cunoș tinț ă, realizarea de către convocator a unor acte interzise în art. 21.
De asemenea, poate solicita ca instanț a să ia măsuri de securitate asupra bunurilor debitorului,
si nu l-ar fi făcut în termenul prevăzut la art. 16º să întocmească un inventar general de
bunurile ș i a însoț i cu cele prezentate de debitor.

Denun ț aț i la instan ț ă realizarea actelor interzise debitorului ș i chiar cere ț i, dacă

nu s-a făcut la vremea sa, ca instanț a să decreteze măsurile de securitate mai
conveniente.
-Trebuie să cunoască despre administrare
-Trebuie să cunoască despre contabilitate

Trebuie să aibă no ț iuni minime de Drept

Suspendarea execuț iilor. Art. 26 – Legea 154/69 „De la admiterea convocării,

creditorii prin titlu sau cauză anterioară nu pot începe sau continua acț iuni executive împotriva
patrimoniul debitorului, cu excepț ia celor care aveau ca obiect încasarea unei creanț e cu
garanț ie reală sau a celui care corespunde lucrătorului ca urmare a unui contract de muncă.
Este este un alt efect caracteristic al admiterii. Acest lucru se datorează principiului că toț i
acredeț i quirografari (acredeț i care nu au creditul garantat ș i nu beneficiază de niciun
privilegiul) sunt egali în faț a legii.

Venciment anticipat al creditelor. Art. 27 – Legea 154/69 „Doar în scopul convocării

creditul împotriva debitorului se va considera scadent, cu discountul dobânzii în modul
determinată în art.85. Prin admiterea convocării, toate creanț ele împotriva debitorului expiră,
descontându-se dobânzile. Dacă au fost stipulate dobânzi, acestea se vor scădea pe durata care
a lipsit până la expirare.
Toate creditele chirografare sau comune, a căror date de expirare nu au sosit încă
expiră în ziua admiterii convocării. De asemenea, sunt scăzute dobânzile care
nu au trecut până la data limită a documentelor.

Credite supuse unei condiț ii suspensive sau rezolutoria. Art. 28 – Legea 154/69 "Creditele
subiecț ii la o condiț ie rezolvantă se vor considera ca ș i cum nu ar avea o astfel de condiț ie. Se
înț elege prin condiț ia rezolutorie un fapt viitor ș i incert de care depinde rezolvarea sau
extincț ia unui drept dobândit, neîndeplinirea condiț iei sau fiind cert că nu se va îndeplini,
dreptul care depinde de ea se dobândeș te ca ș i cum nu ar fi existat niciodată o astfel de condiț ie.
Este un efect special al legii care înlocuieș te o aș teptare ș i care tinde să cureț e pasivul
dezechipat.
LA PRESCRIPȚ IA Este mijlocul de a dobândi un drept sau de a se elibera de o obligaț ie prin
timpul simplu prevăzut în lege în fiecare caz.

Suspendarea ș i întreruperea prescripț iei. Art. 29 – Legea 154/69 „Prescripț ia

drepturile creditorilor vor fi suspendate de la admisia convocării până la
finiț area procesului. Cererea de recunoaș tere a unei creanț e va produce efectele unei
demanda judiciară va întrerupe termenul de prescripț ie.

Ac ț iunea de [Link]. 30 - Legea 154/69 "Deschiderea judecă ț ii de convocare va oferi

dreptul, ca în cazul falimentului, la exercitarea acț iunii de restituire pe care o reglementează
articolele 115 până la 123 pentru a obț ine restituirea efectelor sau bunurilor care se află în posesia
al debitorului dar care a intrat în patrimoniul său printr-un titlu care nu este legal, definitiv şi
irevocabil
Al treilea, chiar în cazul creditorului, are capacitatea de a recupera bunul atât în procesul de
convocare ca în cazul falimentului.

Convocatori solidari. Art. 31 – Legea 154/69 „Creditorul mai multor coobligaț i care se
va participa la judecăț ile de convocare ale celor care le-au solicitat între ei
pentru creditul său integral până la plata totală.
Si creditorul participă la proces, se consideră că solicită plata totală a creditului său ș i în
consecuencia, trebuie să fie la rezultatul procesului ș i nu se pot face reclamaț ii ulterioare
împotriva debitorului de la care beneficiază reducerea, ci împotriva celorlalț i coobligaț i.
Ș i dintre mai mulț i coobligaț i, dacă unii au solicitat convocarea, creditorul de asemenea va putea
a concura la toate procesele până la acoperirea sumei creditului său.
În niciunul dintre cazuri, coobligaț ii nu vor putea solicita plăț ile efectuate, având în
ț ine cont că aceasta se aplică atât pentru convocare, cât ș i pentru faliment prin manifestarea
insolvabilitatea debitorului sau a debitorilor.

DREPTUL DE INSOLVENȚĂ

Lecț ia 10 – Verificarea Creditului

Concept. Este este procedeu care cuprinde prezentarea, studiul ș i discuț ia despre
creditele. Cererea sau prezentarea titlurilor de credit este obligatorie nu doar pentru
creditori chirografari, ci ș i pentru creditele cu garanț ie reală pentru obligaț ii
anterioare prezentării cererii de convocare.
Studiul creditelor revine sindicului. Debitorul ș i creditorii înș iș i vor putea
formular observa ț iile pe care le consideră necesare. Judecătorul, în final, le poate accepta sau
rechizita
Verificarea creditelor se realizează în mod automat atunci când nu au fost observate.
de către sindicul, debitor sau creditori. Aceasta implică acceptarea sa obligatorie din partea
Judecător.

Importanț a. Se ocupă cu identificarea titularilor autentici ai dreptului concursal - număr, sumă,

natură, grad, etc. - faț ă de ceilalț i creditori pentru a putea:
a participa la rezolu ț iile consiliului
-a contesta
-a participa la încasarea cotiza ț iilor, în cadrul concursului preventiv sau dividendului în lichidare
al activului
fi subiect activ al falimentului
Importanț a sa este reală ș i pozitivă în toate legislaț iile.
Obliga ț ia verificării ș i excep ț ii. Admiterea convocării tuturor
creanț ii sunt obligaț i să se prezinte la Secretarul Judecătoriei unde se află procesul
cu documentele justificative ale creditelor sale, în termenul stabilit în ordonanț a respectivă,
inclusiv cei care au privilegiul cu garanț ie reală.
Art. 32 – Legea 154/69: După pronunț area ordonanț ei care admite convocarea, toț i creditorii inclusiv
cei care au credite cu garan ț ie reală sau cu privilegii, cu excep ț ia dreptului celor
angajaț ii, prevăzuț i în legile muncii, vor fi obligaț i să prezinte la secretariatul unde
radică judecata ș i în termenul stabilit în auto judiciar respectiv, documentele
justificativele creditelor sale sau, în lipsa acestora, o manifestare semnată cu exprimarea
monto, originea sau cauza ș i privilegiul pe care pretindeau că îl au.
La cererea unei păr ț i, judecătorul poate dispune ca secretarul să facă copii ale titlurilor
prezentate sau primiț i fotocopia acestora ș i restituț i originale creditorului, cu
constanț a de a fi fost prezentate în timp util ș i certificarea autenticităț ii, în
copia sau fotocopia.
Angajaț ii ș i muncitorii protejaț i de legile muncii sunt exempț i de această obligaț ie,
deș i tribunalele au decis că în scopul încasării salariilor sau a salariilor, în caz
De cerere, trebuie să solicite plata în faț a judecătorului de faliment sau de insolvenț ă. Această plată va fi efectuată de către

Sindical

Verificarea creditelor în valută. Reducerea ș i a ș teptarea stipulate în

concordatul nu modifică natura obligaț iei, ceea ce înseamnă că nu există novare.
Prin urmare, obligaț ia convenită în valută străină subsistă ș i trebuie plătită la cursul de
cursul valutar valabil în ziua plăț ii fiecărei rate de conciliere.

Forma de solicitare a verificării. Verificarea creditelor se produce în mod automat.

când nu au fost observaț i de către Sindic, debitorul sau creditorii.

Termen. Lista creditorilor prezentată de către Sindic va fi expusă în Secretariatrul

de la instanț ă pentru 10 (zece) zile. Administratorul judiciar va trebui să prezinte această listă în termen de 8 (opt) zile după
încheierea termenului stabilit pentru verificarea creditelor.

Ș i dacă este vorba despre un proces voluminos, din cauza termenului excesiv de scurt, Sindicul nu are
timpul necesar pentru a prezenta lista, ceea ce permite atunci extinderea acesteia. Regula
este că termenele sunt peremptorii, cu excepț iile prevăzute de lege.
Închiderea termenului de verificare a creditelor trebuie să fie declarată de către judecător, anterior unui raport al
actuar; este un termen judiciar, nu legal.
La expirarea termenului de 10 (zece) zile, Secretarul va informa instanț a despre aceasta, ridicând...
auto-uri.

Decizie judiciară. Judecătorul se va pronunț a într-un termen de maximum 15 (cincisprezece) zile ș i

disponibil
-la admiterea fără alte formalită ț i a crean ț elor care nu au fost contestate de către Sindic, debitor sau
creditori
-recunoa ș terea sau respingerea creditelor observate, cu prealabila notificare de 3 zile a
impugnarea respectivă a titularului creditului.
În ambele cazuri, judecătorul se va pronun ț a, de asemenea, cu privire la privilegiile invocate.
Resurse. Nu va exista niciun recurs împotriva hotărârii judecătorului care admite creditele.
contestaț i.
Aceasta va cauza executare (trebuie îndeplinită) cu excepț ia cazurilor de rău intenț ionat sau fraudă, care
vor trebui să fie ventilate prin intermediul acț iunii.

Rezoluț ia care recunoaș te creanț ele contestate poate fi contestată de contestator sau de
Sindicatul ș i nepromovarea recursului va produce acelaș i efect ca paragraful anterior
Cea care este respinsă total sau parț ial poate fi contestată de titularul creditului. Persoana interesată
poate începe o reclamaț ie ulterioară (posterioară) chiar dacă nu a depus recursul de
apelare.
Rezolu ț ia instan ț ei care va admite sau respinge gradul solicitat va fi ÎNTOTDEAUNA
apelabil.

Constituț ia comitetului creditorilor. Art. 38 – Legea 154/69: Comitetul creditorilor se

se va declara constituită cu cei admiș i ș i cei recunoscuț i de judecător fără a împiedica acest lucru
resurse de apelare care ar fi fost promovate împotriva rezoluț iilor care recunosc sau
respinge creditele sau preferinț ele invocate.
Rezoluț ia care va fi pronunț ată în apelul formulat modificând decizia judecătoriei asupra
reconoscerea sau respingerea unui credit sau a unei preferin ț e invocate nu va influen ț a asupra
rezoluț iile adunării creditorilor. Creditorii care se prezintă pentru a solicita includerea lor
după termenul stabilit la art. 32, o pot face prin intermediul unui incident.

DREPTUL LA INSOLVENȚĂ

Lecț ia 11 - Absolvirea Creditelor

Conceptul. Gradarea sau clasificarea creditelor este ierarhizarea în lichidarea de
aceleaș i, ocupând primul loc Creditorii de Muncă, urmaț i de Privilegiaț i
cu garanț ii reale ș i în cele din urmă Quirografarii.

Procedura de graduare. Sunt diferitele tipuri de credit de care dispunem ș i sunt

următoarele:
a) CREDIT AGRICOL: cel care procură capitalul de care are nevoie agricultorul pentru a creș te
producț ie sau pentru a face faț ă cheltuielilor de exploatare agricolă, exclusiv.
b) CREDIT BANCAR: cel practicat de băncile sau instituț iile de credit unde
comercianț ii scad documentele din portofoliul lor.
c) CREDIT INDUSTRIAL: cel dedicat promovării ș i dezvoltării industriei.
d) CREDIT MERCANTIL: cel care are loc între comercian ț i pentru a achizi ț iona
produse ale unităț ii dumneavoastră.
e) CREDIT PERSONAL: cel acordat unei persoane cu singura garanț ie a onestităț ii sale,
capacitate ș i condiț ie de administrator.
f) CREDIT PRIVAT: cel acordat de capitaliș ti, persoanelor fizice sau societăț ilor.
g) CREDIT PUBLIC: cel pe care particularii îl acordă guvernului, când acesta prin intermediul
împrumuturi publice, emite titluri perpetue de rentă.
h) CREDIT QUIROGRAFAR: este creditul comun sau simplu care nu beneficiază de privilegiu sau
prin urmare fără nicio preferinț ă în ceea ce priveș te alte credite.
i) CREDIT REAL: cel acordat în virtutea unui bun economic, care este dat ca garanț ie.
j) CREDIT PRIVILEGIAT: cel care beneficiază de prioritate pentru a fi plătit înaintea altora.
 DREPTUL LA INSOLVENȚĂ

Lectia 12 – Concordat

Concept. Este este acordul, indiferent de modalitate, realizat între debitor ș i cei săi
creditori chirografari prin majoritate legală prin care aceș tia îi oferă aceluia, facilităț i pentru
plata datoriilor. Este o convenț ie încheiată între debitor ș i creditorii săi prin care se
conceden aşteptări sau o remisune sau o reducere a sumei creditelor pentru a facilita plăț ile acestora,
în scopul de a rezolva o stare de faliment sau de a evita ca aceasta să fie declarată.

Înseamnă: acord de voinț e, aranjament realizat între două sau mai multe persoane într-o soluț ie
oricine, prin care se încearcă crearea unei situaț ii care, după părea persoanelor ale căror interese
se vin compromi ș i, este necesară ș i convenabilă pentru a da o terminare mai
satisfăcătoare, pentru toate materiile care formează obiectul aranjamentului, acordului sau concordatului. Cei
convenț iile când sunt plasate în terenul juridic se supun legislaț iilor speciale care
le reglementează, oferindu-le baze solide ș i ferme pe care se sprijină ș i primind
denumiri diverse adecvate ș i conforme cu principiile care informează, astfel încât
este foarte extensiv sensul cuvântului. Legea noastră reglementează concordatul judiciar preventiv,
care la rândul său poate fi moratoriu, remisoriu sau mixt, întrucât acesta pentru a produce efecte
trebuie să fie omologat judecătoreș te ș i este consacrat cu scopul de a evita declaraț ia de
faliment

Este un mijloc pe care legea îl oferă pentru a evita falimentul. În dreptul nostru este unic ș i
exclusiv PREVENTIV. Este o convenț ie celebrată între debitor ș i creditorii săi.
pentru care se acordă ESPERAS sau o REMISIE sau o REDUCERE a sumei creditelor pentru
facilitarea plă ț ii acestora în scopul de a rezolva o stare de faliment sau de a evita ca aceasta să aibă loc
declarată.

Diverse clase.
a) CONCORDAT AMICAL: acest tip de Concordat nu este reglementat în lege
154/69, dar este este cunoscut ș i utilizat; poate fi:
EXTRAJUDICIAL: este cel care este independent de procedura judiciară ș i de intervenț ia
magistrat
JUDICIAL: este subiectul procedurii ș i al omologării Judecătorului. Poate avea loc în 2
casos
CONCORDAT AMIGABIL MORATORIU
CONCORDAT AMIGABIL DE LA INSOLVEN Ț Ă

b) CONCORDAT OBLIGATORIU: pentru to ț i creditorii chirografari al căror

titlurile sunt anterioare auto-ului de admitere. Pentru legislaț ia noastră pozitivă în vigoare,
trebuie să fie judiciar ș i se distinge în:
PREVENTIV (JUDICIAR)
PREVENTIV MORATORIU
-PREVENTIV MISTO
Natura juridică:
este un stat de comuniune (masă)
- este un contract oneros ș i bilateral: poate fi considerat ca o tranzac ț ie
- este un contract unic, deoarece caracteristicile acestui contract le leagă ș i pe
creanț e necunoscute, absente ș i disidente, care nu s-au alăturat acestuia nu este un
act de comerț obiectiv

DREPTUL LA INSOLVENȚĂ

Lecț ia 13 - Sărbătoarea Concordatului

Concordatul operează ca o novare; nu este un act de comerț obiectiv deoarece nu răspunde la
no ț iunea economică a actului comercial, nu poate fi încheiat, decât de debitori
comercian ț i. To ț i creditorii a căror crean ț e au fost verificate fac parte din
comuniune ș i au dreptul să intervină în adunare ș i să facă să prevaleze prin
discuț ie ș i vot, voinț a lor; dar, în acelaș i timp, sunt obligaț i să se supună celor hotărâte
în adunare prin votul majorită ț ii. Interven ț ia Judecătorului în omologare sau
rechizul concordatului este pur ș i simplu o func ț ie tutelară care se dovede ș te necesară pentru
verificaț i că dispoziț iile legale au fost pe deplin respectate, dar în niciun caz
deriva din eficacitatea concordatului în raport cu creditorii aderenț i la rezolvare
judiciar.

Convocarea adunării creditorilor. Art. 40 - Legea 154/69: Constituita adunarea de

creanț i, instanț a va convoca debitorul, creanț ii admisi ș i recunoscuț i ș i la
funcț ionarii procesului vor avea o întâlnire care trebuie să aibă loc în termen de 10 (zece) zile
următoarele.

Reuniunea consiliului. Art. 41 – Legea 154/69: În ziua ș i la orele stabilite, se va reuni consiliul
preș edintă de către judecător cu orice număr de creditori prezenț i ș i cu asistenț a celor
persoanele menț ionate în art. 40 din această Lege. (Debitor, creditori admisi, creditori
reconoscuț i ș i funcț ionarii procesului.

Asisten ț a debtorului. Debitorul se poate face reprezentat în caz de imposibilitate.

debidamente justificate de către un mandatar cu puteri extinse. Dacă debitorul nu se prezintă
personalmente sau conform celor stabilite în paragraful precedent, judecătorul îl va putea considera
desistat de la convocare ș i să declare falimentul său.

Raportul sindicului. Art. 42 – Legea 154/69: Deliberările vor începe cu citirea de către
Sindicul, dintr-un raport despre cauzele insolvenț ei debitorului, condiț iile în care
a găsit contabilitatea, dacă există, starea activului ș i pasivului ș i comportamentul
patrimonial al acestuia. De asemenea, îș i va exprima opinia cu privire la concordatul oferit de debitor.
În continuare, va fi citită propunerea de concordat prezentată de debitor. Această propunere
va fi supus discuț iei ș i creditorii vor putea propune modificări. Debitorul va putea
formular o propunere nouă în vedere dezbaterii sau a men ț ine ceea ce ar fi prezentat
iniț ial. Instanț a va supune imediat la vot propunerile corespunzătoare dacă nu
suspenda reuniunea până la o altă audiere, care va avea loc în termen de trei
zi. Rezoluț ia instanț ei va servi drept citare suficientă.

Propunerea de concordat. Debitorul va trebui să-ș i prezinte propunerea de concordat în termenul

termenul stabilit pentru verificarea creditelor. În cazul în care nu se face într-un astfel de timp, judecătorul va revoca
auto care a admis convocarea ș i va declara falimentul debitorului. Acest caz este numit
ÎNCHIDEREA OFICIO, adică direct prin dispozi ț ia legii fără a fi fost
expresamente solicitată de către cei interesaț i, pentru o cauză pur formală

Discuț ia despre votarea propunerii. Consiliul este unul, chiar dacă se desfăș oară în mai multe acte;
toț i creditorii au dreptul să participe la oricare dintre aceste acte ș i să decidă asupra
tema planteado. Debitorul convocator va putea, în cadrul ș edinț ei, să îmbunătăț ească propunerea de
concordat, introducându-i modificări care să o facă mai benefică pentru creditori.
Ceea ce nu va putea face este să o înrăută ț ească, deoarece acest lucru ar echivala cu formularea în acel act a
propunerea de concordat în loc să fie făcută în termenul legal. O astfel de procedură ar putea da
loc de manevre împotriva creditorilor absenț i. De aici că atât modificările care
propuneț i debitorul, la fel ca cele sugerate de creditori, vor trebui să fie exclusiv pentru
îmbunătăț irea propunerii de concordat.

Dreptul de vot. Art. 43 – Legea 154/69: Vor putea vota concordatul doar creditorii
quirografari. Dacă în votare participă creditorii privilegiati sau cu garanț ii reale,
ello va duce la pierderea privilegiilor sau garanț iilor lor. Totuș i, vor putea renunț a la o
parte din privilegiul sau garanț ia nu mai mică de 25% din creditele lor ș i a vota pentru această sumă ca
quirografari. În niciun caz nu vor putea recâș tiga privilegiul sau garanț ia pierdută sau renunț ată.
Când garanț ia reală, gajul sau avalul au fost date de o terț ă persoană, creditorul va putea
a participa la adunare ș i a vota pentru întreaga sa credit; dar în acest caz reducerea parț ială a
datoria acordată în concordat va elibera garantul terț până la concurenț a părț ii
remisă. Dacă al treilea care a acordat o garanț ie reală sau de alt tip are dreptul de a repeta
împotriva concordatarului, plata pe care o face, poate participa la adunare ș i vota în absenț ă ș i
reprezentarea creditorului principal.
Nu vor putea vota concordatul nici soț ul, nici cesionarii care au dobândit creanț ele lor.
în decursul celor 12 (doisprezece) luni anterioare datei întâlnirii consiliului, cu excepț ia
care provin din endosele documentelor la ordin.

Majoritatea necesară. Pentru ca concordatul să fie considerat acceptat, se cere să voteze pentru acesta.
acceptarea celor două treimi din creditori prezenț i care reprezintă cel puț in 75% din
credite verificate sau viceversa.

Acta final. Se va întocmi un proces verbal detaliat al acț iunilor ș i vor semna:
-Judecătorul
Func ț ionarii procesului
Debitorul
Creditorii care doresc să o facă

Clauze permise ș i interzise. Art. 45 – Legea 154/69: Se poate constitui concordat orice
acord, indiferent de modalitate, de fiecare dată când nu contravin direct sau indirect
interdic ț ii exprimate de lege ș i să nu importe o eliberare a debitorului prin
adjudicarea bunurilor sale în favoarea creditorilor săi. Clauzele concordatului trebuie să fie
comune pentru toț i creditorii chirografari, pe baza unei perfecti egalităț i.

Chiar ș i aș teptările permise.

QUITA este remiterea parț ială a datoriei. O parte din capital pe care debitorul va înceta să o plătească sau
porț iunea creditului pe care debitorul o va lăsa nepătrunsă.
ESPERA este termenul în care debitorul trebuie să- ș i plătească datoriile, conform
concordat.

OBSERVAȚ II:
- ș i la quita atinge 50%, a ș teptarea nu va putea fi mai mare de 2 ani
- dacă termenul este superior la 2 ani, maximum de reducere va fi de 30%
-debitorii comercian ț i cu activitate regulată în afacerile lor de mai bine de 20 de ani fără
a cerut convocarea creditorilor sau a declarat falimentul, i se va putea acorda
quitas de până la 75%.

Homologarea concordatului. Dacă după expirarea termenului de 8 (opt) zile, nu s-a

a contestat concordatul sau dacă a contestat ș i a fost soluț ionată procedura respectivă, s-ar fi
respins contestaț ia, judecătorul o va omologa.

DREPTUL LA Faliment

Lecț ia 14 – Efectele Concordatului

Obligativitate. La fel cum admiterea convocării creditorilor are efectele sale
juridice specifice, homologarea concordatului produce o serie de efecte sau fenomene
juridice care transformă situa ț ia creditorilor săi. Acele efecte juridice
constituie obligaț ia.
Art. 51 – Legea 154/69: Aprobatul concordatului face obligatorii clauzele sale pentru toț i
creditorii chirografari al căror titluri au fost anterioare hotărârii care ar fi admis
convocare, chiar dacă nu ar fi participat la procedură sau ar fi votat în
contra concordatului.

Efectul asupra codebitorilor ș i garantorilor debitorului. Concordatarul se eliberează în ceea ce priveș te

codebitorii, garanț ii ș i cei care au avut împotriva lui o acț iune de regres, în aceeaș i
forma ș i suma convenite prin concordat.

Măsuri de securitate anterioare. Art. 52 – Legea 154/69: Sechestrările sau alte măsuri de
securitate că creditorii chirografari ar fi obț inut asupra bunurilor debitorului înainte
de la admitere a convocării, vor fi ridicate de către tribunal.

Extincț ia creditelor. Art. 53 – Legea 154/69: Creditele vor fi extinguibile în parte

prin care s-ar fi făcut trimitere în favoarea concordatarului, cu excepț ia stipulării expres în
contrariu.

Concordate ale societăț ilor. Art. 54 – Legea 154/69: În societăț ile care au obț inut
un concordat ș i ar avea asociaț i cu răspundere nelimitată, creditorii vor putea doar
exercita acț iunea împotriva bunurilor proprii ale acestora în cazul în care societatea nu ar respecta
concordatul. Acesta este aș a deoarece în Societăț ile cu Răspundere Nelimitată asociaț ii
respond în mod solidar ș i nelimitat ș i în mod accesoriu cu bunurile lor proprii pentru
datorii sociale. De aici rezultă că, dacă o societate de această natură a obț inut un concordat ș i încetează să
a-l îndeplini, partenerii răspund personal.

Acț iuni individuale ale creditorilor. Art. 57 – Legea 154/69: Cu omologarea

concordat cesion la limitele stabilite creditorilor în art. 26. În exercitarea
acț iunile individuale trebuie să respecte stipulaț iile concordatului.

Creditori rău platnici. Art. 58 – Legea 154/69: Creditorii care nu î ș i vor exercita
în mod oportun, drepturile lor nu vor putea fi revendicate faț ă de ceilalț i creditori în niciun caz
dividendele pe care le-ar fi perceput conform concordatului. Numai vor putea participa în
dividende de repartizat, fără a aduce atingere dreptului de a solicita debitorului dividendul
impago după ce concordatul a fost lichidat, în raport cu ceilalț i creditori.

Facultăț ile sindicului. Art. 59 – Legea 154/69: Sindicul va continua în îndatoririle sale până la
îndeplinirea totală a concordatului. Activitatea Sindicului nu poate fi pasivă în această etapă a
proces. Trebuie să menț ină supravegherea asupra debitorului, inclusiv să verifice sau să inspecteze cărț ile sale ș i
documente atunci când consideră necesar.

Acte interzise. Art. 60 – Legea 154/69: Aprobat concordatul ș i până la finalizarea acestuia.
respectare, debitorul nu poate realiza acte străine naturii afacerii sau industriei sale
fără autorizarea expresă a sindicelui. Acesta se va pronunț a cu privire la cererea concordatarului
în termen de 8 (opt) zile ș i în cazul în care nu se face, se va considera că autorizaț ia a fost acordată. El
sindicul va informa instanț a despre orice act al concordatarului pe care el nu l-ar fi autorizat ș i
o estimare prejudiciabilă intereselor creditorilor sau care ar fi fost realizată în fraudă
de la aceleaș i.

DREPTUL LA FALIMENT

Lecț ia 15 – Nulitatea Concordatului.

[Link]. 61 – Legea 154/69: Dacă în termen de un an de la omologarea concordatului se descoperă

dolo o fraudă din partea debitorului care consta în ocultarea activului sau exagerarea
pasiv, orice creditor quirografar poate cere nulitatea concordatului în ceea ce priveș te
se referă la avantajele pe care debitorul concordatar le-ar fi primit.

Efectele. Anularea concordatului va prejudicia doar debitorul ș i creditorii beneficiari.

prin dol sau fraudă. Actele executate de bună credinț ă conform concordatului vor rămâne
firmelor în ceea ce priveș te creditorii de bună credinț ă.

Rezilierea concordatului. Art. 62 – Legea 154/69: Dacă din vina imputabilă debitorului sau la...
fiadorii concordatului nu î ș i îndeplinesc stipula ț iile acestuia, orice creditor
quirografario poate solicita instanț ei desființ area concordatului, după o interpelare adresată debitorului.
Rezilierea trebuie să fie însoț ită de declanș area falimentului debitorului.
 DREPTUL DE INSOLVENȚĂ

Lecț ia 16 – Faliment Direct

Concept. Este este falimentul declarat când nu a existat convocarea creditori.

precedente sau bine, aceasta a rămas fără efect înainte de verificarea creditelor.

Cine poate să o ceară. Creditorul poate solicita falimentul debitorului său

comerciant prezentând proba neîndeplinirii uneia sau mai multor obliga ț ii
exigibile ș i lichide.

Debitor comercial. Art. 64 - Legea 154/69 "Creditorul care solicită falimentul celui său
debitor comerciant, va prezenta dovada neîndeplinirii uneia sau mai multor obligaț ii
exigibile ș i lichidă sau un alt fapt revelator al insolvenț ei. Când cererea de
falimentul se transformă într-o neîndeplinire, creditorul nu va putea să-l formuleze înainte de a fi
a trecut 10 (zece) zile de la data protestului sau înș tiinț ării notariale sau judiciare. El
deudor comerciante poate fi declarat în faliment chiar dacă ar fi un singur creditor.

Debitor necomerciant. Art. 65 - Legea 154/69 "Poate solicita falimentul debitorului necomerciant."
comerciante, creditorul unei datorii lichide ș i exigibile al cărui titlu este înso ț it de
executare. Va verifica existenț a a două sau mai multe executări promovate împotriva debitorului
de la diferitelor crean ț e chirografare, bazate pe obliga ț ii diverse ș i în
cual deudor nu ar fi satisfăcut cerinț a plăț ii care i-ar fi fost
formulat.

Citaț ia debitorului. Judecătorul, în termen cât mai scurt, va audia debitorul, pe care îl va cita sub
apercibirea a ceea ce se prevede în acest articol se va rezolva imediat, cu excepț ia cazului în care există
dispusese diligente pentru a oferi o mai bună soluț ie, fie că debitorul s-a prezentat sau nu în
termen stabilit, declarând falimentul dacă există neîndepliniri sau fapte sus ț inute
menț ionate sau în circumstanț ele prevăzute anterior, ar apărea verificarea
de la starea de insolvenț ă a debitorului. În caz contrar, va respinge cererea.

Declaraț ia de faliment. În dreptul nostru nu există un proces de faliment.

de asemenea, legea nu atribuie o valabilitate transcendentală audienț ei debitorului la un punct
tal că judecătorul, să se prezinte sau nu debitorul va declara falimentul dacă din
incumpliri sau fapte pretinse ce ar apărea la verificarea stării de insolvenț ă
al debitorului.

Conț inutul ordonanț ei declaratorii. În celelalte cazuri de declarare a falimentului, ordonanț a

respectivul va con ț ine dispozi ț iile exprimate anterior ș i acelea ș i
apartamente care în falimentul indirect stabilirea unui termen de cel mult 40
(patruzeci) de zile nici mai puț in de 20 (douăzeci) de zile pentru ca creditorii să se prezinte la
verifica ț i-vă crean ț ele, în forma indicată pentru convocarea creditorilor, la
determinarea dacă debitorul este sau nu comerciant, ș i intervenț ia Ministerului
Public

DREPTUL LA INSOLVENȚĂ

Lecț ia 17 – Faliment Indirect

Concepto. Este este care este dictat într-un proces început cu o procedură de
convocarea creditorilor.

Conț inutul auto declaratoriu:

-Ordinul de a asigura toate bunurile ș i drepturile a căror administrare ș i exercitare se
prive el fallido ș i de ocupaț ie ș i exerciț iu al acestora, de către sindic;
Reț inerea corespondenț ei debitorului;
Inhibiț ia generală a falimentarului pentru dispoziț ia ș i administrarea bunurilor sale,
care se va înscrie în registrul corespunzător;
-Determinarea dacă debitorul este sau nu comerciant;
Atribuirea funcț iei de sindicat al falimentului celui convocat;
Publicarea decretului prin care se face cunoscut falimentul;
Inscrierea sa în Registrul General al Falimentelor.

Notificare. Art. 69 – Legea 154/69 „Declaraț ia de faliment va fi notificată falitului

por cédula. Dacă notificarea nu poate fi efectuată în această formă, se va considera că
notificat cu avertismentele publicate.” Autosul de faliment este o rezolvare de
importanț ă extraordinară, inclusiv pentru derivaț iile penale pe care le-ar putea avea ș i
care trebuie să fie notificată prin citaț ie.

Publicaț [Link]. 70 – Legea 154/69 „Edictul care face cunoscut declanș area falimentului
va conț ine doar menț iunile fundamentale ale auto-ului respectiv ș i va fi publicat de
5 zile în 2 ziare de mare circulaț ie din capitală. Sindicul desemnat va acț iona
în forma prevăzută în art. 20º.

DREPTUL DE INSOLVENȚĂ

Lecț ia 18 – Retragerea Cererii de Faliment

Art. 71 – Legea 154/69 „Creditorul care a solicitat declararea falimentului

poate renunț a la cererea sa înainte de semnarea auto-declarativului acestuia, anterior
plata cheltuielilor judiciare. Odată cu retragerea, procesul va fi considerat finalizat fără
efecte ulterioare (posterioare).
Condi ț ii. Creditorul care a renun ț at la cererea sa de faliment nu va putea
a prezenta un alt nou sinonim la 3 luni după retragere. Constă în abandon
de la ac ț iune, cerere sau revendicare a drepturilor. Legisla ț ia noastră admite
renunț area la cererea de declarare a falimentului ori de câte ori s-ar fi formulat
de către creditorul care a solicitat-o, ș i înainte de a fi emis ordinul declarativ
corespunzătoare. Cheltuielile cauzale, cum ar fi despăgubiri, cheltuieli de judecată etc.,
vor fi în sarcina celui care renunț ă.

Efecte. Odată cu renunț area, procesul va fi considerat încheiat fără efecte ulterioare.
(posterioare).

Revocarea auto-ului de faliment. Debitorul sau orice persoană interesată poate solicita
revocarea auto-ului de faliment pronunț at până la 5 (cinci zile lucrătoare după ultima
publicaț ia edictului

Condiț ii. Revocarea va proceda doar dacă solicitantul a dovedit că

solvabilitatea debitorului la momentul declarării falimentului. Cererea de revocare nu
se va proceda ca ș i când falimentul ar fi fost declarat într-un proces început cu un
procedura de convocare a creditorilor.

Efectele. Executarea măsurilor con ț inute în ordinul de faliment nu va fi

suspendată prin introducerea cererii de revocare.

DREPTUL LA FALLIMENT

Lectia 19 – Efectele Falimentului

Starea de faliment. Este situaț ia în care se află o persoană fizică sau juridică,
comerciant sau nu, care a fost declarată în faliment. Se caracterizează în principal prin
supunerea patrimoniului său la un proces concursal cu trăsături tipice, ceea ce obligă
a schimbărilor în condiț ia de administrator al bunurilor supuse dezapropierii.

Durata. Starea de faliment durează de la data la care a fost pronun ț ată Decizia de
Declaraț ie de faliment până la data la care rămâne definitivă Hotărârea de Reabilitare.

DREPTUL LA RUPTURĂ

Lecț ia 20 – Efecte Referitoare la Patrimoniu

Art. 75 – Legea 154/69 "De la ziua declaraț iei de faliment, debitorul rămâne de
drept separat de administrarea tuturor bunurilor sale ș i inabilitat pentru aceasta. El
desapoderarea nu transferă proprietatea bunurilor către creditori, ci doar
facultatea de a dispune de ei ș i de roadele lor pentru a-ș i încastra creanț ele. Se extinde la
bunuri prezente ș i cele pe care le voi achiziț iona în viitor până la reabilitarea acestora, cu excepț ia celor
excepț iile stabilite în această lege. Administrarea de care este privat falimentarul trece
de drept la Sindic. Debitorul va putea exercita ac ț iunile care exclusiv se
se referă la persoana sa ș i au ca obiect drepturi înnăscute acesteia, la măsurile
conservatoarele drepturilor sale ș i cele care se referă la bunuri străine falimentului.
Creditorii vor putea exercita pe cheltuiala lor ș i în numele falimentului acț iunile
prevăzute în art. 146.

[Link] înseamnă a lua puterile care au fost date.

despojar pe cineva de ceea ce avea sau de ceea ce s-ar fi împuternicit. Este o consecinț ă
imediată de la Sentinț a Declarativă a Falimentului ș i echivalează cu un sechestru asupra tuturor
bunurile prezente ș i viitoare ale falimentului. Este pierderea administrării acestora
bunuri proprii. Nu este o expropriere deoarece nu există un deplasament al dreptului de
proprietate în favoarea masei de creditori, prin urmare, falimentul rămâne ca
proprietar al bunurilor dezmembrate, doar că nu poate dispune de ele.

Ac ț iuni excluse. Administrarea propriilor bunuri de care este privat

fallit, trece de drept la Sindic. Fallitul rămâne de drept separat de
administrarea tuturor bunurilor sale ș i inabilitat pentru aceasta.

Bunuri excluse. Art. 76 - Legea 154/69 "Nu sunt incluse în faliment:"

1. Alocaț iile care au caracter alimentar, pensiile, pensiile ș i
indemnizaț ii provenind din asigurări personale ș i cele pe care debitorul le câș tigă cu
activitate economică, în limitele a ceea ce este necesar pentru întreț inerea sa
y la de su familia;
2. Bunurile provenite din donaț ii sau legate făcute sub condiț ia de a nu rămâne
subiecț i la dezavantajare;
3. Hainele defunctului ș i ale familiei sale, mobilă ș i ustensilele necesare pentru acestea.
hogar; 4. Salariile ș i salariile, în proporț ia în care legile declară că nu pot fi confiscate;
5. Bunurile pe care legile speciale le declară neîncercabile.

Binele femeii ș i ale copiilor. Art. 77 - Legea 154/69 „ Fallenul conservează

administrarea bunurilor soț iei sale ș i ale copiilor săi, dar fructele sau veniturile care îi
corespondenț a poate fi adusă la masă, cu condiț ia să fie tratată corespunzător la
încărcări care afectează percepț ia acestor fructe.

Livrarea bunurilor către Sindic. Art. 78 - Legea 154/69 „Cei care au în posesia lor
bunuri ș i acte ale falimentarului, trebuie să le pună la dispoziț ia Sindicului de îndată ce le au
cunoa ș terea declara ț iei de faliment sub pedepsele ș i responsabilită ț ile pe care le
corespondenț ă.
 DREPTUL LA INSOLVENȚĂ

Lecț ia 21 – Efecte referitoare la eș ec

Art. 79 – Legea 154/69 „Toate actele efectuate de debitorul în faliment ș i plăț ile efectuate
pentru el, după declaraț ia de faliment, sunt ineficiente în ceea ce priveș te creditorii.

ACTE INEFICACE
Plăț ile primite de falimentar după decretul de faliment sunt de asemenea ineficace.
de quiebra, cu excepț ia cazului în care beneficiază masa sau dacă s-ar fi efectuat înainte de
publicat ordinul de faliment ș i dacă cel care a plătit nu cunoș tea existenț a acestuia.

SUBVENȚIE DE ALIMENTE
Art. 80 – Legea 154/69 "Dacă debitorului îi lipsesc mijloacele de subzistenț ă ș i nu ...
apar în primă instanț ă indicii de comportament patrimonial dolosiv sau culpabil, judecătorul la
solicitarea falimentului ș i, după ce a audiat sindic, îi va putea acorda un ajutor, cu titlu de alimente
pentru el ș i familia sa, pe o perioadă care nu va depăș i 6 luni. Judecătorul va putea reduce
plazo exprimat dacă voi găsi un motiv pentru asta.

HABILITAREA FAILULUI
La casa de propiedad del fallido, toda vez que le fuese necesară pentru locuinț a sa ș i
de la familiei sale, nu va putea fi distrasă de o astfel de utilizare până la lichidarea activului.

PRESENȚA EȘ UEAZĂ
Art. 81 – Legea 154/69 „Debitorul nu va putea să se îndepărteze de la domiciliul său fără permisiunea judecătorului ș i
va trebui să se prezinte personal în faț a acestuia de câte ori i se va solicita prezenț a
el mismo, salvo que obtenga del juzgado permiso pentru a compara prin intermediul de
mandatario. Judecătorul poate aduce falitul cu for ț a publică, dacă acesta nu
îndeplinirea ordinii de a se prezenta.

CORESPONDENȚA EȘ UATĂ
Art. 82 – Legea 154/69 „Cel eș uat va primi corespondenț a sa în forma ș i cu
restricț ii prevăzute în art. 135 privind păstrarea bunurilor, cărț ilor ș i documentelor falitei
sub inventarul definitiv ș i evaluarea tuturor bunurilor.

EFECTE ALE ORDINULUI PROCESUAL - SUSPENDAREA EXECU ȚIILOR

INDIVIDUALE
De la declaraț ie de faliment dreptul individual al creditorilor este suspendat.
pentru a promova executări împotriva bunurilor debitorului.

EXCEPȚII
Creditorii cu garan ț ii reale au dreptul de a solicita executarea, ș i
preț urile lucrătorilor cu credite provenite dintr-un contract de muncă sunt prevăzute în
legile muncii.

DREPTUL DE INSOLVENȚĂ

lecț ia 22 – Efecte asupra relaț iilor juridice preexistente

DECADEREA TERMENELOR
Art. 85 – Legea 154/69 „De la auto declarativ de faliment, se vor considera câș tigate
pentru efectele falimentului, obliga ț iile debitorului. Dacă ar exista dobânzi
se vor deduce pentru perioada care rămâne până la scaden ț ă. El
îndeplinirea anticipată a obligaț iilor este fenomenul juridic pe care l-am văzut deja în
convocarea creditorilor. Toate obligaț iile debitorului care nu au expirat încă,
vencen în ziua declaraț iei de faliment, dobândind data lor certă. Atinge în ale sale
efectează doar patrimoniul falitului, astfel încât coobligaț ii săi nu pot
opune ca mijloc de apărare falimentul în faț a creditorului comun. Dacă ar exista dobânzi
estipulatele se vor scădea pentru perioada care a rămas până la scadenț ă. Se referă la
dobânzile care încă nu au trecut. Cele care însoț esc obligaț iile cu
venciment anticipat prin auto declarativ. Fundamentul acestei dispozi ț ii
radica în faptul că patrimoniul lipsit de potenț ial productiv ș i economic pe care îl lasă
de a produce beneficii ș i profituri ș i nu poate suporta povara dobânzilor de
datorii care îl apasă.

PRESTĂRI PERIODOCE
Art. 86 – Legea 154/69 „Valoarea creditelor pentru prestaț ii periodice sau repetate
se va determina prin suma beneficiilor prevăzute, fiecăreia dintre care
se va aplica ceea ce este stabilit în articolul anterior referitor la reducerile de dobânzi (pentru perioada care
faltase, până la expirare).

OBLIGAȚIILE SOCIETĂȚILOR ANONIME

Art. 87 – Legea 154/69 „Suma creditorilor obligaț ioniș tilor societăț ilor
anonimele se vor calcula la valoarea emiterii, de la care se va deduce ceea ce ar fi avut
cobrat ca amortizare sau rambursare.

RENTA VITALICIA
Art. 88 – Legea 154/69 „Creditorul unei rente viagere va fi admis la concurs prin
o sumă echivalentă capitalului necesar pentru a produce renta convenită.

OBLIGAȚII CONDITIONALE
Art. 89 – Legea 154/69 „În creditele supuse unei condiț ii rezolutoare, creditorii
vor putea percepe dividendul care le-ar reveni, de fiecare dată când oferă garanț ie de
restitu ț ie. În creditele supuse condi ț iei suspensive, dividendele care
corespondenț ele vor fi rezervate până când condiț ia va fi îndeplinită, se vor face efective la
creditori. Dacă înainte de îndeplinirea condi ț iei ar trebui să se încheie falimentul se
abonarán al fallido dividendile rezervate dacă s-a efectuat plata integrală, sau se vor distribui
printre ceilalț i creditori în caz contrar.

OBLIGAȚII ÎN MONEDĂ STRĂINĂ

Art. 90 – Legea 154/69 „Obligaț iile convenite în străinătate în monedă diferită
la naț ională se vor transforma, în ceea ce priveș te masa, în monedă de curs legal ș i la tipul de
cambio care reglementa la data auto-declarării falimentului.

OBLIGAȚII DE A FACE
Si obliga ț iile nu ar fi de a DA SUME DE BANI, creditorii
vor participa la proces pentru valoarea în bani pe care judecătorul, în procedură sumară,
asignează-i creditul său.

CODEUDOARE Ș I GARANȚI AI ÎN FALIMENT

Art. 91 – Legea 154/69 „În cazurile în care sunt obliga ț i simultan, codebitorii
solidari ai datoriilor comerciale neplătite la momentul falimentului, doar
vor fi obligaț i să ofere garanț ia că vor plăti la scadenț ă dacă nu preferă să plătească
imediat. Când obligaț ia este succesivă, ca în cazul cesiunilor, falimentul
endosamentul posterior nu dă dreptul de a acț iona înainte de expirare împotriva endosanț ilor
Fiul debitorului falimentar nu poate fi obligat să efectueze niciun plată până la
expirarea obligaț iei, în condiț iile care au fost predefinite.

CONTRATE BILATERALE
Art. 93 – Legea 154/69 "Declaraț ia de faliment nu rezolvă contractele bilaterale."
Contractele bilaterale, care la momentul declara ț iei de faliment erau
suspendate de execuț ie totală sau parț ială de către debitor ș i contractantul său, pot fi
cumplidos previa autorizare a judecătorului sau de către sindicul, care poate cere celuilalt
îndeplinire. Cel care ar fi încheiat un contract cu debitorul declarat în faliment poate
a cere sindicelui să declare în termenul stabilit de judecător dacă va respecta sau
a anula contractul, chiar dacă nu a venit momentul îndeplinirii acestuia ș i
în cazul tăcerii sindicelui, concursul nu va putea reclama ulterior
îndeplinire. Cealaltă parte poate suspenda executarea prestaț iei care îi revine,
până când sindic va îndeplini obligaț ia sa sau va oferi o garanț ie pentru a o îndeplini. Dacă sindic nu o va face
în termenul stabilit de judecător, care nu va depăș i 30 (treizeci) de zile, contractul
va fi reziliat, de plină dreptate.

CONTRACTANȚII CARE AU FĂCUT TRADIȚIE DIN LUCRU

Art. 94 – Legea 154/69 "Contractantul care a îndeplinit obligaț iile sale
într-un contract bilateral ș i ar fi făcut tradiț ia lucrului debitorului falimentar, înainte de
la declaratoria de quiebra, nu va putea solicita restituirea prestaț iei sale ș i numai
poate participa ca creditor al concursului.
CONTRACTE DE ÎNCHIRIERE
Art. 95 - Legea 154/69 „Declaraț ia de faliment va produce efecte asupra contractului de închiriere
efectele următoare:
1. ș i dacă e ș ecul ar fi al chiria ș ului, atât locatorul cât ș i sindicul pot solicita
rezilierea contractului
2. ș i dacă acesta a fost e ș uat, contractul va continua să- ș i producă efectele. El
Sindicul va putea, totuș i, să solicite judecătorului rezilierea contractului dacă condiț iile în
ce ar fi fost realizată loca ț ia ar fi fost evident dăunătoare pentru
liquidare.
Judecătorul va asculta chiriaș ul ș i dacă acesta se opune la reziliere, va aplica cererea.
tratamentele incidentelor prevăzute în art. 189. În cazul rezilierii sau chiar atunci când nu
se va produce la misma, plata chiriaș ilor sau a închirierilor anticipate nu va avea
eficacitate în ceea ce prive ș te masa, ci până la perioada de un an următoare auto
declarativ de la faliment, cu excep ț ia cazului în care această modalitate de plată este explicit men ț ionată

convenită în contract.

COMPENSAȚIE: EXCEPȚII
Compensarea este plata care se face unei persoane pentru prestarea unui serviciu sau
pentru a o despăgubi pentru daunele sau prejudiciile care i-ar fi fost cauzate. Este unul dintre mijloacele
de a se stinge obligaț iile ș i are loc atunci când două persoane sunt reciproc
acreedoras una faț a de cealaltă.
Art. 96 – Legea 154/69 "Compensarea are loc în cazul falimentului conform cu"
norme referitoare la acest mod de stingere a obligaț iilor, în afară de dispoziț iile
speciale, conț inute în această Lege. Are loc în cazul falimentului, conform cu
norme referitoare la acest mod de stingere a obligaț iilor, cu excepț ia dispoziț iilor
speciale prevăzute în lege. Falimentul împiedică orice compensaț ie care nu a fost realizată.
producat legal până la data declaraț iei sale între obligaț ii reciproce ale
fallido ș i creditori, cu excepț ia cazului în care este vorba despre obligaț ii conexe derivate din acelaș i
contract sau de o aceeaș i negociere ș i, deș i sunt exigibile în termeni diferiț i.

EXCEPȚII
Nu vor putea invoca compensare în cazul falimentului:
1. cesionarii sau endosatarii titlurilor sau hârtiilor comerciale în sarcina falimentarului.
2. debitorii falimentarului de obligaț ii scadente înainte de declararea falimentului
care ar fi dobândit credite împotriva falimentului, de asemenea exigibile înainte de aceasta
declaratia fie printr-un contract încheiat direct cu acesta sau prin cesiune de
drepturi sau de plata către un creditor al debitorului falimentar, dacă în momentul achiziț iei deja
era cunoscut statutul de insolvenț ă al debitorului, deș i încă nu se fusese
declarată falimentul.

CONTRACT DE MUNCĂ
Art. 98 – Art. 154/69 "În caz de faliment al angajatorului, sindic sau angajatul
vor putea rezilia contractul. Acesta va păstra dreptul la despăgubiri pe care i-l
conform legii. Dacă falimentul survine lucrătorului, contractul de muncă nu va fi reziliat
salvo că prin func ț iile pe care le îndepline ș te, îi afectează falimentul condi ț iile de
încrederea care însoț eș te pe cele care.

ASIGURĂRI PERSONALE Ș I NEPERSONALE

Art. 100 – Art. 154/69 "În cazul în care are loc evenimentul prevăzut după "
declaraț ie de faliment, în asigurările non-personale, despăgubirea va corespunde la
la masa în asigurările personale, despăgubirea va corespunde întotdeauna insolventului.

MANDATE
Mandatul este contractul prin care o persoană (mandatar sau reprezentant) se obligă
a presta un anumit serviciu sau a face ceva în numele sau la comanda altei persoane (mandant sau
reprezentat) cu caracter gratuit, fără a exclude o remunera ț ie, în conceptul de
onorarii în favoarea mandatului.
a) MANDAT CIVIL: o parte dă putere celeilalte ș i aceasta acceptă să o reprezinte la
efectul de a executa în numele ș i pe seama lui, un act sau o serie de acte juridice.
b) MANDAT COMERCIAL: este un contract prin care o persoană se obligă să
a administra unul sau mai multe afaceri licite de comerț pe care altcineva le încredinț ează. Începând de la
declara ț ia de faliment încetează orice împuternicire ș i comisie care ar fi putut exista
receput anterior, dacă mandantul nu îl confirmă. Cesează ș i mandataț ii
ș i factorii eș ecului începând din ziua în care au avut cunoș tinț ă de faliment.

DREPTUL FALLIMENTULUI

Lecț ia 23 – Distribuț ia Activului

Distribuț ia este etapa procedurii concursale prin care, în aplicare
De principii legale, judecătorul îndeplineș te obiectivul execuț iei colective, care este de a plăti.
creditele creditorilor concursali care corespund cu moneda dividendului.
Distribuț ia activului este ultima etapă a procedurii de faliment ș i constă în
în DISTRIBUȚ IA PROPORȚ IONALĂ A PRODUSULUI LIQUIDĂRII între
creanț ele falimentarului, conform principiului fundamental al egalităț ii care le guvernează
ț inând cont de cauzele legitime de prelatie sau de preferinț ă.

ORDINE GENERALĂ
Art. 148 – Legea 154/69 „Sumele ob ț inute din lichidarea activelor vor fi
distribuite în următoarea ordine:
1. plata creditelor de justi ț ie, originate din procedura concursală sau
sucesoriu 2. cei de administrare, realizare ș i distribuire a bunurilor
3. pierderile provenite din obligaț ii asumate legal de Sindic în cadrul concursului sau
administrarea succesiunii
4. cei care rezultă din contractele, al căror îndeplinire ar reveni masei.
Toate aceste credite vor fi plătite în aceeaș i gamă cu prioritate faț ă de celelalte
creditorii, dar asupra lucrului afectat de privilegiul special vor gravita doar
proporț ional cu beneficiul primit de creditor.

DISTRIBUȚIE PROVIZORIE
Art. 149 – Legea 154/69 „După finalizarea verificării ș i graduării creditelor,
Sindicul va prezenta la fiecare 4 luni, cu excepț ia cazului în care judecătorul stabileș te un termen diferit, un
starea sumelor disponibile ș i un proiect de distribuț ie provizorie a acestora
cu rezervele necesare pentru creditele litigioase ș i pentru cele condiț ionale. Astfel se
va continua face atâta timp cât există bunuri în activ care pot fi realizate.
se va considera că s-a realizat întregul activ, chiar dacă ar rămâne părț i din acesta, dacă
Sindicul trebuie să demonstreze judecătorului că articolele, efectele sau bunurile care mai există sunt lipsite de
valoare economică sau dacă cea pe care o are ar fi complet absorbită de sarcini
ce îi apasă asupra lor.

INFORMATIV FINAL AL SINDICULUI

Art. 150 – Legea 154/69 "Ajuns în această stare, sindic va prezenta o informare
pormenorizată a gestionării sale, a lichidării efectuate ș i a existenț ei bunurilor
y creditele menț ionate în articolul precedent. Va prezenta toate justificările ș i
comprobante ale gestiunii sale la care se va însoț i o raportare detaliată ș i
un proiect de distribuț ie finală.

APROBAREA JUDICIARĂ
Art. 151 – Legea 154/69 „Judecătorul va ordona expunerea în Secretar a documentelor
prezentate ș i va cita creditorii prin edict, pentru a formula observaț iile
caz. Dacă după 8 zile de la ultima publicare a edictului, niciun creditor nu a făcut
uso de ese drept, Judecătorul va declara aprobat starea de lichidare ș i proiectul de
distribuț ie.

OPOSIȚIE
Art. 152 – Legea 154/69 „Dacă se vor prezenta observaț ii în termen, se va convoca la
judecata verbală, la care vor participa în data stabilită de instanț ă, sindic ș i
oponente. În audierea respectivă se vor prezenta toate dovezile ș i instanț a
se va rezolva în cele din urmă, în termen de 3 zile.

DISTRIBUȚIE COMPLEMENTARĂ A ALTOR BUNE

Art. 153 – Legea 154/69 “ Ș i după distribu ț ia definitivă ș i înainte de
rehabilitarea apar din alte bunuri ale falimentului sau se restituie în faliment, bunuri
de acesta care până atunci se sustrăsese de la procedură, se va proceda la o
lichidarea ș i distribuț ia complementară a acestor bunuri.

CREDITURI SALARIALE
Art. 154 – Legea 154/69 "Sindicul, cu autorizarea judecătorului, va fi obligat să plătească la
lucrătorii îș i vor primi creditele acumulate total sau parț ial în ultimele 6 luni
anterior declaraț iei de faliment ș i compensaț iile în bani la care au dreptul
dreptul la încetarea contractelor de muncă. Va efectua aceste plăț i în cadrul
următoarele 30 de zile de la verificarea acestor credite, în cadrul concursului sau în
momentul în care există fonduri, dacă la expirarea termenului menț ionat nu există.
Asta este a ș a, pentru că creditele de muncă nu sunt supuse a ș a-numitei legi a
dividendo, astfel că nu participă la distribuirea produsului lichidării.

CLAUSURA PENTRU INSUFICIENȚA ACTIVULUI – CONCEPT

Activul este considerat insuficient atunci când nu reuș eș te să acopere cheltuielile ocazionate.
pentru judecată. Presupune faliment fraudulos (calificare automată) pentru ceea ce trebuie
remiterea antecedentelor la justiț ia crimei, fiind această figură criminală o infracț iune
contra economia publică, corespunzând acestei jurisdicț ii să iniț ieze proces împotriva
eşuat, complicii săi ș i cei care l-au acoperit. În orice stare a procedurii de...
faliment, în care se va demonstra că activul este insuficient pentru a acoperi cheltuielile
ocazionate de aceasta, Judecătorul, după avizul Sindicului, poate hotărî chiar de
oficiu, la închiderea procedurilor de faliment. În făcând asta, va dispune de trimiterea
de la antecedente la justiț ie în ceea ce priveș te penalul. Insolvenț a ș i organele sale, vor subsista.

EFECTE
La clasura va face ca fiecare creditor să revină la exercitarea acț iunilor sale individuale, dar
în beneficiul masei, cea care nu se dizolvă.

REAPERTURA PROCEDURII
Rezoluț ia care declară închis procedura nu soluț ionează în mod definitiv. El
judecata rămâne paralizată, astfel încât în orice moment, având în vedere condiț iile,
se poate realiza reaprinderea ș i continuarea procedurilor. Eș ecul sau orice altul
interesatul va putea, în orice moment, să obț ină de la judecătorie revocarea ordonanț ei de închidere,
justificând că există bunuri pentru a face faț ă cheltuielilor operaț iunilor de
quiebra sau consigna în puterea Sindicului o sumă suficientă pentru a acoperi aceste cheltuieli.

CLAUSURA POR LIQUIDARE A ACTIVULUI – CONCEPT

Este închiderea procedurii deoarece s-a finalizat lichidarea ș i distribuț ia.
Art. 158 - Legea 154/69 "Judecătorul va dispune închiderea procesului de faliment dacă s-ar fi
efectuat plata concursuală, prin lichidarea tuturor bunurilor active ș i
respectarea totală a distribuț iei.

EFECTE
-nu are efect definitiv, ceea ce înseamnă că va putea fi dispus din nou
apertura procedurii, dacă apar bunuri ale falitului, pentru lichidare
organele falimentului continuă să existe
- nu se produce calificarea automată, cu excep ț ia cazului în care apar indicii
gravele acte de dol sau fraudă, în conduita patrimonială a debitorului.

PROCEDURA DE CALIFICARE A INSOLVENȚEI

Falimentul nu este o DELICTE, deș i poate fi calificat ca atare. Deș i este
un fapt dăunător, nu conduce la o responsabilitate penală, cu excepț ia cazului în care este
produc să efectul unei acț iuni umane, directe sau indirecte, ilegale, vinovate ș i
subordonată unei figuri legale. Dauna, fiind un element al infracț iunii, nu este suficientă
pentru a considera falimentul ca un fapt care merită pedeapsă.
Delictul este un fapt uman de responsabilitate deplină. Dauna, privită obiectiv,
nu generează răspundere penală. Pentru ca falimentul să poată fi considerat infracț iune
a împăcării este necesar să fie însoț ită de fapte vinovate, de neglijenț ă, de
fapte dolosive sau frauduloase în dauna masei, imputabile debitorului falimentar. În
consecinț ă, Legea Falimentului prezumă BUNA CREDINȚ Ă a persoanelor care sunt
declarate în faliment, având în vedere că acest fapt reprezintă mai degrabă o
DESGRÁCIA de cele mai multe ori nu dorită de oameni, chiar se caută
evită-o cu orice preț ș i în orice mod.

PROCEDURA DE CALIFICARE
Art. 160 – Legea 154/69 „Când din raportul Sindicului rezultă că debitorul a încercat
în acte de conduită dolosivă sau culpabilă, judecătorul din oficiu sau la cererea oricărei
creditorul, va promova procedura de calificare a comportamentului patrimonial al
deudor fallido.

CÂND TREBUIEA începe EL PROCEDURĂ DE LA

CALIFICARE? Procedura va fi iniț iată într-un termen de maximum 20 de zile,
după ce s-a terminat verificarea creditelor sau a fost pronunț ată sentinț a de faliment
în cazul în care acesta ar fi fost precedat de o procedură preventivă. El
incidentele respective se vor tramita separat. Dacă falimentul ar fi declarat ca
consecinț ă a anulării concordatului, judecătorul din oficiu ș i fără
un alt proces va califica comportamentul debitorului ca DOLOS.

OBIECT
Falimentul are consecinț e dăunătoare asupra desfăș urării afacerilor astfel
cum ar trebui să le ofere comercianț ilor încrederea ș i buna credinț ă, care constituie baza
de credit; este este de o importanț ă fundamentală pentru concretizarea actelor comerciale.
De aici necesitatea de a stabili gradul de responsabilitate care îi revine
fallido, determinaț i dacă circumstanț ele care l-au condus la aceasta sunt sau nu imputabile.
stare, dacă a acț ionat cu neglijenț ă, neprevăzut sau imprudenț ă sau dimpotrivă, dacă ai săi
actele au prejudiciat creditorii din cauza răului lor intenț ionat. Din punct de vedere penal, cel care
a acț ionat cu culpă sau fraudă TREBUIE SANCȚ IONAT.

ÎNCEPUT – TERMEN
Într-un termen de cel mult 20 de zile după încheierea verificării
credite sau de dictare a auto de faliment, în cazul în care acesta a fost precedat
pentru un procedeu preventiv.

TRAMITĂ
Art. 161 – Legea 154/69 „Pentru a începe incidentul de calificare:
-se va face transmiterea sau vizionarea la termenul de 5 zile a păr ț ii relevante a raportului
- ș i dacă din răspuns rezultă fapte controversate, se va chema debitorul ș i la
Sindicul are o audien ț ă verbală, în termen de 10 zile, în care vor prezenta
respectvele teste
probele vor fi administrate în aceea ș i audiere sau într-o dată imediat următoare
„vor putea assista la această audiere creditorii care au solicitat acest lucru”
Este un articol de procedură în care se rezolvă sumar incidentul de
RESOLUȚIE JUDICIARĂ
în termen de 5 zile ș i va evalua comportamentul patrimonial al debitorului.

CIRCUMSTANȚELE GENERALE CARE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE ÎN

LA CALIFICAREA
Îndeplinirea sau neîndeplinirea de către defunct a obliga ț iei pe care i-o impune art. 9
stabile ș te că „Orice debitor comerciant care a ajuns în starea de
insolvabilitatea trebuie să fie prezentată în fa ț a instan ț ei competente cerând
convocarea creditorilor săi sau falimentul său.
Rezultatul examenului bilan ț ului ș i inventarului situa ț iei patrimoniale a
debitorul ș i starea cărț ilor sale ș i a dovezilor de contabilitate.
Rela ț ia pe care a prezentat-o debitorul referitoare la cauzele insolven ț ei sale ș i
ce rezultă din cărț i, documente ș i hârtii, despre originea acelei.

CAZURI DE NULITATE ALE CONCORDATULUI

În toate cazurile litigioase ș i se duce la judecată SITUA Ț IE DE FAPTE
DELICTUOȘ I
În orice stadiu al procesului de faliment în care Judecătorul sau Procurorul sau Administratorul ar avea
motive pentru a prezuma existen ț a unor fapte penale de către debitor, trebuie să
să îi aducem la cunoș tinț a justiț iei, deoarece procesul penal nu opreș te judecata de
faliment

CALIFICAREA INSOLVENȚEI SOCIETĂȚILOR - ÎN DOMENIUL PENAL

Sanc ț iunile care au căzut în jurisdic ț ia penală împotriva directorilor,
administratori, manageri sau reprezentanț i ș i actele pe care aceș tia le vor efectua, atunci când
debitorul falit fie o asociaț ie sau o societate, vor fi luate în considerare de către
Judecător al Falimentului pentru calificarea comportamentului patrimonial al debitorului.

LA CALIFICAREA INSOLVEN ȚEI ÎN DREPTUL CIVIL Ș I ÎN

DREPT PENAL
Este o formă de vinovă ț ie, judecată prealabilă, executarea unui act, prin intermediul întregii
asercț iune cu privire la ilicitudul faptei, care presupune o natură falsă, disimulare de
lo adevărat - ingrediente psihologice (intenț ie, voinț ă, orice artificiu, isteț ime sau
maquinare, reprezentare) legate de un ordon juridic pentru a atinge acest scop.
Sanc ț iunile care vor fi aplicate în jurisdic ț ia penală, împotriva directorilor,
administratori, manageri sau reprezentanț i ș i actele pe care aceș tia le realizau, când
debitorul falit dintr-o asociaț ie sau societate va fi luat în considerare de către
Judecător de faliment pentru calificarea conduitei patrimoniale a debitorului.

DREPTUL LA INSOLVABILITATE

Lecț ia 24 – Clasificarea Falimentului

QUIEBRA DOLOSA - CIRCUMSTANȚE CARE O CONFIGUREAZĂ

Art. 165 – Legea 154/69 „Se poate considera doloso comportamentul patrimonial al debitorului
în cazurile în care s-ar dovedi vreuna dintre următoarele circumstanț e:
ș i a presupus cheltuieli sau pierderi sau nu a justificat ieș irea sau existenț a activului său
ultimul inventar ș i banii sau valorile de orice fel, care ar fi intrat
ulterior în posesia sa
2. ș i a ascuns bani, credite, efecte sau orice altă clasă de bunuri sau drepturi
3. ș i ar fi simulat datorii sau ar fi fost constituit debitor fără cauză
4. ș i ar fi efectuat înstrăinări simulate de orice fel ar fi fost
5. ș i hubiere consumat ș i aplicat pentru propriile sale afaceri, fonduri sau efecte pe care le
ar fi fost încredin ț aț i în depozit, mandat sau comision, fără autorizarea
depunător, mandatari sau comitent
6. ș i ai fi cumpărat simulativ, bunuri de orice fel, în numele unor terț e părț i
persoane
7. ș i după ce a fost făcută declaraț ia de faliment, a primit ș i aplicat la
bunuri personale, bani, efecte sau credite ale masei sau prin orice alt mijloc,
hubiere distrat de aceasta, vreo aparț inere a sa
8. ș i dacă nu ar fi luat căr ț ile indispensabile sau dacă le-ar fi ascuns sau le
prezentare truncate, falsificate sau înlocuite
9. ș i ar fi fugit sau s-ar fi ascuns
10. ș i dacă procedurile nu au fost încheiate, din cauza insuficienț ei activului

CECILITATEA CULPOSA - CIRCUMSTANȚELE CARE O CONFIGUREAZĂ

Art. 166 – Legea 154/69 „Se poate considera culpabilă conduita patrimonială a debitorului,
când se vor verifica unele dintre următoarele circumstanț e:
1. ș i a fi fost declarat în faliment pentru neîndeplinirea obligaț iilor unui
concordatul precedent
2. ș i a contractat pentru contul altcuiva fără a primi valori echivalente, angajamente
să fie judecaț i excesivi în raport cu situaț ia pe care o avea când le-a contractat
3. ș i în cazul în care debitorul comerciant nu s-a prezentat la timp ș i în
forma stabilită în această lege
4. ș i absenț a sau neprezentarea în timpul procedurilor judiciare
5. ș i dacă cheltuielile personale sau cele ale casei sunt considerate excesive, în raport cu ...
capital Y al numărul de membri ai familiei sale
6. ș i ar fi pierdut sume considerabile în jocuri de noroc sau în opera ț iuni de
(noroc) sau pariuri
7. ș i cu scopul de a amâna falimentul a revândut cu pierdere sau la un preț
mai mic decât curentul, efecte pe care le-ar fi cumpărat pe credit în ultimele 6 luni
anterioare declaraț iei de faliment ș i al cărui preț se află încă datorat
8. ș i cu acela ș i scop, ar fi recurs în cele 6 luni anterioare la
prezentare către mass-media ruinosă, pentru a obț ine resurse
9. ș i după ce a căzut în insolvenț ă, a plătit unui creditor în detrimentul altora
altceva
10. ș i debitorul comerciant a fost în datorie în perioada scursă, de la
ultimul inventar, până la prezentarea sau declararea insolvenț ei, pentru obligaț iile sale
directe, pentru o sumă dublă a valorii care rezultă conform aceluiaș i inventar.
11. ș i dacă nu ar fi dus cu regularitate cărț ile, în forma stabilită de lege
12. ș i dacă nu a îndeplinit obliga ț ia de a înregistra capitula ț iile
matrimoniale sau alte acț iuni speciale de proprietate ale soț iei sale

REHABILITARE – CONCEPT
Este suspendarea tuturor consecinț elor falimentului care diminuează capacitatea
del fallido, care recuperează de asemenea toate drepturile sale asupra patrimoniului pe care îl formează
de atunci. Constă în restituirea către falitul a drepturilor de care a fost privat
cu declara ț ia de faliment. Hotărârea care declară reabilitarea face
a încheia STAREA DE INSOLVENȚ Ă. Imediat încetează toate inabilităț ile
impuse de lege celui eș uat.
Reabilitarea înseamnă, prin urmare, A HABILITA DIN NOU. Persoana
rehabilitată revine la starea ș i condiț ia legală pe care o avea înainte de inabilitare. La
rehabilitarea permite debitorului exercitarea drepturilor sale civile, profesionale, putând
în continuare să-ș i administreze liber bunurile în virtutea faptului că a achitat toate
conturile anterioare care au motivat inabilitarea. Sentinț a declarativă de faliment
nu produce doar efecte juridice asupra patrimoniului debitorului falimentar, ci ș i
despre persoana sa. Nu aduce doar sancț iuni împotriva persoanei proprii a celor care au eș uat
ci, de asemenea, îi afectează capacitatea juridică.

CARACTERISTICI AI REABILITĂRII
a) NU SE OPEREAZĂ DE PLENO DREPT: ci trebuie solicitată de către
interesat ș i cu povara probelor (a demonstra) pentru cel care o solicită, de a fi
îndeplinite cerinț ele legale necesare pentru aceasta
b) EXIGE O SENTINȚ Ă: să fie declarată
c) ESTE ESTE DECLARAȚ IA JUDICIARĂ: prin care debitorul falit este reintegrat în
drepturile civile ș i politice de care era privat din cauza falimentului
d) CON REHABILITAREA FALIMENTULUI: judecata nu este finalizată nici
procedura de executare colectivă nu încetează organele falimentului, deoarece aceasta
este posibil cu lichidarea ș i distribuirea tuturor bunurilor dobândite de
esuat înainte de reabilitarea sa
e) O DATĂ CE SENTIN Ț A DECLARATIVĂ A FOST DICTATĂ
REABILITAREA E Ș UATĂ: acesta nu răspunde de soldurile care vor rămâne
îndatorându-se faț ă de creditorii săi, cu bunurile pe care le-ar putea dobândi ulterior
ella.

RESOLUȚIE JUDICIARĂ
Admisă la reabilitare, va dispune ca solu ț ia să fie înscrisă în Registru
General de Quiebras ș i dacă reabilitatul sau cei interesaț i vor solicita, va autoriza ca să
publică timp de 5 zile, pe cheltuiala lor.

REGULA GENERALĂ
Au dreptul la reabilitare toț i debitorii care au fost declaraț i în
faliment

EFECTE
a) RESPECTO AL FALLIDO: reabilitarea face să înceteze toate inabilităț ile care
legile impun falimentului. Creditorii insolvenț i nu vor putea exercita asupra
bunuri pe care debitorul le achiziț ionează ulterior reabilitării drepturilor sale pentru
încasarea soldurilor care le-au mai rămas datorate, după ce toate au fost lichidate
bunuri supuse dezmembrării.
b) ÎN LEGĂTURĂ CU MOȘ TENITORII: moș tenitorii debitorului decedat pot solicita
rehabilitarea în favoarea acestuia dacă falimentul ar fi fost declarat după
deces sau dacă decedează în timpul desfă ș urării procesului. Efectele
rehabilitarea ajunge la moș tenitorii debitorului decedat.
c) RESPECTIV PRIVIND ASOCIAȚ II FIRMEI INSOLVENTE: de asemenea, se extinde la
asociaț ii cu răspundere solidară ș i nelimitată, atunci când este societatea cea care ar fi
a fost declarat în faliment. Efectele reabilitării sunt extinse la
heredii, deș i interdicț ia nu îi afectează pe aceș tia, care are doar o răspândire asupra celor
bunuri ale falimentului.

TERMENE
Procedura de reabilitare va avea loc după 3 (trei) ani de la decizia de faliment, dacă nu au existat
incidente de calificare a comportamentului patrimonial al debitorului sau dacă, existând, acesta nu
se consideră culpabilă sau dolosivă.
a) DE LA QUIEBRA CASUAL: la 3 ani
b) DE LA QUIEBRA CULPOSA: de la 4 la 7 ani
c) DE LA QUIEBRA DOLOSA: de 4 la 7 ani

FALSIFICARE CAUSALĂ CU CONT DE PLATĂ

Art. 172 – Legea 154/69 „De asemenea, se va proceda la reabilitare, odată ce au expirat
termenii pentru promovarea incidentului de calificare a comportamentului patrimonial al debitorului,
fără ca acesta să fie suspendat de substanț iere sau, dacă a fost iniț iat, să nu fie calificat ca
culposa sau dolosa, de fiecare dată când nu erau în curs proceduri în domeniul penal,
pentru infrac ț iuni produse de faliment ș i când: 1. fondurile ob ț inute din
lichidare, să ajungă pentru a plăti integral creditorii sau să fie stinse
toate creditele 2. debitorul va prezenta o scrisoare de plată pentru toate creditele.

PROCEDURĂ
În ambele cazuri, judecătorul va acorda reabilitarea după ce va fi analizată cererea.
respectiva, chiar dacă nu au trecut 3 (trei) ani de la data ordonan ț ei
declarativ de faliment.

SOLICITARE
Art. 173 – Legea 154/69 „În toate cazurile, reabilitarea va fi cerută judecătorului
Falimentul din cauza eș ecului sau din partea celor care aveau interes în ea ș i se vor însoț i de cât mai mulț i
documente ș i recep ț ii (garan ț ii), să fie necesare pentru a dovedi că se reunesc
cerinț ele stabilite în lege.

NOTIFICARE
Notificarea este actul prin care se aduce la cuno ș tinț a unei persoane
actul juridic determinat care va fi realizat sau care a fost efectuat.

FORMELE NOTIFICĂRILOR
a) PERSONAL: este efectuat de către aceeaș i persoană interesată care trebuie să semneze
în act, dar dacă ea refuză sau nu ș tie să semneze, vor face 2 martori, care vor certifica
făcut.
b) PRIN CEDULĂ: este efectuată la aceea ș i adresă cu persoana interesată de un
angajat (Ujier) al tribunalelor. Dacă persoana este absentă, o va primi oricine
persoana care se află acolo ș i nefiind nimeni, se va uita la uș ă, la document.
În oricare dintre cazuri, are acelaș i efect.
c) PRIN EDICT: se efectuează prin publicarea într-un organ al presei scrise
rezoluț ia Judecătorului sau Tribunalului. Acest tip de notificări este utilizat în general
când este vorba de persoane incertă sau al căror domiciliu este ignorat. În cazul în care se ignoră
domiciliul precis al persoanei, trebuie justificat anterior, că s-au efectuat,
fără succes, demersurile destinate să afle adresa sau locul de aflare al persoanei
Cine trebuie notificat. Dacă afirmaț ia părț ii care a spus că ignoră se dovedeș te a fi falsă
domiciliu, se va anula, pe cheltuiala dumneavoastră (veț i plăti toate cheltuielile ocazionate) tot ceea ce a fost acț ionat

ulterior, cu respectiva condamnare de a plăti o amendă pecuniară.

OPOSIȚIE
Expirat termenul fără a fi dedusă opoziț ie sau, dacă a fost, Judecătorul cu consimț ământ
del Fiscal ș i al Sindic, dacă acesta se află în funcț ie, va pronunț a sentinț a, făcând sau nu
loc pentru reabilitare.

SENTINȚĂ
Judecătorul va pronunț a sentinț a admitând reabilitarea, odată ce toate au fost îndeplinite
cerinț e.
ÎNSCRIERE
Admitată la reabilitare va dispune ca rezolu ț ia sa fie înscrisă în Registrul
General de Faliment.

PUBLICAȚIE
Ș i dacă reabilitatul sau persoanele interesate cer acest lucru, va autoriza publicarea timp de 5
(cinci) zile, pe seama acestora.

DREPTUL LA INSOLVENȚĂ

Lecț ia 25 – Efectele Falimentului asupra Actelor Nocive pentru Creditori

Nulităț ile sunt stabilite în lege ș i în interesul masei active.
Logic că actele trebuie să facă referire la dispoziț ia bunurilor afectate la
falimentul.

PERIOADA DE SOSPICIUNE – CONCEPT

Este perioada de gestaț ie sau de incubaț ie, care precede sentinț a declarativă de
faliment. Are originea în dreptul modern al falimentului. Sentinț a de faliment,
poate avea efect, dinainte de emiterea sa, în special, în acel statut de
imposibilitatea patrimonială care ar fi originat-o ș i pe care debitorul o provoca. Este
timpul care a trecut, între data care este determinată ca fiind de ini ț iere a
suspensie de plăț i (insolvenț ă), înainte de declararea falimentului sau a cererii de
convocarea creditorilor ș i sentinț a de faliment. În această perioadă, debitorul
efectuează negocieri, care de multe ori contribuie la accelerarea dezastrului,
sustrăgând în beneficiul său, o anumită parte a activului sau procurând îmbunătă ț irea unor
creditori (rude sau cei mai exigenț i) ș i recurge la toate mijloacele pe care le găseș te la dispoziț ia sa
alcance, pentru a satisface angajamentele cele mai presante. În general, încearcă să evite
falimentul, cu orice preț ș i dacă acest lucru este imposibil, îndepărtează cât mai mult declaraț ia sa,
fie revocând documente, vânzând sub cost, recurgând la uzură,
gravarea bunurilor, în favoarea unui creditor, care îl ameninț ă, în cele din urmă, folosindu-se de
fraudă, cu scopul de a salva de catastrofă, cât mai mult posibil. La
declara ț ie judecătorească de faliment, nu se produce simultan cu starea de
insolvabilitatea, ci are o perioadă de gestare. A ș adar, debitorul, în mod normal,
realiza ț i plângerea privind starea de incapacitate patrimonială, tardiv, în ciuda
caracterul imperativ al dispoziț iilor legale, uneori pretinzând de bună
fe, a depăș i această stare de dezechilibru patrimonial ș i altele, cu intenț ii dolosive, având în vedere
că debitorul falimentar continuă cu administrarea bunurilor sale ș i asta poate ajunge să dăuneze
integritatea patrimoniului.

FUNDAMENT
Ideea fundamentală a constat în a stabili că actele efectuate de debitor în
perioada determinată anterioară falimentului, au fost lipsite de eficacitate, în raport cu masa
ș i pot fi revocate.

OBIECTIVUL PE CARE ÎL URMĂREȘ TE

Evitarea eficacităț ii manevrelor frauduloase sau dolosive care ar putea fi realizate de debitor
fallit de rea credin ț ă în dauna directă a masei, care, aflându-se deja în stare
patrimonial dezavantajos, se foloseș te de mijloace ilicite ș i imorale pentru a proteja în totalitate
o în parte bunurile sale ș i a le sustrage astfel lichidării acestora ulterior
judecata falimentului. Astfel se urmăreș te protejarea integrităț ii patrimoniului debitorului insolvabil
ce este garanț ia comună a creditorilor.

CALCULUL TEMPULUI, ÎN FUNCȚIE DE DOCTRINA MATERILISTĂ Ș I A

AMPLIA
a) DOCTRINA MATERIALISTĂ: pentru această teorie, starea de faliment se manifestă
pentru încetarea plăț ii, adică pentru nesocotire. Este suficient un singur neîndeplinire
por insignificante că ar fi, pentru a trebui să se declare neapărat falimentul fără a avea
nu ț ine cont de cauzele care le originează nici de starea patrimonială a debitorului.
CRITICĂ · Ignoră originea istorică a Institutului · Ignoră fundamentul
economic-juridic al procesului colectiv (lichidarea unui patrimoniu care se revelează
impotente, pentru a face faț ă în mod regulat ș i normal obligaț iilor care constrâng). · La
falimentul nu a fost instituit pentru cazurile de neîndeplinire, ci pentru cazul de
insolvabilitatea; este un remediu ș i nu o sanc ț iune împotriva neplă ț ii · Conduce la
consecin ț e funeste. A declara faliment din cauza neachitării unei datorii
orice este a face din faliment un mijloc compulsiv pentru încasarea creditelor ș i
a îneca comerciantul în dezastrul material ș i moral al falimentului.

b) DOCTRINA AMPLĂ: pentru această teorie, insolvenț a nu este un fapt ș i nici un set
de fapt, ci o stare patrimonială de impoten ț ă în fa ț a datoriilor sale
venciment; stare care pentru a produce efectele sale reale, trebuie să se dezvăluie prin fapte
exterioare a căror numerotare taxativă este imposibilă; este suficient să indice că debitorul
se află în imposibilitatea de a plăti, de exemplu... · Confesiunea expresă sau
implicita a debitorului · Neîndeplinire · Cereri continue ș i succesive de reînnoiri
· Toate dosarele, fictive, ruinătoare sau frauduloase la care se poate recurge
debitor, pentru a-ș i disimula starea de insolvenț ă ș i a continua în mod material plăț ile.
CRITICĂ Această teorie este mult mai ș tiinț ifică decât precedenta pentru că ia în considerare
fundamentul economic-juridic al falimentului ca apărare împotriva insolvenț ei,
caracter preventiv ș i reparator mai mult decât represiv, permi ț ând deschiderea de
procedură colectivă înainte ca situa ț ia debitorului să fie totală ș i
irremediabil dezvoltată.

ACTE ULTERIOARE DECLARAȚIEI DE INSOLVENȚĂ

Art. 124 – Legea 154/69 „Vor fi ineficiente, în raport cu creditorii, actele
juridice încheiate de cel falimentar asupra bunurilor masei după declaraț ie de
faliment. În acest scop se va lua în calcul ziua în care acesta a fost declarat.
Logica este că aceste acte trebuie să facă referire la dispoziț ia bunurilor afectate
la falimentului. Nulităț ile se operează de plin drept fără a fi nevoie de o declaraț ie
judiciar să le admită.

REGULA GENERALăAcesta este fondat pe pierderea administrării ș i

dispoziț ia bunurilor sale, de către cel falimentat ș i în inabilitarea sa totală.