Ce este argumentarea?

Argumentarea este o construcție rațională formată din propoziții numite argumente, al cărei
scop este acela de a demonstra sau respinge o teză, în funcție de relațiile logice și faptice care
există între propoziții și teză.

Argumentele sunt:
- Valide: deductive, inductive, abductive.
- Nevalide: paralogisme, sofisme.

Argumente valide:
- Argumentul deductiv: acel tip de argument în care se pornește de la general la
particular, care poartă amprenta necesității și are o concluzie certă.
- Argumentul inductiv: acel tip de argument în care se pornește de la particular la
general, care poartă amprenta posibilității și are o concluzie probabilă.
- Argumentul abductiv: acel tip de argument în care doar se sugerează anumite ipoteze,
căi posibile și probabile, pe care le-am putea avea în vedere în deducerea unei
concluzii.
Argumente nevalide:
- Paralogismul: acel tip de raționament în care se încalcă în mod flagrant, dar
neintenționat, regulile corectitudinii logice.
- Sofismul: acel tip de raționament în care se încalcă în mod flagrant, dar intenționat,
regulile corectitudinii logice.
În funcţie de cauza care generează eroarea:
★ erori formale (sofisme şi paralogisme formale): nu sunt respectate regulile de
validitate ale inferenţelor deductive.
★ erori materiale (sofisme şi paralogisme materiale): apar când conţinutul este deficitar,
sensul şi semnificaţia premiselor şi componentelor acestora nu sunt clare.
ERORI FORMALE
(a) Argumente deductive:
- imediate (conversiuni nevalide, datorate nerespectării legii distribuirii termenilor; Ex.:
SaP→PaS, SoP→PoS)
- mediate (silogismul nevalid, datorat nerespectării legilor silogismului; Ex.: aaa-2, aoo-
3, aio-1).

(b) Argumente nedeductive:

- inducţii: apar generalizarea pripită;
(c) Analogia: poate apărea eroarea analogiei slabe.
(d) Argumente cu termeni
- definiţia: pot apărea eroarea definiţiei prea largi, eroarea definiţiei prea înguste,
eroarea definiţiei simultan prea largi şi prea înguste, definiţii circulare, definiţii
negative, definiţii care nu sunt clare şi precise
- clasificarea: pot apărea clasificări incomplete, clasificări abundente, salturi în
clasificare etc.
ERORI MATERIALE
1. erori de limbaj
2. erori de circularitate
3. erori ale supoziţiei neîntemeiate
4. erori de relevanţă
5. erori ale dovezilor insuficiente

1. Sofisme (erori) de limbaj

- Echivocația: apare cînd folosim ambiguu un termen care îndeplinește o funcție
importantă într-un argument.
Ex.: Balanța este o constelație. Balanța este un instrument de măsurare a greutății. Un
instrument de măsurare a greutății este o constelație.

- Amfibolia: apare cînd o expresie sau o propoziție dintr-un argument este ambiguă din
punct de vedere sintactic.
Ex.: Copiii spun părinții fac numai năzdrăvănii.

- Accentul: apare din cauza sublinierii improprii a unui cuvînt sau expresii dintr-un
argument.
Ex.: Mă îmbăt de fericire?

- Diviziunea: apare atunci cînd un termen este folosit colectiv în premise și distributiv
în concluzie.
Ex.: Elevii liceului au obținut rezultate bune la concurs, prin urmare, și Radu a obținut
rezultate bune la concurs.

- Compoziția: apare atunci cînd un termen este folosit distributiv în premise și colectiv
în concluzie.
Ex.: Radu a obținut rezultate bune la concurs, prin urmare, elevii liceului au obținut rezultate
bune la concurs.
2. Sofisme (erori) ale circularității
 - Argumentul circular: apare atunci cînd se argumentează că o propoziție este adevărată
pentru că este adevărată.
Ex.: Părinții au întotdeauna dreptate pentru că sunt părinți și se știe că ei nu pot greși.

- Expresiile circulare: apar atunci cînd ceea ce trebuie demonstrat a fost deja
demonstrat.
Ex.: Radu nu poate fi primit în echipa liceului deoarece este doar în clasa a-IX-a.

- Întrebarea complexă: apare atunci cînd este formulată o întrebare care presupune
răspunsul la o altă întrebare, care nu a fost însă formulată.
Ex.: Cum a fost în excursie?

- Afirmarea repetată: apare atunci cînd cineva încearcă să impună o idee prin repetarea
ei.
Ex.: Cel care mi-a vândut mașina m-a asigurat că funcționează foarte bine. De altfel, m-a
asigurat, nici nu are cum să nu funcționeze bine, dată fiind marca. Un prieten de-al meu mi-a
zis că nu are cum să nu funcționeze bine, dat fiind faptul că el a avut mai multe mașini și toate
au funcționat bine. Prin urmare, nu are cum să nu funcționeze bine.

3. Sofisme ale supoziției neîntemeiate

- Bifurcația: apare atunci cînd se presupune că nu sunt posibile decît două soluții, în
realitate fiind posibile mai mult de două.
Ex.: Nu poți să câștigi bani decît dacă înveți. Prin urmare, sau înveți, sau nu câștigi bani.
- Falsa dilemă: apare pe baza unei bifurcații, întemeindu-se pe supoziții false.
Ex.: Dacă ai învățat pentru examen, nu ai de ce să te stresezi. Dacă nu ai învățat, tot nu ai de ce
să te stresezi. Fie că ai învățat, fie că nu ai învățat, nu ai de ce să te stresezi.

- Inconsistența: apare pe baza unor premise inconsistente, din care poate fi derivată
orice concluzie.
Ex.: Radu, dacă nu devii mai activ, te voi da afară din corul liceului, iar Mara dacă este tot atît
de activă, va avea aceeași soartă.

5. Sofisme de relevanță
- Argumentum ad hominem: apare atunci când este atacată persoana care susține un
argument și nu argumentul însuși.
Ex.: Ultimele cantece ale lui Elvis Presley nu puteau fi de succes deoarece cântărețul se droga.
 - Argumentum ad ignorantiam: apare atunci cînd se susține că o propoziție este
adevărată pentru că nimeni nu a dovedit că e falsă sau că e falsă pentru că nimeni nu a
dovedit că e adevărată.
Ex.: Există viață pe alte planete deoarece nimeni nu a dovedit contrariul.

- Argumentum ad verecundiam: apare atunci cînd invocăm modestia.

Ex.: Pământul se rotește în jurul soarelui deoarece așa ni s-a spus la ora de geografie.

- Argumentum ad populum: apare atunci cînd o concluzie este întemeiată prin recurs la
opiniile mulțimilor.
Ex.: Aceasta este o carte foarte bună deoarece toți cer autografe autorului.

- Argumentum ad misericordiam: apare atunci cînd apelul la argumente este înlocuit de

apelul la milă față de cineva.
Ex.: Trebuie să mă lași la discotecă, altfel colegii vor râde de mine.

- Argumentum ad baculum: apare atunci cînd se încearcă întemeierea unei concluzii

prin recurs la teama generată de amenințarea cu folosirea forței.
Ex.: Dacă nu vei face ceea ce ți s-a cerut, nu vei putea solicita o mărire de salariu.

6. Sofisme ale dovezilor insuficiente

- Generalizarea pripită: apare atunci cînd se generalizează asupra unei clase de obiecte,
pornind de la exemple fie insuficiente, fie nereprezentative.
Ex.: Pisica mea stă adesea în două labe, deci, pisicile sunt bipede.
- Post hoc ergo propter hoc: apare atunci cînd se argumentează că A este cauza lui B,
deoarece A apare înaintea lui B.
Ex.: Fulgerele determină tunetele, deoarece ele se văd înaintea tunetelor.

- Efectele comune: apar atunci cînd se consideră că două evenimente care decurg din al
treilea sunt la rândul lor într-o relație de cauzalitate.
Ex.: Datorită faptului că a luat premiul I la olimpiada de franceză, Ioana a promovat
bacalaureatul la această probă.

- Efectele reciproce: apar atunci cînd se susține că dacă A este cauză a lui B, atunci B nu
poate fi cauză a lui A.
Ex.: Dacă scăderea puterii de cumpărare a banilor duce la creșterea prețurilor, atunci,
creșterea prețurilor nu poate duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor.
 - Confundarea cauzei și a condiției: apare atunci cînd cel puțin o condiție este luată
drept cauză.
Ex.: Radu s-a îmbolnăvit de gripă deoarece și sora lui a fost bolnavă de gripă.

- Confundarea cauzei și a efectului: apare atunci cînd, pe fondul ignoranței, cauza este
luată drept efect.
Ex.: Nu a învățat deoarece a primit note proaste la această disciplină.